BoliLa birouMişcare şi naturăPsihologieSănătatea familiei

Cele patru spaţii care ne fac mai fericiţi

Bunăstarea mintală poate fi proiectată în structura mediului urban, susţine Layla McCay, fondator al Centrului pentru Design Urban şi Sănătate Mintală.

Americanca arată că există patru tipuri de spații necesare oamenilor pentru a se simţi bine în locul în care trăiesc.

  1. Spaţiul verde. Parcurile aduc o multitudine de beneficii psihologice. S-a demonstrat că timpul petrecut în natură reduce stresul și comportamentul criminal, sporeşte atenția și îmbunătăţeşte sănătatea oamenilor. „Acest lucru înseamnă spațiu pentru care nu trebuie să facă o excursie specială, ci spațiul pe care îl întîlnesc în viața de zi cu zi, chiar și spațiu verde pe care îl văd de la fereastră”, spune McCay. În aceeaşi categorie intră şi „spațiile albastre” sau vederea la ocean.

  2. Spațiul activ.Atunci cînd oamenii se gîndesc la sănătatea lor, e vorba de cea fizică, puternic corelată cu sănătatea mintală”. Un studiu realizat pe milioane de persoane luna trecută arată că exerciţiile cardio protejează de depresie. Dintr-o perspectivă a designului urban, nu este vorba doar de parcuri, care contribuie la acest lucru, ci şi de activităţi de deplasare cum ar fi mersul pe jos și cu bicicleta, care sînt cele mai energizante moduri de a ajunge la locul de muncă.

  3. Spațiul social. Conceptul se referă la locuri în care vecinii ar putea interacționa în mod spontan. „Putem face locurile publice mai sociale, să zicem, punînd mai multe bănci sau înființînd mese de şah într-un parc sau o piaţă”, spune McCay. Bonus: existenţa spaţiilor sociale amenajate ar putea reduce nevoia de a merge în baruri. Interacţiunile perpetuează bunăstarea ca sprijin social. Un studiu a arătat că vorbind în comunitate, oamenii devin mai deschişi decît ar crede, lucru evident chiar şi în cazul introvertiţilor.

  4. Spaţiul de siguranţă. „Acest lucru este crucial, indiferent dacă aceasta înseamnă securitate în ceea ce privește crima, traficul sau, pentru persoanele cu demenţă, siguranţa în cazul în care se rătăcesc”, spune McCay. „Dar nu vrei să-ţi proiectezi un spațiu sigur sufocant sau steril”. De exemplu, oamenii ar trebui să aibă opțiuni cu privire la un traseu. Trebuie să poată să-l aleagă, nu să fie constrînşi la o singură cale sigură. Aceste lucruri au consecințe în cascadă, așa cum este ilustrat printr-un studiu din 2016 pe mame singure, participante la un program educațional din Philadelphia. Femeile care trăiesc în cartierele nesigure nu se simt în siguranță atunci cînd îşi lasă copiii să se joace afară, așa că îi ţin în casă, ceea ce le face mai dificilă activitatea şcolară.

Sursa: nymag.com

Comments

comments

Lasă un răspuns