Cum să-ţi faci oţet din fructele verii

Cu multe secole în urmă, vinul uitat într-un pahar s-a transformat într-o băutură cu gust înţepător. I s-a spus vin acru şi foarte repede i s-au descoperit însuşirile terapeutice şi culinare.

Obtinut numai din plante, oţetul medicinal are diferite arome şi întrebuinţări medicinale. E ieftin, uşor de preparat şi înlocuieşte cu succes medicamentele de sinteză chimică. Vara e un anotimp bogat în fructe, la rîndul lor ingrediente de bază în obţinerea de oţeturi. Aţi gustat oţet de corcoduşe? Sau de afine? Sau de prune? Sînt licori cu gust deosebit, care fac salatele mai speciale. Dar oţetul din fructe nu e doar aliment, ci şi aleac în reumatism, probleme de metabolism, digestie sau respiraţie. Prepararea oţeturilor din fructe nu e un proces complicat, puteţi începe chiar acum să prindeţi savoarea fructelor într-un preparat medicinal extrem de util.

Oţetul lucrează pentru sănătate

Toate oţeturile naturale au aceleaşi proprietăţi, doar aromele sînt diferite. Distrug ciupercile şi bacteriile, fiind recunoscute printre cei mai mari inamici ai infecţiilor. Calmează înţepăturile de insecte. Inflamaţia, roşeaţa şi durerea care apare în urma înţepăturilor de insecte se calmează cu o cataplasmă cu oţet, care neutralizează substanţele iritante. Oţetul scade nivelul glucozei din sînge. Adăugînd o lingură de oţet şi două linguriţe de ulei de măsline unei mese obişnuite, se poate preveni creşterea glicemiei. Masajul cu oţet poate ajuta la calmarea durerilor musculare şi la îndepărtarea oboselii la nivelul picioarelor şi mîinilor. Tamponarea feţei cu oţet poate ajuta la eliminarea excesului de sebum şi la curăţarea tenului. Pentru a reduce transpiraţia, se tamponează pielea de la subraţ cu un burete îmbibat în oţet. Produsere de albire a dinţilor sînt scumpe şi, deseori, ineficiente. Un remediu home-made pentru dinţi mai albi este aplicarea cîtorva picături de oţet pe periuţa de dinţi. Oţetul, folosit în cure, ajută la detoxifiere şi la slăbit. Dacă v-aţi hotărît să preparaţi oţeturi naturale acasă, aţi luat o decizie sănătoasă.

Minunatul oţet de mere

Cel mai cunoscut oţet terapeutic este cel de mere. Resturile rămase după ce au fost stoarse merele se pun într-un vas emailat sau din sticlă şi se acoperă cu apă fierbinte (0,5 litri de apă la 0,4 kilograme de mere). Se adaugă 100 de grame de miere, 10 grame de drojdie şi 20 de grame de pîine neagră. Amestecul se ţine la 20-30 grade C, la loc intunecat, acoperit cu tifon. Din cînd în cînd, se amestecă cu o lingură din lemn. După 10 zile, se stoarce prin tifon. Se adaugă 50-100 de grame de miere pentru fiecare litru. Vasul se păstrează la căldură pînă ce lichidul se opreşte din fermentat şi se limpezeşte. Oţetul de mere este gata după 40-60 de zile. Acest leac este un cocteil de acizi organici şi enzime care stimulează digestia şi metabolismul, întăreşte imunitatea şi întîrzie apariţia semnelor bătrîneţii. Are un puternic efect antioxidant şi reînnoieşte hematiile, fiind ideal în cazul persoanelor care nu asimilează fierul.  Echilibrează sistemul nervos, consolidează oasele. În cure de o lingură pe zi amestecat cu miere de albine, oţetul de mere, are efect antiinflamator articular, ajutîndu-i pe reumatici. O linguriţă înainte de fiecare masă ajută la eliminarea pietrelor la fiere. Persoanele care au probleme cu bila ar putea scăpa de necazuri luînd 1-2 linguriţe de oţet de mere cu 10 minute înainte de fiecare masă. Frecţiile cu acest oţet alungă durerile de cap şi febra.

vinagre-maca-500x325Contra durerilor de cap şi de gît

În medicina populară românească, oţetul de mere a fost folosit din timpuri vechi. Cîteva întrebuinţări le aplicăm şi astăzi. Compresă pentru vînătăi: 1 lingură de oţet amestecată cu puţină apă fiartă. Deasupra se pune celofan şi se pansează cu tifon. Contra varicelor: se freacă picioarele de sus în jos, dimineaţa şi seara, în fiecare zi, timp de 1-2 luni. Un sfert de pahar de apă în care a fost diluată o linguriţă de oţet de mere, băut înainte de masă cu 5-10 minute şi imediat după masă, stimulează salivaţia, secreţia de sucuri gastrice şi măreşte peristaltismul tubului digestiv. O metodă populară contra migrenelor, care uneori dă rezultate surprinzător de rapide este inspirarea vreme de cinci minute a vaporilor de oţet de mere. Durerile de gît dispar dacă se face din oră în oră gargară cu o soluţie de oţet concentrată: 4 linguri de oţet la o cană (250 ml) de apă. Micozele unghiilor pot fi tratate tot cu oţet de mere, dacă ţinem degetele în acest lichid o jumătate de oră şi, peste noapte, le bandajăm cu comprese îmbibate în oţet. Deşi este extrem de benefic, oţetul de mere trebuie evitat în caz de: litiază renală urică, gută, insuficienţă tiroidiană şi paratiroidiană, obezitate, gastrită hiperacidă, ulcer gastro-duodenal, hipertensiune arterială.

