Siminocul creşte secreţia biliară
Siminocul se mai numeşte popular cirişar, floarea-patului, flori de paie, iarbă flocoasă, mărgică, ochişori, semenic, siminic. Planta are rădăcină lemnoasă, flori galbene, care apar în iulie-septembrie. Creşte în locuri uscate, nisipoase.
În scop medicinal, se folosesc părţile aeriene înflorite, bogate în flavonoide, ulei volatil, cumarine, substanţe cu activitate antibiotică, acizi fenolici, taninuri, principii amare. Simonocul are acţiune antispastică, de stimulare a secreţiilor gastrice şi pancreatice, antibacteriană. Preparatele din siminoc sînt recomandate pentru dispepsii, colecistite cronice şi afecţiuni biliare. De asemenea, ajută în ameliorarea durerilor reumatice şi artritice, în caz de gută şi tulburări metabolice.
În medicina populară, în uz intern, florile se fierbeau în rachiu sau în lapte şi se beau pentru gălbinare, combaterea viermilor intestinali. Medicina veterinară foloseşte florile la tratarea dischineziei biliare, edemelor, intoxicaţiilor. Florile vopsesc fibrele naturale în diferite nuanţe de galben.
Infuzia se prepară din 2 linguriţe siminoc la un litru de apă fiartă şi răcită. Se infuzează zece minute, se filtrează şi se bea cîte o cană, de două ori pe zi. 15 grame ajung pentru 10-15 zile de tratament. Infuzia de siminoc creşte secreţia biliară şi de suc gastric, scade colesterolul, diminuează spasmele create de bila leneşă.
Ca remediu pentru rinichi se prepară o fiertură dintr-un sfert de litru de lapte în care se pune o linguriţă de plantă. Amestecul se fierbe cinci minute după care se strecoară. Se pot bea două căni pe zi. Are efect diuretic şi ajută la eliminarea nisipului format la rinichi.
Sub formă de comprese cu infuzie concentrată dintr-o lingură de plantă la o cană de apă, siminocul ajută la vindecarea cicatricelor şi în tratamentul acneei, a dermatitelor şi furunculelor.
Atenţie! Siminocul este contraindicat celor cu obstrucţie biliară.
