Anasonul, cel mai bun expectorant

Anasonul e folosit în medicina tradiţională tot sub formă de fructe. Sînt indicate în anorexie, balonare, bronşită, colică abdominală, dispepsie, enterocolită, insuficienţă pancreatică. În unele părţi ale ţării se mai numeşte şi bădean, dar planta e originară din zona mediteraneeană.

Fructele de anason se recomandă ca expectorant în bronşite, măreşte cantitatea de lapte la femeile care alăptează (galactogog), calmează colicile intestinale şi stomacale la sugari şi copii, face să crească diureza, ajută la eliminarea gazelor din stomac (carminativ).

Infuzia preparată din 10 g fructe la 100 g apă ajută la eliminarea viermilor intestinali. Pentru sugari, anasonul se foloseşte opărind 5-6 fructe la o căniţă de ceai. Pentru adulţi, ceaiul se poate prepara dintr-o jumătate liguriţă de fructe la un sfert de litru de apă. Se bea călduţ, de preferinţă înainte de masă. Fructele de anason intră în compoziţia ceaiului gastric.

Inhalaţiile cu aburi din decoctul de anason combat gripa şi răguşeala.

În uz extern, se prepară o cataplasmă din fructe zdrobite, care se fierb în apă sau vin pînă se formează o pastă ce se aplică în sciatică, artroze şi muşcături de şarpe.

Fructele de anason sînt condiment plăcut în mîncăruri.

Iată reţeta lichiorului de anason: se pun 40 g fructe şi 450 g sirop de zahăr într-un litru alcool de 60 de grade. Se adaugă 1 g de scoţişoară şi puţină vanilie, după care se lasă la macerat timp de 4 săptămîni. Se strecoară şi se ia cîte un păhărel (100 ml) după fiecare masă.

Comments

comments