Medicamente gustoase de pe vremea străbunicii

Aţi mai văzut prin piaţă dude? De cînd n-aţi mai mîncat gem de coarne? Mai ţineţi minte roşcovele? Dar gustul de porumbe? Astăzi par nişte denumiri exotice, dar cîndva, toate aceste bunătăţi erau în bucătăriile românilor cum sînt azi cartofii.

Pe nedrept detronate, au dispărut sau sînt din ce în ce mai greu de găsit. Odată cu savoarea lor neobişnuită, s-au dus şi efectele terapeutice deosebite pe care numai ele le aveau. Bunicii noştri consumau frecvent aceste legume şi fructe de care noi abia dacă am auzit.

Coarne

  • Sînt nişte fructe acrişoare, de culoare roşie, liliachie, galbenă sau albicioasă. Unele se coc în august, altele în septembrie.
  • Din coarne se prepară dulceaţă, suc, marmeladă, cu gust aparte. Se mai folosesc la extragerea de pectină.cornus-mas-jolico-2_720x600
  • Aceste fructe conţin apă (circa 83%), zaharuri (6-10%), acizi, tanin, substanţe pectice şi proteice, celuloză, săruri minerale, provitamine (A, B1, B2, C, PP).
  • În scop medicinal, de la corn se folosesc fructele, frunzele şi scoarţa tulpinii.
  • Decoctul, maceratul şi tinctura sînt bune în tratarea diareelor, a enteritei şi enterocolitei.
  • Avînd proprietăţi hemostatice, coarnele se utilizează în oprirea hemoragiilor nazale.
  • Decoctul din scoarţa tulpinii de corn, 5 g la 250 ml apă, avînd efect febrifug, se foloseşte la tratarea dermatozelor.
  • La ţară, pe unde mai cresc corni cu coarne, se fabrică acel minunat lichior numit cornată, dintr-un kilogram de fructe, dispuse în straturi alternative, cu zahăr. Se lasă două săptămîni, apoi se adaugă 300 ml alcool tare. După două săptămîni, cornata poate fi savurată.

Bamele

  • Bamele sînt nişte legume cu o aromă deosebită, uşor de recunoscut. Cultivate încă din antichitate, în special în Egiptul antic, erau folosite şi la fabricarea cafelei, din seminţele fructului.In this Aug. 7, 2012 photo, Charles Winford shows some of the okra he has picked at the Harambee Farms community garden in Savannah, Ga. They also grow tomatoes, squash, cantaloupe and watermelon. The garden has helped supply the neighborhood with fresh vegetables and fruits. (AP Photo/Savannah Morning News, Steve Bisson) THE EXAMINER.COM OUT; SFEXAMINER.COM OUT; WASHINGTONEXAMINER.COM OUTBamele sînt excelente în supe şi ciorbe, dar numai cele tinere, fructele bătrîne fiind uşor aţoase.
  • Cercetătorii americani susţin că aceste legume, una dintre cele mai bogate surse de fibre, pot preveni unele forme de cancer, printre care cel colorectal.
  • Spre deosebire de alte legume, bamele sînt sărace în proteine şi în hidraţi de carbon.
  • O porţie de bame asigură 20% din doza zilnică de vitamina C, iar în compoziţia acestor legume s-au mai găsit şi betacaroten, potasiu şi fibre. Consumatorii de bame au un risc de infarct sau de accident vascular mult mai mic.

Meiul

  • Meiul este o plantă cu flori albe-gălbui, folosită ca nutreţ pentru vite. Dar încă dinainte de Hristos, se cunoştea că, datorită lipsei de gluten, poate fi inclus în dieta persoanelor care nu tolerează grîul.
  • Combate retenţia urinară, guta şi adenomul de prostată. millet_custom-2eaf52b1cfd8315bebbd3dab5ae2ab259e6cce58-s900-c85
  • Infuzia se prepară dintr-o linguriţă de plantă în 250 ml apă şi se fierbe timp de 5 minute, după care se strecoară. Se consumă 3 căni pe zi.
  • Prin conţinutul bogat în magneziu, meiul este benefic în special celor cu probleme cardiovasculare, astm, migrene.
  • Ajută la reducerea colesterolului, fiind de ajutor în curele de slăbire.
  • Prin conţinutul de triptofan, are efecte benefice în depresie, durere cronică, iritabilitate.
  • Proprietăţile diuretice sînt de ajutor la tonifierea rinichilor.
  • Se recomandă celor suferinzi de artrite, datorită efectului său alcalinizant.
  • Ajută în prevenirea avorturilor spontane, alungă greaţa în primele luni de sarcină.
  • Este un antimicotic puternic, îndepărtează mirosul neplăcut al gurii.
  • E bun şi în alimentaţie, sub formă de pilaf, pîine, salate. Chinezii consideră ca meiul este regele cerealelor şi continuă să îl consume de secole.

