Adevărul despre parabenii din cosmetice
Cam toate produsele cosmetice care nu sînt „eco” au în conţinutul lor conservanţi, iar dintre aceştia, cei mai huliţi sînt parabenii. Potrivit unor studii, între 75 şi 90% din produsele de îngrijire corporală conţin parabeni. Îi găsim în şampoane, geluri de duş, loţiuni de corp, creme, deodorante, fond de ten, fixativ, ba chiar şi în produse destinate copiilor. Parabenii se folosesc de peste 50 de ani în industria cosmetică, deoarece fără ei, ar trebui să aruncăm cosmeticele în cîteva zile, fiindcă ar fi pline de bacterii. Fiind atît de răspîndiţi, parabenii au fost şi foarte studiaţi. Unele cercetări sugerează ideea că parabenii ar avea potenţial cancerigen, altele infirmă această ipoteză. Fiindcă lucrurile nu sînt tocmai clare, iar de cosmetice nu ne putem lipsi, este bine să învăţăm cum putem să-i recunoaştem pe etichete şi cum să alegem acele produse care conţin o cantitate mai mică de parabeni.
Prelungesc termenul de valabilitate
Conservanţii sînt imposibil de evitat în produsele pe bază de apă pentru că, fără ei, produsele s-ar contamina foarte repede cu ciuperci, microbi şi bacterii şi ar cauza infecţii ale pielii. Şi produsele care conţin extracte de plante au nevoie de conservanţi, deoarece sînt perisabile. Întîlnim parabeni nu doar în produse cosmetice, ci şi în cele farmaceutice sau chiar alimente. Asta pentru că sînt eficienţi şi ieftini, prelungesc termenul de valabilitate cu cîteva luni, uneori chiar şi ani. Practic, oricît am căuta, produse fără parabeni aproape că nu găsim. În general, parabenii sînt derivaţi din petrol, mai precis, sînt esteri ai acidului para-hidroxibenzoic. Pe etichetele de cosmetice nu veţi vedea niciodată scris „conţine parabeni”. Însă puteţi să-i identificaţi după denumirile chimice: methylparaben (E218), ethylparaben (E214), propylparaben (E216), butylparaben, isobutylparaben. Aceşti conservanţi, care menţin prospeţimea produselor cosmetice şi alimentare, au proprietăţi antibacteriene şi antifungice şi chiar ne protejează sănătatea. Fără parabeni, cosmeticele ne-ar putea îmbolnăvi destul de grav. Unele studii realizate pe animale au demonstrat că nu ar fi toxici, deoarece sînt absorbiţi rapid, metabolizaţi şi apoi eliminaţi din organism. Cu toate acestea, parabenii sînt consideraţi substanţe cu potenţial cancerigen, deoarece au fost depistaţi în compoziţia tumorilor la sîn, fără a se putea stabili însă o legătură directă între prezenţa acestora şi apariţia bolii.
Cancerul şi parabenii
Iniţial, parabenii au apărut tocmai pentru a înlocui alţi conservanţi, consideraţi dăunători (formaldehidele, utilizate astăzi doar în oja pentru unghii). În timp, s-au acumulat îndoielile. Polemica a apărut în urma unui studiu făcut în Anglia de dr. Philippa Darbre, pe un eşantion de 20 de tumori canceroase de sîn, în 18 dintre ele fiind găsite urme de parabeni. Cu toate acestea nu s-a putut face o legătură clară între parabeni şi cancer, şi cu atît mai puţin între utilizarea produselor cosmetice cu parabeni şi cancer mamar. S-a constatat că butilparabenul are uşoare efecte care le mimează pe cele ale estrogenului atunci cînd este injectat direct în piele sau administrat pe cale orală, în doze mari. Aceste rezultate au fost descoperite în condiţii experimentale, care însă nu pot fi aplicate cosmeticelor. Cosmeticele nu sînt nici injectate, nici înghiţite. Deşi butilparabenul poate acţiona în mod similar cu estrogenul, a fost dovedit că activitatea endocrină a acestuia este mult mai scăzută faţă de estrogenul produs în organismul uman. Un alt studiu a arătat că povara estrogenică, rezultată din expunerea la parabenii folosiţi în produsele cosmetice, este neglijabilă în comparaţie cu nivelul estrogenului endogen. Într-adevăr, estrogenul ajută celulele să se dividă. Cu cît se divid mai mult, cu atît sînt mai mari şansele să fie anormale şi să devină canceroase. Estrogenul are un impact puternic şi asupra dezvoltării copiilor. Folosirea constantă a acestora pe bebeluşi şi copii a fost asociată cu o pubertate precoce la fetiţe (mai devreme de 8 ani), iar la băieţi, cu dezvoltarea excesivă a testiculelor şi a ţesutului mamar (ginecomastia).
