Ne putem îndoi de geniul lui Einstein, dar nu şi de propriile convingeri politice

Un nou studiu arată că, atunci cînd convingerile politice sînt contestate, se activează zone din creier care guvernează identitatea personală și răspunsurile emoționale la amenințări.

Amigdala (cele două zone în formă de migdale din partea frontală a creierului) tinde să devină activă atunci cînd oamenii sînt contraţi în opiniile lor politice.

Un studiu confirmă ceea ce pare din ce în ce mai adevărat în politică: oamenii devin tot mai greu de condus în convingerile lor politice, dacă le sînt furnizate dovezi contradictorii. Neurologii americani de la Brain and Creativity Institute din California au declarat că rezultatele sînt relevante în special în cazul știrilor politice, false sau credibile, lansate pe tot parcursul alegerilor din SUA.

Convingerile politice seamănă cu cele religioase, ambele sînt parte din cine eşti și sînt importante pentru cercul social din care faci parte. Pentru a lua în considerare o viziune alternativă, ar trebui să iei în considerare o versiune alternativă a ta”, spune autorul principal, prof. Jonas Kaplan. 

Pentru a determina ce rețele din creier răspund atunci cînd cineva ține ferm la o credință, neurologii au comparat dacă și cît de mult se schimbă mintea oamenilor în domenii non-politice și politice, după ce li se furnizează dovezi contrare.

Ei au descoperit că oamenii erau mai flexibili în situațiile non-politice – de exemplu, în cazul afirmaţiei „Albert Einstein a fost cel mai mare fizician al secolului XX”. Dar, cînd a trebuit să-şi reconsidere convingerile politice, cum ar fi dacă Statele Unite ar trebui să reducă finanțarea pentru armată, părerile lor nu s-au clintit.

Am fost surprins de faptul că oamenii s-ar îndoi că Einstein a fost un fizician mare, dar acest studiu a arătat că există anumite domenii în care flexibilitatea credințelor noastre e redusă”, a spus Kaplan.

Studiul a fost publicat la data de 23 decembrie, în revista Nature, Scientific Reports. Au fost recrutaţi 40 de oameni liberali autodeclarați. Oamenii de ştiinţă au examinat prin teste RMN felul cum au răspuns creierele lor atunci cînd convingerile le-au fost contestate.

În timpul sesiunilor de imagistică cerebrală, participanţilor li s-au prezentat opt declarații politice în care credeau la fel de puternic ca în alte opt declarații non-politice. Au fost apoi prezentate contraargumente la fiecare afirmație. Subiecţii au evaluat puterea credinței lor în declarația inițială pe o scară de la 1-7, după ce au citit fiecare contraafirmaţie.

Participanții nu şi-au schimbat convingerile prea mult, atunci cînd li s-au furnizat dovezi care au contracarat declarații politice, cum ar fi: „Legile care reglementează dreptul de proprietate asupra armelor de foc în Statele Unite ar trebui să fie mai restrictive”. Dar puterea convingerilor a slăbit cu 1-2 puncte pe teme non-politice, cum ar fi dacă Thomas Edison a inventat becul. Participanților le-au fost afișate declarații contradictorii, care au determinat unele sentimente de îndoială, cum ar fi „Aproape 70 de ani înainte de Edison, Humphrey Davy a prezentat o lampă electrică la Royal Society”.

Studiul a constatat că persoanele cele mai rezistente la schimbarea convingerilor au avut mai multă activitate în amigdală şi cortex insular, în comparaţie cu oamenii care erau mai dispuși să-şi schimbe convingerile. „Activitatea din aceste zone, importante în emoții și luarea deciziilor, se poate referi la modul în care ne simțim atunci cînd ne confruntăm cu dovezi împotriva convingerilor noastre”, a spus Kaplan.

Amigdala e implicată mai ales în perceperea amenințării și anxietate. Atunci cînd ne simțim amenințați, anxioşi sau emoționaţi, e mai puțin probabil să ne schimbăm convingerile”.

Știind cum și care declarații îi pot convinge pe oameni să-şi schimbe convingerile politice, aceasta ar putea fi cheia pentru progresul societății”, a spus co-autorul Sarah Gimbel.

Constatările studiului se pot aplica şi în afara politicii, inclusiv la modul în care oamenii răspund la știri false.

Trebuie să recunoaștem că emoțiile joacă un rol în cunoaștere și în modul în care decidem ce este adevărat și ceea ce nu este adevărat. Nu trebuie să ne așteptăm să fim computere, sîntem organisme biologice”, încheie Kaplan.

Sursa: sciencedaily.com

Comments

comments

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *