Mamografiile, implicate în înmulţirea cazurilor de cancer de sîn

Milioane de femei fac mamografii în fiecare an, dar puține ştiu la cît de multe pericole se expun în numele prevenţiei: diagnostice greşite, supradiagnosticare și chiar expunere la cancer.
 1. Trauma psihică. Un studiu privat publicat în Annals of Family Medicine, intitulat „Consecințele psihosociale pe termen lung ale screening-ului fals pozitiv”, aduce în prim plan un prejudiciu important, dar subevaluat, al programelor de screening pentru cancerul de sîn: trauma foarte reală și de durată.

Studiul a constatat că femeile cu diagnostic fals pozitiv de cancer de sîn, chiar și la trei ani după ce au fost declarate că nu au cancer, „au raportat consecințe negative psihosociale”: sentiment de marginalizare, anxietate, impact negativ asupra comportamentului, impact negativ asupra somnului, impact negativ asupra sexualității şi asupra sentimentului de atractivitate, perturbarea calmului interior, a reţelei sociale şi degradarea valorilor existențiale.

Ceea ce este și mai important este că „şase luni după diagnosticul final, femeile cu rezultate fals pozitiv au raportat modificări ale valorilor existențiale și ale calmului interior la fel de mari ca cele raportate de femeile cu un diagnostic real de cancer la sîn”. Cu alte cuvinte, chiar și după ce au fost „excluse de la cancer”, efectele psiho-sociale adverse ale traumei generate de diagnostic au fost echivalente cu cele din cancerul de sîn corect diagnosticat.

Avînd în vedere că probabilitatea recomandării de biopsii sau a rechemării la teste în 10 ani de mamografii, este de cel puțin 50%, aceasta este o problemă care va afecta starea de sănătate a milioane de femei supuse screeningului de rutină.
 2. Boli în plan fizic. De asemenea, trebuie să fim conștienți de faptul că aceste efecte adverse psihosociale și existențiale observate nu provoacă doar o angoasă definită vag, ci se traduc într-o consecință fiziologică obiectivă cuantificabilă. MAMOGRAPHY

De exemplu, anul trecut, a fost publicat un studiu revolutionar în New England Journal of Medicine, care arată că, pe baza datelor despre mai mult de 6 milioane de suedeze în vîrstă de cel puţin 30 de ani, riscul de sinucidere a fost de pînă la 16 ori mai mare, riscul de deces cauzat de boli de inimă a fost de pînă la 26,9 ori mai mare în prima săptămînă, după un diagnostic pozitiv.
 3. Iradiere. Cercetările indică în mod clar faptul că procesul de screening convențional duce la riscuri pentru sănătate. De exemplu, potrivit unui studiu revolutionar publicat în New England Journal of Medicine, 1,3 milioane de americance au fost supradiagnosticate şi supratratate în ultimii 30 de ani. Acestea au fost declarate fals pozitive, suportînd iradieri inutile, intoxicații prin chimioterapie și intervenții chirurgicale la aproximativ 43.000 de femei, în fiecare an. Acum, cînd adăugați la această statistică sumbră milioane de femei fals pozitive care au suferit traume crezînd că sînt bolnave, screening-ul la sîn începe să pară un veritabil coșmar.
 4. Cancer. Diagnosticul fals pozitiv poate provoca o epidemie de cancer de sîn indus de radiații. În 2006, o lucrare publicată în Jurnalul britanic de radiobiologie, intitulată „Eficacitatea biologică îmbunătățită a razelor X de joasă energie și implicațiile pentru programul britanic de screening al sînului”, a arătat că tipul de radiație utilizat în radiografia mamară e mult mai carcinogen decît se credea anterior. Razele X de energie scăzută, așa cum sînt cele folosite în mamografie, sînt de aproximativ patru ori – dar, posibil, de șase ori – mai eficiente în producerea de leziuni mutaționale decît razele X de energie înaltă. a53baead588a5d_11b-lymph-node-contrast

Chiar şi protocoalele de tratament al cancerului de sîn s-au dovedit recent că ar contribui la creșterea cancerului și a mortalității. Chimioterapia și radiațiile par să îmbogățească populațiile de celule stem canceroase, care se află la rădăcina malignității și a invazivității cancerului de sîn. Anul trecut, revista de prestigiu Cancer, a publicat un studiu, realizat de cercetătorii de la Departamentul de Radiologie Oncologie de la UCLA Jonsson Comprehensive Cancer Center, care arată că chiar şi atunci cînd radiaţiile ucid jumătate din celulele tumorale, celulele supraviețuitoare care sînt rezistente la tratament, cunoscute ca celule stem induse de cancer de sîn (iBCSC), au avut de pînă la de 30 de ori mai multe şanse de a forma tumori decît celulele canceroase de sîn neiradiate. Cu alte cuvinte, tratamentul cu radiații reglează populația totală de celule canceroase, generînd aspectul fals că tratamentul funcționează, dar crește de fapt raportul dintre celulele maligne și benigne din interiorul acelei tumori, ceea ce duce în cele din urmă la decesul pacientului.

Strategia și protocoalele de prevenire și tratare a cancerului de sîn convențional sînt în faliment. Sau, din perspectiva unui observator mai cinic, acestea sînt un mare succes, datorită faptului că generează venituri de miliarde de dolari în industria farmaceutică.

Sursa: greenmedinfo.com

Comments

comments

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *