Bebeluşii „ne spun” dacă vor fi talentaţi la matematică
Inteligenţa spațială din copilărie prezice modul în care copiii se descurcă la matematică mai tîrziu, la vîrsta de patru ani, conform unui nou studiu, publicat în Psychological Science.
Psihologul Stella Lourenco de la Emory University precizează că, prin acest studiu, „am arătat că gîndirea spațială, care începe devreme în viață, la vîrsta de şase luni, prezice atît dezvoltarea acestei abilități, cît și a abilităţilor matematice”.
Cercetătorii au urmărit abilităţile cognitive generale ale copiilor: mărimea vocabularului, memoria de lucru, memoria spațială pe termen scurt și viteza de procesare. Concluziile pot explica de ce unii oameni sînt atraşi de matematică, iar alții o evită. Studiile anterioare au arătat că aptitudinea spațială superioară la vîrsta de 13 ani prezice realizări profesionale și creative în domeniile științei, tehnologiei, ingineriei şi matematicii peste 30 de ani.
Pentru a explora dacă diferențele individuale în aptitudini spațiale sînt prezente mai devreme, Lourenco a testat 63 de sugari cu vîrste de la 6 la 13 luni pentru abilitatea vizual-spaţială cunoscută sub numele de transformare mentală sau capacitatea de a transforma şi roti obiecte în „spaţiul mental”. Transformarea mentală este considerată un semn distinctiv al inteligenței spațiale.
Cercetătorii au arătat copiilor două fluxuri video conţinînd o serie de forme perechi, similare cu piesele de Tetris. Unele îşi schimbau orientarea, constituind imagini în oglindă, altele nu sufereau transformări. Tehnologia de urmărire a ochilor sugarilor a înregistrat la care flux se uitau și pentru cît timp. „Copiii au preferat noutatea”, explică Lourenco. Ei au fost atraşi de piesele care se rotesc, pentru că erau ceva nou pentru ei. Ca grup, sugarii au privit semnificativ mai mult la fluxul video cu imagini în oglindă, dar au existat şi diferenţe individuale.
53 de copii (84%) au revenit la vîrsta de patru ani pentru finalizarea studiului longitudinal. Participanților li s-au testat capacitatea de transformare mentală şi stăpînirea conceptelor matematice simple, simbolice. Rezultatele au arătat că micuţii care au petrecut mai mult timp privind imagini în oglindă ca sugari şi-au menținut abilităţile de transformare mentală şi la vîrsta de patru ani, și, de asemenea, s-au comportat mai bine la problemele de matematică.
Studiul contribuie la îmbunătățirea educației timpurii prin matematică şi la proiectarea de intervenţii pentru copiii cu dizabilități la matematică. Discalculia, de exemplu, este o tulburare de dezvoltare care blocheză copiii să înţeleagă chiar şi aritmetica simplă. „Discalculia are o prevalență estimată de 5 pînă la7%, aproximativ la fel ca dislexia. Cu toate acestea, a primit, în general, mai puțină atenție, în ciuda importanței matematicii în lumea noastră tehnologică”, încheie Lourenco.
Sursa: medicalxpress.com