Periculoşi, dar în anumite condiţii
Principala problemă a parabenilor este că pătrund uşor prin piele din produsul cosmetic, perturbînd sistemul endocrin. Potrivit unui studiu danez, la cîteva ore după ce un grup de voluntari a aplicat cosmetice cu parabeni pe piele, în sîngele şi în urina acestora au fost detectaţi parabenii respectivi. În cazul femeilor cu tumori mamare, acestea declaraseră că folosiseră deodorante sau antipespirante aplicate la subbraţ. Unele studii susţin că nu trebuie să ne temem doar de cancer, parabenii mai au şi alte efecte nocive. Expunerea constantă la parabeni poate instala prostata la bărbaţi, dar şi infertilitatea. Cei mai afectaţi sînt bărbaţii, la care s-a constatat o scădere a cantităţii lichidului seminal şi a numărului spermatozoizilor ca urmare a folosirii frecvente a acestor produse. La nivelul pielii, cosmeticele cu parabeni produc reacţii adverse de tipul dermatitelor de contact sau al alergiilor severe. În concluzie, specialiştii spun că parabenii pot fi utilizaţi în condiţii de siguranţă, dacă nu se fac excese. La nivel european s-a confirmat faptul că metil şi etilparabenii nu reprezintă un risc pentru sănătate. Parabenii nu pot provoca în mod direct apariţia cancerului de sîn, dar aceşti conservanţi sintetici sînt un factor care poate contribui la dezvoltarea bolii, susţin alţi specialişti. Cercetători şi organizaţii ne atrag atenţia că nu doar expunerea individuală la produs trebuie luată în calcul, ci şi expunerea îndelungată, de cîţiva ani, şi cumulată, la mai multe produse care conţin parabeni. Potrivit altor studii, o femeie care foloseşte produse cosmetice cu parabeni este expusă, în medie, la 50 mg de parabeni în fiecare zi. Peste 10.000 de ingrediente chimice sînt folosite la producerea cosmeticelor. Foarte îngrijorător este faptul că 89% dintre acestea nu au fost suficient testate.
Există şi produse fără parabeni
În lipsa unor dovezi concludente despre influenţa nefastă a parabenilor asupra sănătăţii, folosirea cosmeticelor cu conservanţi rămîne o alegere a fiecăruia, deşi este mai bine să le evităm. Dacă vă propuneţi să scăpaţi de parabeni măcar în parte, înlocuiţi cosmeticele cu produse organice. Le veţi identifica uşor după inscripţia pe etichetă: „Nu conţine parabeni”. Folosiţi cît mai multe produse naturale, pe care le puteţi prepara acasă: măşti de faţă, creme, săpunuri, şampoane, exfoliante de corp, uleiuri (avocado, ulei de măsline). Nu vă temeţi că produsele din magazinele naturiste, lipsite de parabeni, se vor strica. Un ulei de corp hidratant produs 100% din alte uleiuri organice (floarea soarelui, nucă de cocos, mentă) are un termen de valabilitate de 18 luni. Unele tincturi din plante medicinale se păstrează în stare stabilă şi cîte doi sau trei ani. Fără parabeni sînt considerate produsele cosmetice care nu conţin apă (pe bază de uleiuri naturale), cele ce conţin conţin apă, dar au şi amestecuri de conservanţi naturali (Vitamina E, Neem Oil, extracte de rozmarin, salix nigra, potasium sorbate, citric acid, cele care conţin un amestec de parabeni cu conservanţi naturali. Printre produsele naturale care au proprietatea de a conserva în mod natural unele tipuri de produse cosmetice se numără oregano, cimbrul, rozmarinul, rădăcina de genţiană, extractul de seminţe de grapefruit, uleiul de levănţică. În general, conservanţi naturali sînt uleiurile esenţiale, vitamina E sau C. Toate aceste cosmetice bio se păstrează în frigider. Puteţi trata cosmeticele handmade cu parabenii prezenţi în natură. Coacăzele şi afinele conţin metilparaben, cu rol antimicrobian. Parabenii naturali sînt, în general, metabolizaţi de organism şi nu produc dereglări funcţionale.
