7 alimente care nu sînt atît de sănătoase pe cît crezi
Grăsimile sînt responsabile pentru obezitate şi boli de inimă şi în locul acestora au fost recomandate alte alimente, considerate sănătoase. Iată șapte alimente despre care ați auzit probabil că sînt sănătoase, dar în realitate nu sînt sau nu ar trebui consumate în exces.
1. Uleiuri vegetale. Acestea includ boabe de soia, porumb, arahide, șofrănel și floarea-soarelui. Cînd sînt încălzite, eliberează produse toxice de oxidare. În restaurante, aceste uleiuri sînt folosite în mod obişnuit la prăjit. Studiile clinice au arătat că dietele bogate în uleiuri vegetale conduc la rate semnificativ mai mari de cancer și de calculi biliari, comparativ cu dietele mai ridicate în grăsimi saturate. Uleiul vegetal este o adăugare relativ recentă în dieta umană, numai din anii 1950 am început să îl consumăm în cantități semnificative.
Opțiuni mai bune: untură, seu, ulei de nucă de cocos și, într-o măsură mai mică, uleiul de măsline. Aceste grăsimi sînt mai stabile la temperaturi înalte și nu se oxidează cu ușurință. Și nici nu există dovezi care să arate că provoacă boli de inimă.
2. Lapte degresat. Vitaminele A, D, K și E pot fi absorbite numai cînd sînt însoțite de grăsimi. De asemenea, fără grăsimi, calciul nu poate fi absorbit corespunzător, ci formează, în schimb, săpunuri de calciu insolubile în intestin.
O opțiune mai bună: laptele integral, care conține în mod natural grăsimea necesară absorbției vitaminelor.
3. Alimente cu conținut scăzut de grăsimi. Eliminarea grăsimii din alimente interferează cu aroma și textura, astfel încît să compenseze lipsurile. Producătorii trebuie să utilizeze substanțe numite „înlocuitori de grăsime“, care sînt aproape întotdeauna bazaţi pe carbohidrați. Rezultatul este că produsele cu conținut scăzut de grăsime, cum ar fi untul de arahide, sosurile pentru salate, iaurturile, prăjiturile și înghețata, sînt aproape întotdeauna pline de carbohidrați și zahăr.
O opțiune mai bună: alimente cu grăsimi, deoarece în general au mai puțin zahăr, mai puțini carbohidrați decît versiunile cu conținut scăzut de grăsimi și nu îngraşă la fel de mult.
4. Fructe. Sînt bogate în fructoză, în special fructele foarte dulci, cum ar fi ananasul, strugurii, pepenele verde și fructele uscate. Fructoza din fructe are același efect ca și fructoza din siropul de porumb cu conținut ridicat de fructoză: se duce direct la ficat și determină creşterea trigliceridelor şi a altor lipide în sînge care duc la sindrom metabolic și boli de inimă.
Opțiuni mai bune: pentru gustări, încercați brînză sau nuci.
5. Cereale integrale. Conţin carbohidrați, care se descompun în glucoză în organism. Glucoza declanșează eliberarea de insulină, care este regele tuturor hormonilor care îngraşă. Studiile clinice au arătat că persoanele care consumă o dietă bogată în carbohidrați, chiar carbohidrați complecşi, prezintă un risc mai mare pentru boli de inimă, diabet și obezitate.
Opțiune mai bună: renunţaţi la cereale şi înlocuiţi-le cu carne, pește, lapte sau ouă.
6. Carne de pui. Puiul este bun, dar tot timpul? Această carne are un procent relativ scăzut de nutrienți, în comparație cu carnea roșie, care conține fier, seleniu, folat, vitaminele B6 și B12, un pachet mult mai dens de nutrienți.
Optiuni mai bune: înlocuiţi din cînd în cînd carnea de pasăre cu carne roşie sau chiar ficat.
7. Uleiul de măsline. Acest ulei a fost testat riguros în numeroase studii clinice, dar cercetătorii încă nu au putut să demonstreze că are puteri speciale de combatere a bolilor cardiace. Poate că nu are nimic atît de special. Iată o surpriză: nu este un aliment al grecilor și al italienilor din vechime, ci a fost folosit ca unguent.
Opțiuni mai bune: Pentru gătit, folosiţi unt, untură și ulei de nucă de cocos, care sînt mai stabile și nu se oxidează la fel de ușor. Folosiți ulei de măsline în salate și alte feluri de mîncare la temperatura camerei.
Sursa: mindbodygreen.com
