Cum ştii dacă trăieşti într-o clădire bolnavă?

Este din ce în ce mai des pomenit şi tot mai mult cercetat, fiindcă tot mai multă lume se plînge de sindromul „clădirilor bolnave”. Despre ce este vorba? Organizaţia Mondială a Sănătăţii defineşte sindromul „bolii de clădire” ca fiind legat de „cauze privind sentimente nespecifice, stări maladive, a căror instalare este asociată cu ocuparea anumitor clădiri”.

Cu alte cuvinte, e senzaţia de rău pe care o avem cît timp stăm într-o clădire şi care dispare după ce am ieşit din ea. Nu este o stare a unei singure persoane, ci a tuturor celor care lucrează sau locuiesc acolo. Uneori, e mai mult decît o stare de disconfort, oamenii ajungînd să se îmbolnăvească. Problema este mai gravă decît s-ar crede. Cauza nu este de domeniul paranormalului, ci ţine, în principal, de tehnologie. Traiul modern ne deteriorează moralul şi starea de sănătate. Preţul pe care-l plătim progresului poate fi uneori foarte mare.

Simptome

  • Oamenii care locuiesc sau muncesc în aşa-numitele „clădiri bolnave” suferă de stări de somnolenţă, mîncărimi ale pielii, alergii respiratorii, senzaţii de disconfort, stări de greaţă, iritaţii ale ochilor, dureri de cap, dificultăţi de concentrare, oboseală, simptome specifice gripei, ten uscat, tuse seacă sau un grad ridicat de stres. sick_house
  • Majoritatea persoanelor care acuză aceste simptome susţin că stările de disconfort dispar chiar în momentul în care părăsesc clădirea, în timp ce afecţiunile mai grave, în cel mult două săptămîni. Unii au observat şi că scapă complet de aceste senzaţii în concediu, un weekend nu e suficient.
  • Cele mai afectate par să fie femeile, dar şi persoanele care fumează şi cele cu astm.

Cauze posibile

Oamenii de ştiinţă au căutat o explicaţie pentru aceste simptome de grup, după ce numărul bolilor inexplicabile s-a înmulţit, mai ales în rîndul angajaţilor din birouri. Cauzele exacte care duc la declanşarea acestui sindrom nu sînt cunoscute încă, dar se presupune că ar fi vorba de efectele lucrurilor care compun stilul de viaţă contemporan.