Ce scrie pe etichetă?
Pentru a cumpăra un produs fără parabeni sau cu cît mai puţini, citiţi cu atenţie eticheta. Companiile din industria cosmetică trec pe etichetă doar „ethyl”, „butyl”, „methyl” sau „propyl”, fără a adăuga şi paraben. Acele substanţe sînt tot parabeni. De asemenea, pe produsele de înfrumuseţare mai găsim şi nişte cifre. Acestea se referă la perioada de valabilitate a acestora, din momentul în care ambalajul a fost desfăcut. De exemplu, 3 M se traduce prin 3 luni. Puţini oameni ţin cont de acest detaliu, riscînd să se îmbolnăvească atunci cînd folosesc cosmetice vechi. Mascara are termen de valabilitate între 3 şi 6 luni. Cu fiecare utilizare, bacteriile de pe ochi se transmit pe tubul de mascara, care acumulează astfel tot mai multe microorganisme. Rimelurile expirate pot provoca infecţii ale ochilor. Tuşul este valabil între 4 şi 6 luni. Dacă ajunge să se usuce, trebuie aruncat. În cazul creionului dermatograf, dacă este ascuţit periodic, poate fi folosit pe o perioadă de pînă la un an. Rujul rezistă 1-2 ani. Este recomandat să folosiţi o pensulă pentru aplicarea lui pentru ca microbii de pe buze să nu ajungă pe ruj. Evitaţi să vă treceţi limba peste buzele rujate. Rujul expirat are miros de rînced, poate provoca uscarea şi iritarea buzelor, dar şi apariţia senzaţiilor de arsură şi mîncărime. Fardurile de ochi e bun 2-3 ani. Cele mai multe nu conţin apă, de aceea perioada lor de valabilitate este mai mare decît a altor cosmetice. Cu toate acestea, este bine să schimbaţi des pensulele şi bureţeii. În cazul fardului cremă, perioada de valabilitate este între 12-18 luni. Ne dăm seama că un fard s-a învechit şi e plin de bacterii atunci cînd se sfărîmă şi se adună inestetic pe pleoape. Blush-ul poate fi folosit pînă la un an, iar fondul de ten pînă la 2 ani. De regulă, fondul de ten conţine tot felul de ingrediente grase care pot rîncezi repede. Cel mai bine se păstrează în frigider. Oja e valabilă un an. O altă regulă care protejează sănătatea este ca ustensilele folosite la aplicarea machiajului să fie spălate periodic, deoarece şi ele sînt purtătoare de bacterii care vă pot infecta.
Chimicale cu efecte grave
Parabenii nu sînt singurele ingrediente din cosmetice care e bine să fie evitate şi, cu siguranţă, nu cele mai dăunătoare. Este bine să renunţaţi şi la parfumurile cu ftalaţi, substanţe prezente şi în spray-rile fixative, rujuri sau lacuri de unghii. Ftalaţii au fost acuzaţi că ar produse dezechilibre ale sistemului endocrin şi efecte neurologice grave. Apar pe etichetă şi sub numele de DBP (ftalat dinbutil) şi DEP (dietil ftalat). Formaldehida este prezentă de obicei în lacurile de unghii, deodorante şi şampoane. Se mai regăseşte pe etichetele produselor şi sub alte denumiri: imidazolidinyl uree, Quaternium-15, DMDM hidantoin sau sare monosodică. Este un compus frecvent în cosmetice, are efect cancerigen şi produce iritaţii ale gîtului, ochilor, nasului şi o cauză a astmului. Glicol propilena stimulează procesul de penetrare a substanţelor active, dar afectează structura pielii. Se găseşte în creme, loţiunile de îngrijire a corpului, cosmeticele de păr, produse pentru îngrijirea copiilor sau lichidul de curăţat lentilele. Lauril sulfatul de sodiu permite unui produs să se transforme în spumă şi stimulează penetrarea cosmeticelor în piele. Se găseşte în şampoane, produse demachiante de faţă sau geluri de duş, spumă de baie sau pastă de dinţi. Folosit pe termen lung, produce iritaţii ale pielii şi ochilor, căderea părului şi reacţii alergice. Prin interacţiunea cu alte ingrediente frecvente apar nitraţii, substanţe cancerigene. Coloranţii sintetici pot produce iritaţii sau reacţii alergice şi pot fi recunoscuţi după prescurtări precum FD&C colours sau D&C, urmat de o culoare şi un număr. Sînt folosiţi în multe produse cosmetice, de la şampoane, la îngrijirea corpului şi machiaj. Parfumurile sintetice din cosmetice pot cauza alergii, ameţeli, iritaţii sau probleme respiratorii.