Roşcovele

  • Roşcovul este un arbore din familia leguminoaselor, originar din regiunea mediteraneană. Fructele arborelui, cu aspect de păstăi, de culoare brun-roşcată şi gust dulceag, numite roşcove (sau carobe), au importanţă alimentară şi terapeutică.carob-pods
  • Conţin o cantitate mare de glucide simple şi complexe, mucilagii, pectine, amidon, vitamine. Una dintre cele mai importante substanţe prezente în roşcove este carubina.
  • Pulberea din pulpă de roşcove are efecte antidiareice şi de absorbţie a toxinelor, motiv pentru care e bună în tratarea gastritelor şi enterocolitelor.
  • Roşcova are efect antitusiv, nutritiv, mineralizant.
  • Este foarte bogată în fibre, facilitînd tranzitul intestinal.
  • Sînt recomandate în tratarea osteoporozei, avînd un conţinut mare de calciu.
  • Nu provoacă alergii şi, în plus, nu conţine acid oxalic care irită membrana intestinelor, astfel încît nu împiedică absorbţia de calciu în organism.
  • În Orientul Mijlociu, este un bun înlocuitor al pudrei de cacao şi al ciocolatei.
  • În Egipt, din păstăi se prepară o băutură energizantă.
  • În Spania, Portugalia şi Sicilia, roşcova este folosită în prepararea compoturilor şi prăjiturilor.

Dudele

  • Fructul dudului, numit dudă, agudă sau soroză, are culoare roşie, neagră sau albă, gust acrişor. p1060830
  • Dudele conţin apă (83%), zaharuri (9,4%), acizi (0,95%), proteine (1,2%), grăsimi (0,6%), celuloză (2%), substanţe minerale (0,84%), vitamina C (50-199 mg la 100 g), provitamina A, vitaminele B1, B2, PP, acid folic. Valoarea energetică a dudelor este de circa 69 kcal la 100 g.
  • În fitoterapie, se folosesc fructele şi frunzele dudului.
  • Dudele au efect tonic, depurativ, antibiotic (bactericid) şi antiinflamator.
  • Sucul extras din dude înainte de maturitatea deplină conţine 20-25 g acid citric la litru (care are efect bactericid). Acest suc se utilizează diluat cu apă pentru gargare contra anghinei, stomatitei şi aftei.
  • Dudele coapte, fiind astringente, se folosesc în tratarea enteritelor şi enterocolitelor, combat constipaţia.
  • Ceaiul dintr-o lingură de frunze de dud la 250 ml apă clocotită, băută în trei reprize, este indicată în diabetul zaharat şi pentru tratarea eczemelor.
  • Consumul de dude crude ajută la tonifierea musculaturii, fiind recomandat adolescenţilor şi sportivilor.
  • La femei, dudele întîrzie apariţia ridurilor şi a cearcănelor, reduc riscul apariţiei nodulilor la sîni.

Moşmoanele

  • Moşmoanele provin dintr-un arbust originar din Persia. La noi, creşte sălbatic prin poiene. medlar-close
  • În scopuri medicinale se folosesc frunzele, rădăcina şi fructele denumite moşmoane sau scoruşe nemţeşti.
  • Acestea au efect tonic, astringent intestinal, reglator intestinal, diuretic, fiind indicate în tratamentul enteritelor, diareei, dizenteriei. Pentru tratarea diareei, se consumă 200-300 g de moşmoane trecute şi curăţate de coajă, în fiecare dimineaţă. Acţiunea benefică a acestor fructe asupra mucoasei intestinale se datorează conţinutului ridicat de pectină şi tanin.
  • Pentru tratarea gutei, dimineaţa, pe stomacul gol, se bea un pahar de vin alb în care s-au macerat timp de 24 de ore sîmburi de moşmoane pisaţi.
  • Litiază renală: se ia un pahar cu decoct de rădăcini de pătrunjel fierte în vin, în care s-a adăugat o linguriţă cu praf de sîmburi de moşmoane.
  • Calmează inflamaţiile rinichilor şi ale cavităţii bucale.

Porumbele

  • Porumbele sînt fructele unui arbust care creşte prin fîneţe sau pe la margini de crînguri. Cînd sînt coapte, fructele de porumbe au culoare neagră-violacee şi mărimea unei vişine mici. sloes_3016897b
  • Conţin mult tanin, ceea ce le face să fie foarte astringente. Sucul de porumbe este foarte bogat în vitamina C.

Ulei de jir

  • Fructul de fag fără coajă se prelucrează prin presare la rece şi la cald. Conţinutul în ulei al jirului este de 23-31%, iar în miezul curat, de 42-48%.
  • Uleiul este colorat în galben deschis şi are gust foarte plăcut. Conţine 8,5% acizi saturaţi, dintre care cei mai frecvenţi sînt acizii oleic şi linoleic, extrem de benefici pentru sănătate.

Articolul integral în monitorulexpres.ro

Comments

comments

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *