Metode de supravieţuire în caz de cutremur

Vrancea s-a zguduit din nou. Pămîntul s-a cutremurat cu o magnitudine de 5,4 pe scara Richter. Din septembrie (5,3) au fost mai bine de 10 seisme de peste 3,6 grade, cu epicentre în Banat, Făgăraş, Marea Neagră. N-am apucat să consolidăm blocurile, deci nu e de glumit. Cum procedăm pentru a ne salva vieţile, nouă şi celor dragi? 

Există două teorii, din păcate, contradictorii:

1. Autorităţile române ne sfătuiesc:

  • Nu intraţi în panică
  • Nu vă repeziţi în afara imobilului, pentru că sînteţi mai în siguranţă în interior.
  • Ideal e să vă adăpostiţi în cadrul unei uşi, sub o masă, o bancă, un birou. Dacă nu există mobilier solid, staţi lîngă un perete interior şi protejaţi-vă capul şi viaţa.
  • Cel mai sigur loc e tocul uşii de la intrarea în apartament, deoarece pe deasupra lor trec grinzile de rezistenţă care protejează şi unde descărcarea forţelor e cea mai mică.
  • N-o luaţi la goană pe scări sau în lift, acestea sînt primele care se prăbuşesc.people-under-table
  • Nu staţi în dreptul ferestrelor.
  • Închideţi sursele de apă, gaz, curent electric.
  • Pregătirea pentru a face faţă unui seism începe înainte de producerea catastrofei, prin fixarea fermă în pereţi a etajerelor şi plasarea cît mai jos posibil a obiectelor grele.
  • Pregătiţi un plan de urgenţă pentru întreaga familie.
  • Faceţi provizii de alimente şi apă pentru trei zile.
  • Pregătiţi din timp kit-ul de supravieţuire: alimente neperisabile, haine călduroase şi pături, baterii, lanternă şi un radio, trusă de prim ajutor, extinctor, fluier.

Mai multe sfaturi pregătitoare puteţi găsi în acest filmuleţ:

2. În lucrarea „Triunghiul vieţii“, americanul Doug Copp, managerul pentru dezastre al Echipei Americane Internaţionale de Salvare, spune:

  • Este mult mai bine să fii în exteriorul unei clădiri decît în interior“.
  • Oamenii care se pun sub obiecte, ca birouri sau maşini, sînt întotdeauna zdrobiţi“.
  • Ghemuiţi-vă în poziţia fetală, poziţia naturală a supravieţuirii.
  • Poţi supravieţui într-un mic gol. Du-te lîngă un obiect, lîngă o canapea, lîngă un obiect mare şi voluminos, care se va comprima într-o oarecare măsură, dar care va lăsa un gol lîngă el“. hayat-ucgeni
  • Americanul numeşte acest spaţiu în care te poţi adăposti „triunghiul vieţii“ şi este practic o piramidă de moloz formată în jurul unui obiect mare. În acel spaţiu gol, orice fiinţă care stă ghemuită în poziţia fetală ar putea, teoretic, să rămînă în viaţă. „Data viitoare cînd priviţi clădiri prăbuşite, număraţi «triunghiurile» pe care le vedeţi formate. Sînt peste tot. Este cea mai comună formă pe care o veţi vedea într-o clădire prăbuşită“, crede americanul. „Dacă eşti în pat, pur şi simplu rostogoleşte-te jos din pat. Un vid de siguranţă va exista în jurul patului“.

Ce ştim despre Vrancea?

  • Periodicitatea seismelor mari din zona Vrancea este de 30 pînă la maximum 50 de ani. Ultimele cutremure devastatoare au avut loc în 1940 şi 1977.

    4 martie 1977 - Bucureşti
    4 martie 1977 – Bucureşti
  • Cutremure cu magnitudini între 5 şi 6 grade se produc la 2-5 ani.
  • Sistemul de avertizare seismică rapidă al României era în 2006, cînd a fost pus în aplicare, primul din Europa care permitea detectarea în timp real a cutremurelor. Autorii invenţiei au primit cel mai mare premiu în domeniu, European ICT Prize. Specialiştii Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pămîntului află cu 25 pînă la 28 de secunde înainte ca fenomenul să aibă loc. Conform protocolului, în următoarele 0,5 secunde, întreaga industrie nucleară a ţării e blocată.
  • Specialiştii spun că mai trebuie să treacă 400 de milioane de ani pînă cînd cele trei plăci tectonice de pe teritoriul României să se lipească la loc.

Pot fi prezise cutremurele?

  • Pe 10 noiembrie 1940, cutremurul din Vrancea a avut magnitudinea de 7,4. Cel din 4 martie 1977 a fost de 7,2 grade. „Nu urmează un cutremur de suprafaţă de tipul 4 martie. Urmează un cutremur de adîncime de tip 1940“ – Gheorghe Mărmureanu, fostul directorul al Institutului Naţional pentru Fizica Pămîntului.
  • La Observatorul Vrâncioaia, „peştii sar cu aproximativ o jumătate de oră înaintea producerii unui seism, iar canarii tac cu 4, chiar 5 ore înainte. Totuşi, nu ne putem baza pe comportamentul animalelor, pentru că acestea nu reacţionează aşa doar în cazul cutremurelor“ – Gheorghe Mărmureanu
  • Unii cred că un semn că se apropie un cutremur mare ar fi o serie de zguduieli mai mici, petrecute într-un interval de cîteva zile.
  • Alţii, dimpotrivă, cred că înaintea unui seism puternic, pămîntul e neobişnuit de calm, iar cu cîteva minute înainte, se stîrneşte o furtună.
  • Alţii cred că seismele mari sînt anunţate de cutremure măricele. Înaintea celui din 1977, România trecuse, cu patru luni înainte, printr-un cutremur de 6 grade. Cutremurul de 7,4 grade din 10 noiembrie 1940 a fost precedat, pe 22 octombrie, de un cutremur de 6,2-6,5 grade.
  • Unii au observat că marile mişcări tectonice din România s-au produs primăvara şi toamna.
  • Alţii au legat cutremurele de la noi cu cele din Turcia. De mai multe ori s-a întîmplat ca un cutremur major în Vrancea să fie precedat de unul din Asia Mică.
  • O altă ipoteză leagă dezastrele naturale de Luna Plină. S-a observat că seismicitatea creşte în aceste perioade.
  • În Făgăraş, se produc 4-5 cutremure de peste 6 grade o dată la 80-100 de ani. Ultimul a fost în 1916.
  • Scurgerile de gaze şi înclinaţia solului sînt considerate semnale de avertisment.

Comments

comments

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *