Ortorexia, obsesia alimentaţiei sănătoase. Test
Nutriţioniştii îşi bat capul să ne înveţe să mîncăm sănătos, să alegem alimente naturale, cît mai puţin procesate, pentru a fi mai feriţi de boli. Însă atunci cînd un set de reguli alimentare se stransformă în obsesie, nu mai e nimic sănătos, dimpotrivă, avem de-a face cu o tulburare alimentară.
Se pare că există persoane care se înfometează dacă nu au pe masă hrană vie. Iar dacă totuşi consumă altfel de alimente, li se face rău. O astfel de tulburare a primit şi un nume ştiinţific, ortorexie nervoasă, şi este privită la fel ca anorexia sau bulimia, deoarece, în cazuri extreme, poate pune viaţa în pericol. Exagerarea nu e bună nici măcar atunci cînd are intenţii pozitive.
Cine sînt ortorexicii?
Alimentaţia sănătoasă face victime atunci cînd adepţii nutriţiei corecte se gîndesc numai la ce mănîncă. Astfel de persoane, care suferă de o anomalie alimentară numită ortorexie, se feresc de grăsimi şi alimente procesate, de aditivi, conservanţi şi E-uri. Ce le mai rămîne? Legumele, fructele şi apa. Dar şi acestea sînt verificate să nu fie modificate genetic sau să aibă un conţinut neadecvat de minerale. Ortorexicii ştiu pe de rost numărul de calorii al fiecărui aliment, dar şi conţinutul în vitamine, minerale, grăsimi saturate şi nesaturate, carbohidraţi. Citesc cu atenţie etichetele, iar dacă nu găsesc alimentele care să satisfacă grila lor de principii valoroase, le caută prin tot oraşul. Cheltuiesc sume impresionante pe aceste produse organice. Fanaticii alimentaţiei corecte nu mănîncă la restaurant sau la prieteni, pentru că nu pot controla ce li se pune în farfurie. Se consideră persoane superioare şi îi desconsideră pe cei care nu au grijă de sănătatea lor. Se plîng tot timpul de genocidul alimentar şi de faptul că hrana pură e pe cale de dispariţie. Din acest motiv, ajung să-şi subţieze lista de alimente permise pînă la un număr prea mic pentru a beneficia de o alimentaţie completă. Primul efect al ortorexiei este scăderea în greutate, iar dacă acest comportament alimentar persistă, ortorexicul suferă de malnutriţie. De la boală pînă la deces poate fi uneori un pas extrem de mic. Deşi e conştient de acest lucru, ortorexicul continuă să „se îngrijească“ de sănătatea lui pînă la epuizarea fizică şi psihică.
Cui pe cui se scoate
Primele studii asupra acestei tulburări le-a făcut în 1997 doctorul american Steven Bratman, care a şi dat denumirea de ortorexie („orthos“-drept şi „orexis“-apetit) afecţiunii de care sînt acuzaţi dependenţii de nutriţie pură, organică. Unii medici elveţieni au reuşit să obţină o vindecare spontană de ortorexie cu mai multe porţii de bere şi pizza sau îngheţată, alimente pe care ortorexicii le detestă pentru conţinutul uriaş de substanţe dăunătoare. La fel ca şi anorexia sau bulimia, ortorexia este o boală care trebuie tratată cu maximă seriozitate. Vindecarea începe cu recunoaşterea problemei. La fel ca în cazul oricărei obsesii, acesta este pasul cel mai greu de făcut. Familia, prietenii şi colegii de serviciu au un rol foarte important, ajutîndu-l pe bolnav să-şi recunoască problema. Ortorexicii au nevoie de tratament psihiatric, deoarece obsesia pentru o dietă sănătoasă poate duce la depresii şi tulburări obsesiv-compulsive. Terapeutul va încerca să afle cum a devenit bolnavul ortorexic, în condiţiile în care boala apare ca urmare a unor traume psihice majore, a unor experienţe neplăcute legate de hrană. Sădind în mintea bolnavului un adevăr simplu, acela că avem nevoie de un regim alimentar complet, terapeutul îl va convinge să introducă treptat în alimentaţie hrana obişnuită.