Licoarea acră din struguri

În dieta de slăbire, se bea în fiecare dimineaţă, la trezire, pe stomacul gol, un pahar de apă în care au fost dizolvate două linguriţe de oţet de mere. Cura nu trebuie să dureze mai mult de şapte zile. Tot pentru topirea grăsimilor se foloseşte oţetul de struguri. Odată ajuns în organism, acidul acetic inhibă acumulările de lipide în ficat (ceea ce numim popular „ficat gras”) şi dizolvă colesterolul. Acest oţet este utilizat în medicina tradiţionalistă pentru tratarea rănilor, hemoroizilor, pentru ameliorarea stărilor de leşin şi hipotensiune. În plus, cercetări recente arată că oţetul de struguri este eficient şi în controlul presiunii arteriale şi al nivelului de zahăr în sînge. Toate aceste fecete benefice sînt valabile doar în cazul oţetului natural.

Oţetul de pere stimulează apetitul

Oţetul de pere se obţine prin fierberea lentă a fructelor în oţet de vin de calitate. Acest oţet se foloseste la marinarea cărnii, a peştelui şi a legumelor, mai ales cînd urmează să fie preparate la grătar. Este indicat, de asemenea, şi la prepararea sosurilor pentru salate. În scop terapeutic, e recomandat pentru stimularea poftei de mîncare, creşterea tonusului general, împotriva mătreţii, eliminarea petelor de pe piele şi unghii. Unele cercetări au arătat că acest oţet încetineşte dezvoltarea celulelor canceroase şi ar preveni cancerul esofagian. Oţetul de pere nu e recomandat celor care iau laxative.

Oţetul de cătină scade glicemia

Cătina este fructul cel mai vitaminizat. Abundă în antioxidanți, întărind imunitatea. Oţetul din cătină este un tonic fără egal care regenerează și stimulează toate funcțiile organismului. Se prepară din 2 kg de fructe de cătină, 5 l de apă, 750 g de miere, 250 ml de oțet de miere (sau de vin). Se spală fructele și se strivesc cu o furculiță, sau se pun la blender, pentru a obține un terci. Se pot valorifica și resturile rămase de la storcerea fructelor pentru suc proaspăt. Se adaugă apa şi mierea. Oțetul de miere sau de vin va grăbi fermentarea. Vasul se lasă descoperit 2-3 zile la loc cald (20-30 grade Celsius). În acest timp, se amestecă periodic cu o lingură de lemn, de 2-3 ori pe zi. Vasul se acoperă cu tifon, se leagă bine și se aşează la loc întunecos. Oțetul de cătină se strecoară prin presare, lichidul rezultat se lasă la rece 2-3 zile, pînă se limpezește bine. Se trage în sticle și se depozitează la loc răcoros și întunecos. O altă variantă de preparare a oțetului de cătină: se aşează un strat de boabe de cătină pe fundul sticlelor, peste care se toarnă oțet de vin alb fiert, pînă se umple sticla. Se închid ermetic și se păstrează la frigider sau la loc rece. Ca întrebuinţări medicinale, acest oţet ajută la prevenirea diabetului de tip II, la pierderea în greutate și la îmbunătățirea aspectului pielii. Scade tensiunea și tratează bolile de piele.

Stiati ca?

De măceşe, prune sau corcoduşe

Se spală măceşele (o ceaşcă) şi se pisează bine într-un castron, apoi se transferă într-un borcan de sticlă şi se acoperă cu oţet. Se lasă la macerat timp de o lună, ferit de lumină directă sau căldură, după care se strecoară printr-un filtru de cafea curat. Se păstrează în sticle, la loc răcoros şi întunecat cel mult jumătate de an. Oţetul de măceşe este un leac ideal pentru bolile sezonului rece. Oţetul de prune se obţine prin fermentarea fructelor bine coapte şi se foloseşte la frecţii şi comprese împotriva răcelilor, junghiurilor, indigestii şi dureri de cap. Oţetul de corcoduşe se prepară din fructe bine coapte, fără sîmburi, date prin sită şi lăsate la fermentat timp de 10 zile. Se îndepărtează stratul de mucegai şi se strecoară lichidul. Din 3 kilograme de corcoduşe iese un litru de oţet. Este excelent pentru dres ciorbele în loc de borş. Două linguri din acest oţet puse în apă constituie o băutură răcoritoare bogată în potasiu.

