Jneapănul, arbust cu rol antiinflamator
Jneapănul se mai numeşte popular cetină strîmbă, dîrzău, jep, jipel, jip. Cetina şi mugurii conţin ulei volatil 0,3%-0,6%, tanin, rezine, vitamina C, minerale. Cele mai bogate în substanţe valoroase pentru sănătate sînt rămurelele tinere înainte de deschiderea mugurilor. Acestea au efect antiinflamator, antiseptic în special al căilor respiratorii, distruge o serie de germeni patogeni ai tractului urinar, diuretic, antireumatic, antiseptic şi cicatrizant al rănilor.
În medicina tradiţională, uleiul de jneapăn este folosit în bronşită (expectorant), calculoză renală, cistite, dureri reumatice (băi), eczeme zemuinde infectate, infecţii cutanate, inflamaţii renale sau genitale, laringite, pielite, plăgi, răni, tenuri iritate înroşite, traheite, tuse, ulceraţii infectate, uretrite.
Se face decoct din două linguriţe de muguri sau cetină mărunţită fiartă timp de 10 minute în 250 ml apă. Se strecoară şi se pot bea două căni pe zi.
Jneapănul are efecte calmante asupra inimii. De aceea, dacă aveţi un puls prea rapid, faceţi băi calde în care puneţi cîteva ramuri de jepi, spălate în prealabil.
Infuzia se prepară prin opărirea a două linguriţe de ace de jneapăn cu o cană cu apă.
Dacă folosiţi muguri de jneapăn (două linguriţe opărite cu o cană cu apă), puteţi folosi infuzia şi în uz extern, ca antiseptic şi cicatrizant.
