Ştiaţi că strugurii…?
– Strugurii conservaţi păstrează sub 10% din proprietăţile curative ale celor proaspeţi, iar vinul, sub 6%.
– Strugurii albi sînt mai dulci, dar conţin mai puţine vitamine.
– Strugurii negri conţin mai mulţi antioxidanţi, însă pot irita stomacul fragil.
– Anual, în lume, se culeg peste 72 milioane de tone de struguri. Un hectar de struguri poate produce aproximativ 15.000 de pahare de vin.
– Conform statisticilor, o persoană consumă în medie, pe an, 8 kg de struguri.
– Dulceaţa de struguri este laxativă.
– Sucul extras înainte de maturarea strugurilor este răcoritor şi foarte bun în stări febrile.
– Stafidele sînt boabe de struguri uscate, au aceleaşi proprietăţi ca şi fructul proaspăt. Sînt foarte energetice indicate în afecţiunile pulmonare, renale, vezicale şi hepatice.
– Seva de primăvară obţinută prin colectarea sucului din coardele viţei tăiate proaspăt se poate utiliza contra litiazelor urinare şi biliare şi ca soluţie pentru îngrijirea ochilor.
– Uleiul din sîmburi de struguri este recomandat în afecţiunile cardiovasculare.
– Vinul, mai ales cel alb, este folosit în terapeutică pentru macerarea plantelor medicinale şi obţinerea de băuturi medicinale.
– Dacă aplicaţi vin roşu cu puţină sare pe gingii se evită iritarea acestora.
– Agenţii patogeni ai holerei şi ai tifosului, dacă sînt lăsaţie în vin, mor după cîteva minute.
- Reţetă italienească din 1831 de conservare a strugurilor peste iarnă. Boabele care nu sînt stricate sau sparte se pun cu grijă în două sau trei straturi într-o ladă, separînd fiecare strat cu frunze de piersic. Lada se aşază pe scînduri şi se depozitează într-un loc uscat şi bine aerisit. Astfel, strugurii se conservă bine pînă în luna ianuarie, uneori chiar şi mai mult.