Ingrediente periculoase în cosmetice
Methylisothiazolinone, cunoscut şi ca MIT, este un conservant ce poate crea alergii şi poate afecta sănătatea fătului, în cazul femeilor însărcinate. Este folosit în produsele cu protecţie solară, în cele de îngrijire a corpului sau a părului. Fenilendiamina este un compus chimic din vopselele de păr şi de sprîncene. Dacă ajunge pe piele, ceea ce este aproape imposibil, provoacă reacţii puternice: alergii, dermatite, descuamare, inflamarea ţesuturilor. Dea sau Tea este spumant, fiind conţinut de şampoane, produse de îngrijire a pielii sau de machiaj. Pe etichetă, e prezent cu denumirile: DEA, dietanolamină, TEA, trietanolamină. Ingredientul în sine nu este periculos, dar cînd este asociat cu alte componente, poate da naştere unui agent cancerigen numit nitrosodietanolamină. Acesta este absorbit uşor în piele şi este considerat cauza cancerului de stomac, ficat, esofag sau al vezicii urinare. Lanolina este folosită pe post de emolient în rujuri şi creme şi provine din lîna oilor. Aceasta nu ar fi periculoasă dacă nu ar fi combinată cu alte substanţe chimice, efectul fiind apariţia acneei. Toluenul este un solvent industrial folosit adesea în conţinutul lacurilor de unghii. Este otrăvitor şi toxic şi poate produce pagube grave la nivelul sistemului nervos şi afecţiuni ale căilor respiratorii superioare. A mai fost asociat şi cu durerea de cap, dermatitele şi deshidratarea. Isopropyl (SD-40) este un solvent frecvent în compoziţia cosmeticelor, în special în parfumuri. Este exrem de iritant şi are efect deshidratant rapid. Slăbeşte sistemul imunitar, poate produce afecţiuni grave la nivelul pielii, precum şi pete inestetice sau îmbătrînire prematură a tenului.
Legi permisive
• Parabenii au fost aprobaţi pentru industria cosmetică în 1984, cu condiţia ca aceştia să nu depăşească 25% din totalul parabenilor cunoscuţi, concentraţie considerată inofensivă pentru sănătatea omului. Producătorii susţin că nu folosesc decît 0,01-0,3%. Cantitatea totală de parabeni dintr-un produs nu are voie să depaşească 0,8 % (calculată în masă de ester), iar cantitatea unui singur tip de paraben nu trebuie să depăşească 0,4%. Siguranţa tuturor produselor cosmetice şi a ingredientelor folosite în acestea este reglementată de Directiva Europeană pentru Cosmetice (76/768/EEC). Parabenii sînt consideraţi nepericuloşi, însă sînt cancerigeni pentru şobolani.
Controversa cancer-antiperspirante
• Deodorantele antiperspirante au fost asociate în ultima vreme cu riscul de a produce cancer de sîn la femei, maladia fiind determinată de aluminiul din produsul cosmetic. Epilarea axilelor deschide porii şi permite astfel pătrunderea substanţelor cancerigene în ţesuturi. Aceste substanţe se depun în ganglionii limfatici din axile şi nu pot fi eliminate prin transpiraţie. În timp are loc acumularea unei concentraţii foarte mari de aluminiu şi substanţe din aceste produse care determină deteriorarea şi malignizarea celulelor. Se spune că tumorile mamare apar mai ales în sfertul exterior al sînului, în partea superioară (aproape de scobitura subraţului), deoarece această zonă este cea mai expusă la antiperspirante. Aluminiul din antiperspirante a fost asociat cu un risc crescut de dezvoltare a bolii Alzheimer. Totuşi nu există niciun studiu care să dovedească faptul că antiperspirantele cauzează cancerul de sîn, totul e doar o presupunere. Dacă doriţi să renunţaţi la antiperspirante, singura soluţie este spălarea cît mai des a subbraţului cu apă şi săpun.
Articolul integral în Monitorul Expres
Comentariile sunt închise.