Hidratarea cu apă şi fără apă

În zilele caniculare, medicii ne recomandă să ne hidratăm suficient. Trebuie să bem cît mai multe lichide, însă nu oricîte, nu oricum şi nu orice fel de lichide. Unele băuturi pot spori deshidratarea, unul dintre cele mai mari pericole ale vremii calde. Alte lichide, chiar dacă hrănesc celulele cu apă, ne pot crea altfel de neplăceri, dacă nu sînt consumate atunci cînd trebuie şi cum trebuie. În sfîrşit, trebuie să ştim că hidratarea e posibilă şi în lipsa apei. Aceasta deoarece anumite alimente sînt bogate în apă şi pot înlocui, cel puţin parţial, cei doi litri de apă indicaţi în fiecare zi. Dacă nu aveţi la îndemînă apă sau dacă pur şi simplu nu mai puteţi bea, asiguraţi-vă că în acea zi aţi inclus în dietă cel puţin unul dintre aceste alimente hidratante. Dacă veţi ţine cont de acest sfat, cumplitele efecte ale deshidratării nu vă vor afecta sănătatea. Nu renunţaţi să beţi apă, iar dacă nu reuşiţi să ajungeţi la doi litri, hidrataţi-vă mîncînd!

Cum ştii că eşti deshidratat?

O vară sănătoasă şi o vacanţă sănătoasă înseamnă bună dispoziţie şi apă. Fără apă, corpul se deshidratează, deoarece pierde fluide în cantităţi mult mai mari cînd temperaturile sînt crescute. Complicaţiile deshidratării pot fi destul de periculoase pentru sănătate. Saliva usor lipicioasă, urina prea închisă la culoare, crampele musculare, iritabilitatea, lipsa de productivitate trebuie să pună pe gînduri orice persoană, deoarece acestea sînt semne ale unui organism uscat. Constipaţia este o altă problemă frecventă a deshidratării. La fel şi balonările permanente şi dereglările de tensiune. Alternarea tensiunii mici cu cea mare destabilizează organismul şi apar ameţelile şi epuizarea totală. Mai mult, persoanele care nu obişnuiesc să consume apă în fiecare zi sînt predispuse ulcerului. Astfel, un alt simptom al deshidratării este durerea stomacală. Pot apărea şi probleme respiratorii, nasul este înfundat în permanenţă, din cauza impurităţilor inhalate din mediul ambiant, care se depun pe mucoasa nazală. Kilogramele în plus apar şi ele în lipsa hidratării. La fel şi eczemele, infecţiile, coşurile deoarece organismul nu mai poate elimina toxinele. Reumatismul este o alta afecţiune care poate apărea la o vîrstă fragedă în lipsa apei în organism. Îmbătrînirea prematură, pielea lipsită de vigoare şi ridurile sînt cele mai evidente semne ale deshidratării îndelungate. Deshidratarea se rezolvă cu un aport suplimentar de apă, însă dacă durează prea mult, e nevoie de intervenţia medicului, iar o refacere completă a echilibrului hidric durează cel puţin 24 de ore. Dacă apa lipseşte din organism în proporţie de 10%, survine moartea.

apa (4)Celule hidratate înseamnă sănătate

Apa face mai mult decît să potolească setea. Destulă apă înseamnă ţesuturi umede la nivelul fiecărui organ. Apa ajută la protejarea măduvei spinării şi acţionează ca lubrifiant şi tampon pentru articulaţii. Automat, dacă sînt bine unse, articulaţiile nu mai dor. Un consum scăzut de apă poate contribui la apariţia artritei reumatoide. Cantitatea adecvată de apă permite corpului să îndepărteze toxinele prin transpiraţie, urinare şi defecaţie. Rinichii, intestinele şi ficatul sînt organe implicate în procesul eliminării toxinelor. Apa are rolul de a înmuia scaunele, ajutînd la evacuarea cu uşurinţă a acestora. Prea puţină apă conduce la formarea de calculi renali. Saliva e compusă în principal din apă. Dacă saliva este uscată, nu mai au loc descompunerea alimentelor şi dizolvarea mineralelor şi a altor elemente nutritive. Apa este necesară pentru digestia fibrelor solubile. Apa reduce senzaţia de foame, e un supresor al apetitului, nu are calorii, deci ajută în curele de slăbire. E un remediu natural pentru migrene, ajută la ameliorarea durerilor de spate, cauzate de deshidratare. Hidratarea şi hrănirea pielii vin din interior. Apa e cea mai bună piele, ajută la refacerea ţesuturilor pielii, o hidratează şi îi creşte elasticitatea. Ajută şi în cazul unghiilor friabile sau deteriorate. Reface strălucirea părului şi îl ajută să crească.

Care este cea mai bună apă?