  • Calitatea proastă a aerului. În lipsa ventilaţiei naturale, orice defecţiune a sistemelor de climatizare face ca în aerul pe care îl respirăm să se acumuleze diferite substanţe dăunătoare: de la substanţe chimice (compuşi organici volatili) din mochetă, adezivi, vopsea, pînă la spori de mucegai, care se dezvoltă foarte repede în orice colţ umed şi insuficient aerisit. În urma numeroaselor studii realizate de către specialiştii în domeniul cercetării noxelor, în ultimii 25 de ani s-a descoperit existenţa unui număr de peste 107 factori cancerigeni la locurile de muncă şi acasă.images
  • Sistemul închis de ventilaţie. Acesta presupune un mediu în care funcţionează doar aerul condiţionat şi în care geamurile nu se deschid. Acest sistem este specific clădirilor mari, cu multe etaje. Persoanele care lucrează de mult timp în astfel de clădiri suferă de afecţiuni ORL, pulmonare, oculare sau ale pielii. Cu alte cuvinte, prezintă sindromul clădirii bolnave. Aerul condiţionat cu circuit închis usucă mucoasele căilor respiratorii, mucoasa oculară şi pielea. La început, apar fisuri în mucoase şi mîncărimi. În aceste locuri, se pot lipi uşor virusuri şi bacterii. Persoanele care respiră opt ore acest aer sînt veşnic răcite. Febra cauzată de aparatele de aer condiţionat este o boală cauzată de toxinele din microorganismele care cresc în sistemele de răcire sau încălzire din clădiri, dar pot fi găsite şi în sistemele similare din case.
  • Instalaţii. Bacteriile, mucegaiurile şi virusurile se pot înmulţi în apa stătută care se acumulează în umidificatoarele de aer, în ţevile de drenarea apei sau unde apa se colectează în parchet, ţiglele de la acoperiş şi materiale izolatoare. Legionella pneumophila este o bacterie care se înmulţeşte în filtrele de purificare a aerului şi care cauzează leginelloza, o boală letală, dacă nu e tratată la timp. Aproximativ 8.000 pînă la 18.000 de oameni se infectează anual de la aparatele de aer condiţionat, duşuri de la locurile de muncă, spitale, case sau spaţii publice. Probleme apar uneori după o perioadă îndelungată, alteori rapid, dar toate se soldează cu acelaşi rezultat: slăbirea imunităţii. Instalaţiile de încălzire cu gaz şi benzină, cuptoarele cu lemne, şemineele şi cuptoarele cu gaz pot produce monoxid de carbon şi dioxid de nitrogen.
  • Electronicele. În Suedia, 285.000 de oameni sunt înregistraţi ca avînd hipersensibilitate electromagnetică şi primesc de la guvern un ajutor pentru sprijinirea persoanelor cu dizabilităţi. Această afecţiune a fost declarată oficial maladia timpurilor pe care le trăim şi este provocată de aşa-zisul smog electromagnetic generat de aparatură. Tonerele imprimantelor şi markerele eliberează în aer substanţe care pot perturba activitatea cerebrală. Absolut toate aparatele electrocasnice şi electronice emit radiaţii electromagnetice. Trăim într-o lume high-tech şi sîntem expuşi non stop radiaţiilor din telefon, televizor, computer, imprimante, cuptor cu microunde. Ceea ce înseamnă că sîntem pasibli de anomalii limfatice, tulburări digestive, insomnii, forme diferite de cancer, Alzheimer.
  • Substanţele folosite pentru curăţire
  • Iluminatul. Becurile care pîlpîie şi monitoarele incorect ajustate atît ca poziţie faţă de ochi, cît şi ca luminozitate, obosesc vederea şi pot provoca dureri de cap. Foarte dăunător e iluminatul fluorescent (neonul).
  • Materialele de construcţie sintetice. Unele dintre ele eliberează gaze, despre care se ştie că, în cantităţi mari, sînt toxice. Potrivit unui studiu al Organizaţiei Mondiale a Sănătatii, încă din 1984 se ştie că o treime din clădirile noi sau proaspăt renovate prezintă o calitate extrem de scăzută a aerului din interior.
  • Substanţe chimice. Lacurile şi vopselele sînt cunoscute ca agenţi cancerigeni. De exemplu, aldehida formică se găseşte în adezivi, în anumite materiale plastice, în tapiţeria din materialele sintetice spongioase, lemn presat, izolaţii cu spumă poliuretanică şi este extrem de toxică. Benzenul există în materiale plastice, în soluţii de curăţat. Expunerea la benzen poate duce la cancer. Benzenul se găseşte şi în fumul de ţigară, în combustibil şi în vopseluri, dar şi în hainele proaspăt curăţate chimic. Hidrocarburile sînt prezente în lacurile pentru parchet, mobilă, în materialele sintetice, în vopsele şi în gazele de eşapament ale maşinilor. Materialele curăţate chimic emit percloroetilenă, o altă substanţă toxică. Mochetele din clădiri sînt şi ele surse de vopsele şi substanţe ignifuge, cleiuri de fixare. Azbestul este un material izolator care era folosit în mod frecvent în anii 70 pentru izolarea fonică şi pentru a acoperi tavanele şi podelele, ţevile cu apă şi ţevile de încălzire. Dacă e într-o condiţie bună, nu prezintă un pericol pentru sănătate, dar în momentul în care devine fărîmicios, fibrele de azbest pot fi eliberate în aer, ducînd la cancer pulmonar şi azbestoză (cicatrizarea ţesutului pulmonar).happy young business man portrait in bright modern office indoor
  • Radonul. Este un gaz incolor, inodor şi radioactiv care poate pătrunde în casă prin crăpăturile din pereţii sau podelele de beton şi prin ţevile de drenaj din podele. Atît casele vechi cît şi cele noi au probleme cu radonul dacă nu au o fundaţie. Expunerea la radon e a doua cauză de cancer pulmonar după fumat.
  • Substanţe alergene. Părul de animale, polenul, acarienii de praf, mucegaiurile, urina de şoarece sau de şobolan sînt alergene pe care le putem inhala în clădiri şi care determină apariţia astmului, a rinitei alergice şi a unor probleme pulmonare. Particulele din aerul respirat pot cauza: agravarea astmului, tuse şi respiraţie dificilă şi dureroasă, bronşita cronică, scăderea funcţiei pulmonare, iritaţii ale ochilor, nasului şi gîtului.
  • Zgomotul. Provoacă dureri de cap şi scade capacitatea de concentrare. Simplul fapt că aparatul de aer condiţionat zumzăie ne poate reduce randamentul de muncă. Şi mobilierul necorespunzător pune probleme prea des ignorate, începînd de la cefalee tensională, prin încordarea muşchilor cefei şi ai trapezului, pînă la dureri de spate, de umeri şi de mijloc, din cauza posturii incorecte la birou.