O problemă actuală sau o boală inventată?
În general, studiile asupra acestei afecţiuni sînt destul de puţine. S-a constatat că o femeie din 10 şi un bărbat din 20 prezintă risc crescut de a suferi de malnutriţie determinată de ortorexie nervoasă, afecţiune care netratată poate duce la deces. Ortorexia este mai des întîlnită la bărbaţi şi mai ales la cei cu un nivel ridicat de educaţie. Adolescenţii şi persoanele sub 30 de ani sînt cele mai expuse ortorexiei nervoase. Potrivit Eurobarometrului realizat de Autoritatea Europeană pentru Siguranţa Alimentară, realizat în 2010, 47% dintre români (37%, media europeană) au o temere faţă de mîncarea pe care o consumă, considerînd că aceasta îi îmbolnăveşte. Acelaşi studiu indică faptul că 24% dintre români verifică numărul de calorii şi nutrienţii alimentelor pe care le consumă. În afară de grija obsesivă pentru compoziţia alimentelor, ortorexicii se mai preocupă şi de aportul de sănătate prin exerciţii fizice, de care abuzează, epuizîndu-şi organismul. Dezechilibrele apar şi sînt vizibile, constatate în special de vedete, cele care cad cel mai des victime dietelor alimentare. Pe de altă parte, unii nutriţionişti spun că, deşi malnutriţia este un pericol, ortorexia nu este decît o boală inventată, fiindcă a fi preocupat de sănătate este o dovadă de educaţie, nu de prostie. În realitate, ortorexia ar fi paravanul în spatele căruia se ascund interesele financiare ale producătorilor de fast-food, cărora le-au scăzut dramatic vînzările în urma educării treptate a populaţiei în spiritul unei alimentaţii sănătoase. Făcîndu-ne nebuni dacă refuzăm alimentele procesate, automat sînt consideraţi normali cei ce mănîncă de la fast-food. Adevărul e undeva la mijloc. Trebuie să fim atenţi la ce mîncăm, dar să nu exagerăm, să nu căutăm perfecţiunea.
Testul lui Bratman
Dr. Bratman a realizat un test special pentru diagnosticarea celor cu ortorexie nervoasă, test publicat în cartea „Health Food Junkies“.
1. Petreceţi mai mult de 3 ore, zilnic, gîndindu-vă la ce înseamnă alimentaţie sănătoasă? (dacă este vorba de 4 ore, acordaţi-vă 2 puncte)
2. Aveţi obiceiul zilnic de a concepe planul alimentar pentru mîine?
3. Vă place mai mult ideea de a mînca decît plăcerea de a consuma alimente?
4. Aţi constatat că, pe măsură ce calitatea dietei dvs. a crescut, calitatea vieţii dvs. s-a diminuat?
5. Aţi fost mai strict în alegerile alimentare?
6. Aţi sacrificat lucruri care vă făceau altă dată plăcere pentru a vă hrăni într-un mod pe care îl consideraţi corect?
7. Aveţi un sentiment sporit de respect de sine atunci cînd mîncaţi alimente sănătoase? Îi consideraţi inferiori pe cei care nu se hrănesc sănătos?
8. Vă simţiţi vinovaţi şi vă dezgustă propria persoană atunci cînd nu vă respectaţi dieta?
9. Dieta dvs. vă izolează social?
10. Cînd mîncaţi ceea ce vă propuneţi vă simţiţi împăcat şi aveţi sentimentul de control total?
Acordaţi 1 punct pentru fiecare întrebare.
Dacă aţi răspuns afirmativ la 2 dintre întrebările de mai sus, prezentaţi un risc crescut de a suferi de ortorexie. Dacă acumulaţi 4 puncte, vă confruntaţi cu tulburarea de alimentaţie numită ortorexie nervoasă!