Cu aromă de afine sau zmeură

Afinele au puternice proprietăţi antioxidante. Oţetul din aceste fructe util la frecţii. Se prepară dintr-o cană de afine zdrobite şi două căni de oţet de vin alb de calitate. Se macerează timp de trei zile. Acest oţet are un gust rafinat foarte bun în salate. Beneficiile afinelor sînt numeroase, de la tratarea infecţiilor tractului urinar şi spargerea pietrelor la rinichi, la micşorarea depozitelor de colesterol şi îmbunătăţirea circulaţiei. Oţetul de afine ajută la încetinirea procesului de îmbătrînire. Oţetul aromatizat cu zmeură se prepară din oţet şi zmeură proaspătă (1:4 părţi). Zmeura se zdrobeşte cu furculiţa, se pune într-un borcan şi se acoperă cu oţet, apoi se lasă  borcanul acoperit, într-un loc cald pentru cel puţin zece zile. La finalul perioadei de macerare, oţetul se strecoară şi se toarnă în sticle. Oţetul ajută la scăderea febrei, prin aplicarea de comprese locale îmbibate în oţet ori prin frecţii cu această soluţie. Are culoarea roşu-închis şi un gust picant, dar delicat, de zmeură. Se foloseşte mai ales în prepararea salatelor de fructe sau pentru a marina carnea.

Miere şi fructe de pădure

Oţetul din fructe de pădure şi miere de albine are valoroase principii active, nutritive şi medicamentoase datorită conţinutului înalt de vitamine, minerale şi fibre din fructe, care ajută tranzitul intestinal. Totodată, fructele de pădure contin nenumărate substante vegetale secundare, cum ar fi flavonoidele şi antocianii, care au efecte antivirale, antioxidante, antiinflamatoare şi de reglare a tensiunii. Se prepară dintr-un singur fel de fructe sau din amestec. O variantă conţine coacăze roşii şi zmeură. Se spală fructele şi se usucă pe un prosop de hîrtie. Se toarnă în sticle şi se acoperă cu oţet. Se lasă la macerat 12-14 zile, agitîndu-se periodic. Se strecoară şi se păstrează la loc răcoros. E un oţet excelent pentru salate. Pornind de la miere se obţine o băutură mai veche de trei milenii, oţetul din miere. Acest produs antic se prepară în special din miere de salcîm şi se foloseşte pe post de cpondiment pentru brînzeturi şi carne, toate tipurile de salate. Bogat în minerale, enzime şi acizi organici, acest oţet alimentar e foarte sănătos. Are rol vitamizant, vasodilatator arterial, antiinflamator intestinal, antilitiazic, depurativ, hepatoprotector.

1ea5ab03abe03e073742e9e3c8a50024Oţeturi medicinale din plante

Oţetul de salvie: paralizie, transpiraţii nocturne, tremurături ale extremităţilor, infecţii

Oţet de ienupăr: stări febrile

Oţet de ceapă: se aplică pe negi sau bătături, timp de cîteva zile. În soluţie diluată, ajută la dispariţia pistruilor.
Oţet de praz: bătături, crăpături ale pielii

Oţet de ventrilică: mîncărimi şi eczeme cronice, migrene

Oţet de mentă dulce: febră, toate tipurile de infecţii respiratorii, dureri de cap sau musculare, reumatism inflamator (masaj sau inhalaţii)

Oţet de rozmarin: paralizii, menţinerea frumuseţii pielii

Oţet de floarea paştelui: furunculoze

Oţet de brusture: contra căderii părului

Oţet de pătlagină: restabilirea culorii părului

Oţet de levănţică: anxietate, insomnie, arsuri, probleme biliare

Oţet de orez: antiseptic puternic

Oţet balsamic: osteoporoză, hipertensiune, colesterol mărit, cure de slăbire, imunitate scăzută

Oţet din trestie de zahăr: prepararea murăturilor şi sosurilor

Oţet de nucă de cocos: detoxifiere

Oţetul de malţ: murături

Oţet din stafide: sosuri

Oţet de hrean: acnee, răceli (cataplasme)

Oţetul de trandafiri

Oţetul de trandafiri se prepară din petale de trandafiri macerate în oţet de mere pădureţe şi are efect în cazuri de febră ridicată şi frisoane, folosit extern, în frecţii. Se poate prepara din 300 ml oţet de mere sau de miere, 100 ml alcool rafinat, 100 g petale de trandafiri (proaspete). Se pun ingredientele la macerat într-un vas de sticlă, timp de 5 zile. Amestecul se agită zilnic pentru omogenizare. Se filtrează şi se toarnă în sticluţe închise la culoare, după care se astupă cu dop. Se masează încheieturile mîinilor şi picioarelor sau fruntea, în cazul în care febra vă dă bătăi de cap, iar în cazul în care aveti greţuri, inhalaţi cîteva minute cîteva picîturi de oţet pus pe o bucată de tifon.

Articolul integral în monitorulexpres.ro

Comments

comments

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *