Aparatul respiratorBoliInvestigaţii medicaleŞtiri

O treime din pacienţii cu astm sînt diagnosticaţi greşit

Astmul afectează 300 de milioane de oameni din întreaga lume. Cu toate acestea, noi cercetări sugerează că un număr semnificativ de cazuri de astm sînt greşit diagnosticate.

Noul studiu constată că aproape o treime din pacienţi diagnosticaţi iniţial cu astm nu au această afecţiune.

Astmul este o boală cronică afectînd tubul bronşic, cel prin care aerul intră în plămîni. Un nou studiu, publicat în JAMA, sugerează că astmul este supradiagnosticat.

Cercetătorii, conduşi de dr. Shawn Aaron, de la Universitatea din Ottawa, au examinat 613 pacienţi selectaţi aleatoriu din 10 oraşe canadiene, între ianuarie 2012 şi februarie 2016. Cercetătorii au recrutat adulţi diagnosticaţi cu astm bronşic în cei 5 ani de studiu şi au reevaluat starea participanţilor. Ei au folosit spirometre şi o serie de teste pentru bronhii pentru a monitoriza simptomele.

Studiul a constatat că un număr mare de participanţi s-ar putea să fi primit iniţial un diagnostic fals. În plus, marea majoritate a celor al căror astm nu a fost confirmat de noul studiu au încetat să ia medicamente şi au putut să trăiască în siguranţă fără ele timp de un an.

Rezultate

  • Cercetătorii au exclus astmul la 203 din 613 pacienţi, ceea ce reprezintă 33,1% din întregul eşantion.
  • Dintre cei greşit diagnosticaţi, 12 au avut alte boli cardiorespiratorii grave, care ar fi putut fi diagnosticate incorect ca fiind astm.
  • 80% dintre pacienţii greşit diagnosticaţi au luat medicamente pentru astm, iar 35% dintre ei au făcut acest lucru de zi cu zi.
  • Pacienţii care nu aveau astm nu au prezentat semne de agravare acută a simptomelor de astm şi nicio obstrucţie a fluxului de aer sau hiperreactivitate bronşică, chiar şi după ce au încetat să ia medicamente.
  • Dintre participanţii al căror astm nu a fost confirmat, 28% nu au avut nicio boală respiratorie, majoritatea au avut probleme minore, cum ar fi alergii sau arsuri la stomac.
  • Peste 90% dintre pacienţii greşit diagnosticaţi au putut să oprească medicaţia în condiţii de siguranţă timp de un an.
  • După primul diagnostic, peste 49% din pacienţii nu au fost supuşi unor proceduri obiective de testare.

Este imposibil de spus cît de mulţi dintre aceşti pacienţi au fost diagnosticaţi greşit iniţial cu astm şi la cît de mulţi boala nu mai este activă. Ceea ce ştim este că toţi au putut întrerupe tratamentul cu medicamente de care nu au nevoie, costisitoare şi cu efecte secundare”, spune dr. Aaron.

Autorii recunosc două cauze posibile pentru incapacitatea de a confirma diagnosticul de astm la peste 33% dintre participanţi: astmul tinde să dispară în mod spontan (11,8 % din cazuri), celălalt motiv ar putea fi pur şi simplu un diagnostic greşit iniţial.

Medicii nu ar diagnostica diabetul zaharat fără a verifica nivelul de zahăr din sînge, sau un os rupt, fără o radiografie. Dar, pentru un motiv oarecare, mulţi medici nu dispun efectuarea de teste de spirometrie care pot diagnostica cu certitudine astmul.”

Sursa: medicalnewstoday.com

Comments

comments

Lasă un răspuns