Cea mai bună apă conţine cel mai mic procent de substanţe nocive, are un aport scăzut de sodiu şi crescut de calciu şi magneziu. Nitraţii şi nitriţii infiltraţi în pînza freatică nu dispar prin fierberea apei. În cazul adulţilor, intoxicarea se produce mai greu decît în cazul copiilor, dar, prin acumulare, tot la cancer duc. Aşadar, cea mai bună apă trebuie să fie cît mai curată. Şi nu e vorba doar de cea băută, ci şi de cea folosită la prepararea mîncării. Nutriţioniştii recomandă numai apa plată. Conform studiilor, persoanele care îşi asigură cea mai mare parte din necesarul zilnic de lichide bînd apă plată tind să aibă şi un regim alimentar mai sănătos, consumînd mai multe fibre, mai puţin zahăr şi mai puţine alimente cu multe calorii. Apa minerală este repurificată prin metode industriale, bogată în dioxid de carbon. Din acest motiv, produce perturbări digestive şi nervoase. Din cauza conţinutului ridicat de sodiu şi minerale, pe termen lung, intervine în capacitatea organismului de a fixa calciul preluat din alimentaţie. Apa minerală consumată pe termen lung afectează digestia (provoacă balonare şi gaze) şi favorizează constipaţia. În schimb, apa plată stimulează digestia şi ajută şi în afecţiunile rinichilor, cele respiratorii (astm sau bronşită) şi ale tractului digestiv. La fel de dăunător ca apa minerală este şi sifonul. Pentru ca apa să hidrateze cu adevărat organismul, aceasta trebuie să îndeplineasca o serie de caracteristici: să fie o apă oligominerală naturală netratată, să aibă un pH uşor alcalin (>7,0), să aibă un conţinut de nitraţi sub 5mg/l şi de nitriţi sub 0,05mg/l, să conţină o serie de minerale, iar potenţialul redox să fie mai mic decît valoarea 28 (se comportă ca un puternic antioxidant, prevenind apariţia stresului oxidativ).

„Apa se mănîncă, nu se bea!“

Iată şi cîteva reguli care n-ar trebui să le dăm pe Apa Sîmbetei. Mulţi spun că nu beau apă pentru că se „umflă“. Nu este adevărat, ba din contră, aceasta reduce balonarea. Felul în care bem apă are o importanţă crucială pentru sănătate. „Dacă bei apa nu înseamnă că te hidratezi, iar apa se mănîncă, nu se bea!“, ne atenţionează prof. Ghe. Mencinicopschi. Este indicat să se bea un pahar de apă din două în două ore, fără grabă, cu înghiţituri mici. Apa se bea din primul moment al zilei, înainte de orice activitate. Deci, înainte de a mînca sau de a bea cafea, trebuie să bem o cană de apă pe stomacul gol pentru eliminarea toxinelor acumulate peste noapte şi pentru punerea în funcţiune a întregului organism. Un pahar de apă face minuni şi în următoarele cazuri: cu o jumătate de oră înainte de a mînca favorizează digestia, înainte de a merge la duş ajută la scăderea tensiunii arteriale şi la eliminarea de substanţe dăunătoare prin porii pielii. Între mese, reduce senzaţia de foame. Înaintea unei întîlniri importante relaxează şi calmează psihicul. Înainte de culcare ajută la evitarea unui atac de cord sau atac cerebral. Între micul dejun şi prînz are efect anti-aging şi de prevenire a îmbolnăvirilor. Atunci cînd corpul pierde multă apă, hidratarea trebuie să fie mai intensă, dar este indicat să se realizeze treptat şi uniform. În cazuri de deshidratare extremă, se recomandă să se bea apă uşor sărată. Deşi pare paradoxal, acest lucru este pe deplin justificat prin faptul că o transpiraţie intensă conduce la mari pierderi de sodiu. Apa cu sare (1-2 linguriţe la un litru) reechilibrează eficient organismul. Nu este sănătos să se consume lichide înaintea meselor, în timpul acestora sau imediat după. Un obicei greşit este acela de a consuma lichide reci în scopul cheltuirii surplusului de calorii (organismul va consuma energie pentru a readuce corpul la temperatura normală). Lichidele reci (inclusiv îngheţata) produc mucus la nivel gastric, pulmonar, rino-faringian, scad rata metabolică, slăbesc imunitatea şi au efect vasoconstrictiv. Lichidele şi alimentele reci nu sînt indicate nici pe vreme caldă. În ţările cu climat cald, în mod tradiţional se consumă lichide fierbinţi. Acestea favorizează transpiraţia, fenomen ce răceşte în mod natural organismul, arzînd şi calorii.

Lichide bune, lichide rele

Pentru cei care nu pot îngurgita multă apă, vestea bună e că mai există trucuri, dar şi alte surse de hidratare. Pentru a putea bea apă plată cu spor, adăugaţi un strop de zeamă de lămîie, mentă, pepene galben sau alte fructe. Supele, fructele şi legumele sînt toate apă în proporţie de 80%. Se consumă doar la prînz, deoarece seara pot conduce la creşterea tensiunii arteriale pe timpul nopţii. Ceaiul se poate bea pe tot parcursul zilei. Iar dintre toate sortimentele, ceaiul verde este cel care reţine apa în organism pe o perioadă lungă. Faceţi infuzie 2-3 minute, pentru a beneficia de antioxidanţi. Folosiţi pentru preparare apă plată. Ceaiul verde va aduce şi cafeină în organism, cu descărcare lentă. Hidratează, în timp ce cafeaua elimină apa din corp. Efectele ceaiului verde durează şi 12 ore, cafeaua oferă energie cel mulrt 2 ore. Compotul se bea de obicei în prima parte a zilei. Apa de cocos e foarte săracă în calorii. Majoritatea băuturilor carbogazoase conţin mult zahăr şi sodiu, aşa că nu sînt în niciun caz o soluţie hidratantă. Ca îndulcitor se recomandă fructoza sau siropul de agave ori mierea. În cazul sucurilor, cele mai bune sînt cele preparate în casă, la blender, diluate cu apă plată, din fructe şi legume organice sau biologice şi consumate în maximum 30 de minute de la preparare. Laptele degresat sau cu un nivel redus de grăsime are un conţinut ridicat de sodiu, mai mare decît al băuturilor pentru sportivi. În plus, cacaoa cu lapte ajută la refacerea organismului dupa efort. Alcoolul deshidratează puternic, inclusiv berea şi vinul. Berea cu limonadă are efecte mai puţin grave.

Alimente care hidratează

Mîncarea furnizează, în medie, 20% din cantitatea de apă necesară organismului. Dacă alegeţi cu atenţie alimentele, procentul e şi mai mare. În plus, mîncarea furnizează şi minerale, precum sodiu şi potasiu, care ne ajută să stocăm în organism apa. Se recomandă renunţarea la mîncărurile semi-preparate şi înalt procesate în favoarea unor salate uşoare cu tulpini de păpădie, ruccola, salată verde. Lăptucile sînt hidratante în proporţie de 90% şi, de aceea, pot fi o alternativă bună la apă. Legumele şi fructele de sezon sînt cea mai valoroasă sursă de hidratare. Sfatul medicilor şi al nutriţioniştilor este de a asigura jumătate din cantitatea de alimente zilnice numai din legume şi fructe proaspete, netratate termic sau minimal tratate. Pepenele conţine apă în proporţie de 92%, citricele 85%, caisele şi merele 86%, castraveţii 97%, roşiile şi dovleceii 94%, salata verde 95%. Orezul hidratează deoarece acesta conţine multă apă luată prin fierbere. Pentru a găti cereale şi paste e nevoie de multă apă. Pe cît de uscate par aceste alimente înainte de a fi gătite, pe atît de multă apă vor avea în final, cînd îşi vor mări volumul de şase ori. Practic, din cele mai uscate alimente, ele se transformă în cele mai hidratante. Broccoli este de asemenea o legumă hidratantă, în plus conţine multe şi calciu. Bogată în Vitamina C, varza întăreşte şi sistemul imunitar. Alte surse de apă sînt: conopida, grepfruitul, ridichile, spanacul. Carnea de orice fel, mai ales cea de pui sau peşte, ne ajută să ne hidratăm. Pînă şi brînza conţine un procent destul de mare de apă, iar oul crud este 75% apă. Fructele de papaya conţin 270 ml apă la 1 kilogram.

Prea multă apă strică!

• Ingerarea unei cantităţi mari de lichide într-un interval scurt de timp, poate produce şocuri renale sau circulatorii, care pot pune viaţa în pericol. Cunoscută drept intoxicaţie cu apă sau hiponatremie, această afecţiune se întîlneşte mai des la sportivii şi la persoanele care lucrează în soare şi trebuie să bea apă în exces. Cele mai multe decese din cauza intoxicaţiei cu apă au avut loc în timpul unor concursuri în cadrul cărora participanţii au fost nevoiţi să bea aproximativ trei litri de apă în mai puţin de o oră. Decesul are loc din cauză că se pune o presiune mult prea mare asupra inimii şi vaselor de sînge. În plus, rinichii vor fi nevoiţi să „lucreze“ din greu pentru a filtra excesul de apă şi nu vor putea să ţină pasul. De asemenea, nivelul electroliţilor scade şi apa se va infiltra în celulele din sînge ducînd la extinderea lor. Astfel se pot forma mici umflături pe creier ce duc la dureri de cap sau la incapacitatea de a respira. Simptomele iniţiale includ crampe musculare, greaţă şi confuzie, dificultăţi în vorbire. În cazul unei intoxicaţii cu apă trebuie să se ia imediat un diuretic sau soluţie salină pentru a contracara efectele.

Ştiaţi că?

Articolul integral în Monitorul Expres

Comments

comments

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *