Musculoşii au creierul puternic
Un studiu al Universităţii din Sydney, Australia, a constatat că o creștere treptată a forței musculare prin exerciţii fizice, cum ar fi ridicarea de greutăţi, îmbunătățește funcția cognitivă. Rezultatele au fost publicate in Journal of American Geriatrics.
În cadrul studiului, cei 100 de subiecţi cu insuficiență cognitivă ușoară (MCI) şi vîrste între 55-68 de ani au făcut antrenamente cognitive şi de forţă fizică. Pacienții cu MCI au un risc mai mare (80% în următorii 6 ani) de a dezvolta demenţă şi boala Alzheimer. Conform Raportului Mondial „Alzheimer 2016”, 47 de milioane de oameni din întreaga lume suferă de demenţă, iar acest număr se va tripla pînă în 2050. Din cauza costurilor ridicate de îngrijire a pacienţilor cu demenţă, Raportul recomandă o abordare holistică, concentrată pe îmbunătățirea calității vieții acestor persoane.
Studiul a analizat legătura dintre antrenarea progresivă a forţei prin exerciţii cu greutăţi şi performanţele creierului. Studiul a examinat vîrstnici cu tulburări cognitive ușoare, vizibile, dar nu suficient de semnificative pentru a interfera cu activitatea lor de zi cu zi.
Pentru studiu, pacienţii au fost împărțiți în patru grupe. Unora li s-au dat ca sarcini o combinație de exerciții de forţă (inclusiv haltere), altora exerciţii placebo, din poziţia şezut. Activitățile celorlalte două grupe au inclus, de asemenea, antrenare cognitivă computerizată și echivalentul placebo. Aceste din urmă activităţi nu au condus la îmbunătățiri cognitive. Dar studiul a demonstrat o relație direct proporțională între îmbunătățirea funcției cerebrale și creşterea forței musculare.
„Îmbunătățirea funcției cognitive a fost legată de creşterea forței musculare. Oamenii au devenit mai puternici, ceea ce a adus un beneficiu pentru creierul lor”, a spus autorul principal al studiului, dr. Yorgi Mavros. Studiile anterioare au arătat o legătură pozitivă între exercițiile fizice și funcția cognitivă, dar actualul studiu oferă informații suplimentare cu privire la tipul, calitatea şi frecvenţa exerciţiilor necesare pentru a obține beneficii cognitive complete.
Participanţii au avut sesiuni de haltere de două ori pe săptămînă, timp de 6 luni, lucrînd la cel puțin 80% din puterea lor maximă. Greutăţile au fost mărite treptat, pe măsură ce participanții au devenit mai puternici, dar menţinîndu-se tot timpul acel 80% din potenţialul fiecăruia.
„Cu cît oamenii se vor obişnui să ridice greutăţi, cu atît vom avea avea o populație în curs de îmbătrînire mai sănătoasă”, spune dr. Mavros. „Cheia este să o faci frecvent, cel puțin de două ori pe săptămînă, și la o intensitate mare, astfel încît să maximizezi ceea ce ai cîştigat în putere. Acest lucru îţi va oferi beneficii maxime pentru creier.”
S-a arătat că activitatea ajută indirect la prevenirea debutului bolii Alzheimer şi scade riscul de tulburări cognitive. Exerciţiile fizice ajută la reglarea glicemiei și menţinerea sănătăţii cardiovasculare. Dacă acestea nu sînt în formă, creşte riscul de tulburări cognitive şi Alzheimer.
Halterele îmbunătăţesc, de asemenea, alte procese cognitive, cum ar fi atenția selectivă, planificarea, organizarea și multitasking.
Unele studii au sugerat o legătură între creșterea dimensiunii anumitor zone ale creierului și antrenamente. Cu vîrsta, hipocampusul îşi reduce dimensiunea, ceea ce duce la tulburări cognitive. Exerciţiile de aerobic au arătat o creștere a dimensiunii hipocampusului anterior cu 2%, ceea ce poate îmbunătăți memoria spațială.
Autorii recentului studiu au subliniat că este încă neclar dacă antrenamentul fizic în sine opreşte efectele degenerative ale vîrstei înaintate sau dacă stimulează alte mecanisme care susțin cogniţia. „Următorul pas este să determinăm dacă o creştere a forţei musculare e legată de creșterea în dimensiune a creierului. În plus, dorim să găsim mesagerul care leagă forţa musculară, creşterea creierului și performanța cognitivă și să determinăm modul optim de a prescrie exerciții pentru a maximiza aceste efecte”, mai arată omul de ştiinţă.
Sursa: medicalnewstoday.com