Între infecţii şi sinucidere există o legătură
Pacienţii spitalizaţi pentru infecţii grave se pot confrunta cu un risc crescut de a muri prin suicid, iar cercetătorii suspectează că există un motiv biologic pentru acest risc.
Într-un studiu pe 7 milioane de oameni, cercetătorii danezi au descoperit că persoanele spitalizate pentru infecţi au cu 42% mai multe şanse de a se sinucide, comparativ cu persoanele care nu au antecedente de infecții grave. Pentru persoanele internate cu HIV/SIDA sau hepatită, riscul este dublu față de ceilalţi oameni.
Deşi studiul nu a putut dovedi o legătură cauză-efect, autorii cred că riscul crescut de suicid după infectare s-ar putea să nu reflecte doar impactul psihologic al maladiei, ci infecţiile ar putea produce inflamaţii la nivelul creierului.
„Ştim că inflamaţia poate provoca simptome de depresie”, a spus dr Lena Brundin, profesor asociat la Centrul Van Andel pentru Ştiinţe Neurodegenerative din Michigan. „Acest lucru se bazează pe dovezi de la animale şi om. De exemplu, interferonul suprasolicită răspunsul inflamator al sistemului imunitar şi pînă la 45% dintre pacienţi dezvoltă depresie în timpul tratamentului”. Interferonul este utilizat pentru tratarea anumitor infecții și în unele tipuri de cancer. Noul studiu este important pentru că este foarte amplu, întărind studiile mai mici care au subliniat că depresia şi comportamentul suicidar pot fi tulburări inflamatorii de un anumit grad.
Pentru acest studiu, cercetătorii au folosit registrele naționale din Danemarca din care au extras date cu privire la peste 7 milioane de oameni care au trăit în țară între 1980 și 2011. În acest timp, peste 800.000 (11%) au fost spitalizați pentru infecţii ca HIV, hepatită, infecții ale plămînilor, sistemului digestiv, pielii sau sîngelui. Aproape 32.700 de oameni s-au sinucis în timpul perioadei de studiu de 32 de ani. Aproape un sfert dintre ei au fost la un moment dat internaţi în spital pentru o infecţie.
S-a mai descoperit că persoanele internate pentru mai multe tipuri de infecţii au avut o rată mai ridicată de suicid, infecțiile legate de sarcină fiind singura excepție. Cercetătorul Helene Lund-Sorensen, de la Centrul de Sănătate Mintală din Copenhaga, a declarat că riscul se menţine şi dacă se iau în evidenţă factori ca veniturile mai mici sau diagnosticele anterioare de depresie sau abuz de substanţe.
Studiile au descoperit că persoanele care sînt clinic deprimate sau au avut tentative de sinucidere tind să aibă niveluri mai mari de substanţe chimice inflamatorii ale sistemului imunitar în sînge, lichid cefalorahidian şi creier.
Cu toate acestea, nu se poate dovedi că infecțiile sau inflamațiile contribuie în mod direct la sinucidere. Dovezi suplimentare ar putea proveni din studii viitoare. În orice caz, identificarea timpurie a infecțiilor și tratamentul acestora ar putea fi explorate ca o măsură de sănătate publică pentru prevenirea actelor suicidare.
Sursa: webmd.com
