Brusturul dulce, foarte bun pentru picioare umflate
Brusturul dulce este o plantă care creşte în special în zonele de munte, pe malurile rîurilor şi pîraielor sau în şanţuri, are frunzele mari, aproape ca o umbrelă. Florile de culoare albă sau roză apar imediat ce se retrage zăpada.
În România, are o serie de denumiri, cum ar fi: broscălău, buedea ciumei, captalan, gulă de baltă sau smîntînică. Ca plantă medicinală este recomandată în artrită, febră, gută, entorse şi luaţii, răni care se vindecă greu, picioare umflate, leziuni ulceroase, insuficienţă respiratorie, boli de inimă, gută, epilepsie. Principiile active ale brusturelui dulce au acţiune antispastică la nivelul musculaturii bronşice şi neurosedativă asupra musculaturii netede, reglează tensiunea arterială. S-au obţinut rezultate bune în tratarea copiilor hiperecitabili, hiperemotivi, impulsivi, suferinzi de insomnie, de diverse fobii.
Ceaiul se prepară dintr-o linguriţă rasă de rădăcină de brusture dulce mărunţită (de preferinţă rasă), la o cană (250 ml) cu apă rece. Se lasă la macerat 8-10 ore, apoi se încălzeşte şi se strecoară.
Comprese: o lingură de rădăcină de brusture dulce (mărunţită) se pune într-o jumătate de litru de apă rece. Se lasă 8-10 ore, apoi se strecoară. Se foloseşte de mai multe ori zilnic.
Terci: frunzele proaspete, bine spălate, se zdrobesc cu un făcăleţ pe o planşetă de bucătărie. Terciul obţinut se aplică pe rănile deschise. Are efect antiseptic.
Rizomul şi rădăcinile plantei au importanţă terapeutică şi în medicina veterinară, ca sudorific, diuretic, depurativ, vasodilatator, musculotrop, spasmolitic, antiseptic, iar extern, ca antiparazitar.