Plantele, doctorii clădirilor bolnave

Din nefericire, nu ne putem lipsi de aparatura modernă, dar, din fericire, există şi soluţii care ne pot ajuta să curăţăm mediul în care trăim. Salvarea vine de la plante. S-au făcut nenumărate studii asupra oamenilor înconjuraţi de plante şi rezultatele au fost încurajatoare. S-a constatat că plantele plasate în birouri îmbunătăţesc percepţia angajaţilor asupra stării lor de bine, crescînd factorul de confort din interiorul respectiv. Tot plantele sînt cele care măresc nivelul de umiditate cu 2-5%, reducînd uscăciunea provocată de aerul condiţionat. Mediul creat în birourile cu plante este mai proaspăt, face ca persoanele respective să fie mai puţin stresate, ca munca să pară mai umană. Concluzia oamenilor de ştiinţă este că plantele reduc tulburările legate de „sindromul clădirilor bolnave”.

office-pics_00003În cadrul experimentelor, s-a constatat că tulburările minore au scăzut spre jumătate imediat ce în birouri au fost introduse plante. Oboseala a scăzut cu 20%, durerile de cap, de gît şi senzaţia de gît uscat cu 30%, iar starea generală de bine cu 84%. Conform unui studiu realizat de NASA în anii ’80, multe dintre plantele de casă pot purifica aerul şi pot elimina pînă la 87% din toxinele din aer. Cu cît sînt mai mari, cu atît plantele au o mai mare putere de absorbţie a particulelor nocive şi chiar a radiaţiilor.

Plantele care contribuie cel mai mult la purificarea aerului dintr-un spaţiu închis, absorbind substanţele poluante, sînt: palmierul, iedera, feriga, copacul dragon, Areca, Dracaena marginata, Dracaena janet craig, Dracaena warneczki, Dracaena massageana, Philodendron, Sansevieria, Ficus elastica, Ficus alii, iedera si Spatiphyllium, crizantema, gerbera.

Sfaturi de îmblînzit sindromul

• Aşezaţi pe birou o plantă vie.
• Ventilarea podurilor şi a spaţiilor înguste şi păstrarea unei umidităţi în încăperi de sub 50% pot preveni acumularea umezelii pe materialele de construcţie.
• Instalaţiile de umidificare a aerului trebuie păstrate curate şi umplute în fiecare zi cu apă proaspătă.
• Cînd folosiţi produse chimice de curăţire, geamurile trebuie să fie larg deschise sau să existe o gură de ventilaţie corespunzătoare.
• Renunţaţi să fumaţi în spaţii închise.
• Păstrarea curăţeniei în casă poate ajuta la reducerea alergenilor.
• Deschideţi fereastra, menţineţi încăperile bine aerisite şi lăsaţi lumina naturală să inunde camera.
• Uscaţi rufele în aer liber.
• Utilizaţi cît mai puţine substanţe volatile (sprayuri şi uleiuri parfumate).
• Folosiţi produse de curăţat ecologice.
• Renunţaţi la draperii, alegeţi covoare mai puţin fufoase, care absorb mai puţine bacterii şi praf.

Articolul integral în monitorulexpres.ro

Comments

comments

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *