Paleodieta sau cum să fii sănătos ca un om primitiv

Se crede că oamenii preistorici erau mai sănătoşi şi mai puternici decît noi. Pornind de la această idee, a apărut aşa-zisa paleodietă, adică dieta omului peşterilor. Aceasta presupune o hrană neprocesată termic, 100% naturală şi cît mai diversă. Cei care adoptă stilul de viaţă primitiv susţin că în paleolitic, oamenii erau musculoşi, puternici, rezistau în cele mai grele condiţii şi habar n-aveau de boli. În plus, pentru fiecare îmbucătură făceau eforturi la propriu, alergînd şi punîndu-şi mintea la contribuţie. Omul din neolitic a descoperit agricultura şi aşa au apărut şi problemele de sănătate. Aşadar, paleodieta, deşi a fost descoperită încă din anii ’80, e foarte la modă acum, propunîndu-ne să consumăm hrană crudă pentru a reveni la fizicul perfect cu care am fost programaţi genetic. Fondatorul Institutului de Nutriţie Paleolitică şi părintele paleodietei este doctorul american Loren Cordain. Rezultatele unei astfel de alimentaţii ar trebui să ne aducă la aspectul şi sănătatea strămoşilor noştri: bărbaţii să fie musculoşi, mai înalţi, mai puternici, mai rezistenţi la mediu şi la boli, mai virili şi fără burtă. Femeile vor fi şi ele suple, mai fertile şi fără celulită. În ziua de azi, toate femeile se plîng de celulită, şi încă de la vîrste fragede, pe vremuri auzeam mai rar de această afecţiune. Cauza pandemiei de celulită este alimentaţia nesănătoasă, crede Loren Cordain.

Dieta care ne redă supleţea

Doctorul american Loren Cordain, fondatorul Institutului de Nutriţie Paleolitică, este şi părintele paleodietei. „Uitaţi-vă la noi. Sîntem jalnici. Mîncăm prea mult, mîncăm greşit şi sîntem graşi. Strămoşii noştri erau slabi, în formă, nu aveau boli de inimă şi alte boli care ne chinuie astăzi“, spune el. Cordain ne propune să revenim la hrana din Epoca de Piatră, asigurîndu-ne că organismului îi va plăcea noul regim mai mult decît ne imaginăm. Diferenţa între genomul omului modern şi cel al omului din Paleolitic este foarte mică, de numai 0,02%, avem aproape aceleaşi gene. Deci, funcţionăm la fel. De la apariţia omului pînă azi au trecut prea puţini ani ca să se fi produs schimbări importante în organism, cu toate că a suferit adaptări continue, astfel că alimentele procesate pe care le îngurgităm azi sînt mai nepotrivite pentru sănătate decît hrana crudă, naturală, cu conţinut cît mai redus de carbohidraţi, aşa cum o mînca omul de odinioară. Mîncăm cereale şi lactate doar de vreo 10.000 de ani, un timp prea scurt, cred specialiştii, pentru ca organismul uman să se fi putut adapta la consumul lor. Hrana naturală, aşa cum creşte ea în sălbăticie, este cea mai bună pentru noi. Tot pentru a respecta tiparul de viaţă al omului preistoric, trebuie să facem multă activitate fizică, în special mers pe jos. Acestea sînt, pe scurt, principiile paleodietei. Rezultatele unei astfel de alimentaţii ar trebui să ne aducă la aspectul şi sănătatea strămoşilor noştri: bărbaţii să fie musculoşi, mai înalţi, mai puternici, mai rezistenţi la mediu şi la boli, mai virili şi fără burtă. Femeile vor fi şi ele suple, mai fertile şi fără celulită. În ziua de azi, toate femeile se plîng de celulită, şi încă de la vîrste fragede, pe vremuri auzeam mai rar de această afecţiune. Cauza „pandemiei“ de celulită este alimentaţia nesănătoasă.

Pauze lungi între mese

Civilizaţia a avut efecte dezastruoase asupra sănătăţii: sedentarism, obezitate, boli cronice. Paleoregimul alimentar promite rezolvarea acestor probleme de sănătate, motiv pentru care este încercat de tot mai mulţi oameni. Niciunul nu s-a plîns că un astfel de regim nu i-ar fi adus satisfacţii. Arthur de Vany, economist şi cercetător al comportamentului uman la Universitatea California, studiază de mai bine de 25 de ani legătura dintre dietă, mişcare şi sănătate. Prin programul alimentar pe care l-a inventat, dezavantajele traiului modern pot fi îndepăratate. Americanii care i-au urmat sfaturile şi-au schimbat pur şi simplu viaţa, scăpînd de kilograme şi chiar de boli. Trebuie doar să fii atent la ceea ce mănînci, iar cînd nu mănînci, trebuie să te mişti cît mai mult. În general, trebuie să te porţi ca un om al grotelor, care se zbate să supravieţuiască. Dacă nu mănîncă, moare, dar ca să mănînce, trebuie să alerge după hrană. Ca să prindă hrana, îşi foloseşte mintea. Metabolismul omului de azi este obişnuit cu trei mese pe zi şi două gustări. Omul primitiv nu mînca la ore fixe, ci cînd avea mîncare. În consecinţă nu îi era foame tot timpul, nu ronţăia între mese, ci îşi consuma caloriile acumulate. După o masă copioasă, avea uneori de aşteptat şi două zile pînă reuşea să vîneze din nou un animal mare. De aici a decurs una din regulile paleodietei: puteţi mînca mult la o masă, dar nu la fiecare masă. După ce aţi întrecut măsura, abţineţi-vă 24 de ore. În acest fel, veţi arde tot surplusul de calorii şi vă veţi odihni aparatul digestiv.

Carne friptă la grătar

Omul paleolitic era vînător şi culegător, iar alimentele pe care le consuma creşteau în sălbăticie. Plantele, fructele, legumele n-aveau nici urmă de poluare, iar animalele aveau carne cu mai puţină grăsime şi, evident, neinjectată cu hormoni. Astfel, a doua regulă a paleodietei este să mîncăm doar hrană naturală, neprocesată şi, pe cît posibil crudă, necondimentată şi fără adaosuri artificiale. Astăzi, le spunem produse organice, bio, netratate cu niciun fel de substanţe sintetice. Pentru că multe dintre alimentele din perioada paleoliticului nu sînt disponibile în zilele noastre, s-au găsit substituenţi ale acestora. Carnea şi ouăle sînt probabil cele mai importante surse de proteine ale dietei paleolitice. Ideal ar fi ca animalele de la care provin să fie crescute în libertate şi să fie hrănite organic, cu iarbă de pe păşuni nepoluate. Peştii trebuie să fie pescuiţi din ape sălbatice sau cel puţin să fie hrăniţi normal. Alimentaţia în Paleolitic era predominat carnivoră, dar, după cum au căzut de acord cercetătorii, carnea era mult mai slabă decît cea de azi. Adepţii acestui mod de hrănire consideră vegetarianismul ca fiind nenatural, departe de modul în care se hrăneau oamenii primitivi. Cum aceştia cunoşteau şi foloseau focul, este clar că mîncau carne gătită, probabil friptă direct pe jăratic sau pe pietre încinse în foc. Nu existau vase, olăritul a apărut abia în Neolitic, deci n-o puteau fierbe. Aşadar, primitivii mîncau zilnic cam ce mîncăm noi la picnic: grătar. Dar alimentaţia paleo cuprinde şi legume, crude sau gătite, însă nu răsfierte.

Articolul integral în Monitorul Expres