Urechea-porcului, leacul bătăturilor
Urechea-porcului este o plantă care creşte ca o tufă înaltă de 90 cm şi este originară din Africa de Sud. Popular, i se mai spune căţuşcă (o buruiană care place pisicilor) şi este cunoscută şi ca plantă meliferă. Din punct de vedere medicinal, planta este apreciată pentru proprietăţile sale vermifuge şi de vindecare a bătăturilor, a negilor, furunculelor şi a unor inflamaţii care apar la nivelul pielii. În ciuda mirosului dezagreabil, este întrebuinţată ca tonic, antispasmodic, vermifug, în stări de anxietate, ca cicatrizant, antigutos, antihemoroidal. Planta conţine amine biogene, tanin, mucilagii, ulei eteric, saponine, flavone, săruri de potasiu.
Se aplică partea cărnoasă a frunzelor sub forma unei cataplasme direct pe zona afectată. De asemenea, frunzele sînt utilizate şi în cazuri de epilepsie.
Urechea-porcului este folosită în homeopatie pentru tratamentul unor afecţiuni ale inimii.
Se utilizează doar la recomandarea unui medic specialist, respectînd dozele prescrise. Această plantă nu trebuie ţinută în ghivece în cameră, deoarece poate afecta sistemul nervos prin substanţele ei toxice. Conţinutul toxic al acestei plante o face necomestibilă chiar şi pentru animalele erbivore. Însă, în tradiţia populară, frunzele plantei se foloseau în medicina veterinară la vindecarea rănilor. Nu se recomandă bolnavilor de Parkinson şi celor care fac tratament cu sedative.
