Terapia cu fructe şi legume roşii
Legumele şi fructele roşii sînt printre cele mai valoroase alimente pentru că au în compoziţia lor licopen, un colorant roşu, natural, anticancerigen, puternic antioxidant.
Misteriosul licopen, descoperit abia acum două decenii, e în centrul a numeroase studii, cu fiecare nouă cercetare descoperindu-i-se noi şi noi calităţi uimitoare. Ne ajută să avem o inimă puternică, să nu suferim niciodată de cancer sau de reumatism, să vedem mai bine, să fim mulţumiţi de silueta noastră. Licopenul nu îşi pierde proprietăţile ca urmare a procesului de fierbere, este o substanţă creată parcă pentru a ne fi de folos în orice condiţii. Dacă ne uităm pe tarabe, observăm că, după culoarea verde, predomină roşul legumelor şi fructelor. Vara este anotimpul licopenului.
Zăcăminte naturale de licopen
Licopenul din fructele şi legumele roşii are un rol esenţial în prevenirea şi tratarea multor afecţiuni. Enorma lui valoare terapeutică poate fi exploatată chiar acum, în miezul verii, cînd legumele şi fructele se găsesc din belşug în stare proaspătă. Toate se caracterizează printr-un conţinut caloric scăzut şi prin prezenţa acizilor organici: citric, tartric, malic, oxalic, care le conferă un gust acrişor şi importante calităţi nutritive. Pe lîngă toate acestea, în fructele şi legumele roşii găsim şi o importantă cantitate de fibre, care stimulează digestia. Sînt bogate în vitamine şi minerale, dar sînt şi buni detoxifianţi, ideali în curele de slăbire. Roşul este culoarea care energizează, nu trebuie să lipsească din farfuria noastră. Trebuie, însă, să ţinem seama de cîteva reguli pentru un consum corect de alimente roşii. Fructele se vor consuma la două ore după masă, conţinutul acestora în zaharuri fiind destul de mare. Legumele trebuie să fie bine spălate înainte de consum şi nu se asociază cu grăsimi şi prăjeli. O altă cerinţă e ca legumele şi fructele să fie de grădină, netratate cu hormoni sau pesticide. Nutriţioniştii ne recomandă să mîncăm alimente cu mai mult de două culori la fiecare masă, deci e bine să le asortăm pe cele roşii în special cu cele verzi.
Roşia, beneficii uriaşe pentru sănătate
Cea mai roşie şi mai sănătoasă este tomata. Conţinutul ei în licopen îl întrece pe al oricăror alte legume sau fructe. Roşiile conţin zaharuri, vitaminele A şi C, complexul B calciu şi fier, potasiu, magneziu şi seleniu. Un studiu recent arată că, la bărbaţii care consumă frecvent tomate, riscul de apariţie a cancerului de prostată se reduce cu aproximativ 40%. Licopenul din roşii distruge şi cancerul ovarian, gastric, de colon, osos, de plămîni. Consumul frecvent de roşii proaspete, coapte în condiţii naturale, şi nu de seră, creşte rezistenţa oaselor şi articulaţiilor, îmbunătăţind asimilarea calciului şi inhibînd procesele degenerative. Cine consumă roşii multe are inima sănătoasă, cu bătăi regulate, iar vasele de sînge sînt mai curate şi mai elastice. Adepţii salatelor de roşii prezintă un risc de 2-3 ori mai scăzut de a suferi accidente vasculare, iar media de viaţă este mult mai ridicată. Gripa şi infecţiile respiratorii sînt prevenite şi se vindecă mai uşor cu suc de roşii, o băutură naturală cu efecte antibacteriene. Obezitatea şi diabetul sînt prevenite cu o jumătate de kilogram de roşii pe zi. Cura are o mare eficienţă şi în cazul fumătorilor, diminuînd acţiunea nefastă a gudroanelor. Un pahar de suc proaspăt de roşii, dimineaţa, pe stomacul gol şi înaintea meselor principale, vindecă reumatismul. Cercetări recente au arătat că roşia conţine şi o substanţă asemănătoare cu cortizonul, fiind astfel indicată şi bolnavilor de gută. Pieliţele de la roşii, cu lămîie şi ulei de măsline, vă scapă de calculii renali şi biliari. Roşiile uşurează digestia, mai ales asociate cu ardei gras. Cu roşii se ameliorează hiperaciditatea gastrică şi ulcerul. Frunzele roşiilor reduc durerile înţepăturilor de insecte.
Căpşunele sînt bogate în acid salicilic, vitamina C, potasiu, calciu, acid malic, tartric, ascorbic şi au acţiune antitumorală şi antioxidantă. Parfumatele căpşune previn bolile cardiovasculare, ajută la cicatrizarea rănilor, îmbunătăţesc imunitatea, ferindu-ne de răcelile de vară. Scad nivelul colesterolului şi facilitează absorbţia fierului. Cura cu căpşune remineralizează, revitalizează şi răcoresc pe caniculă. Sucul de căpşune proaspete este indicat în afecţiuni hepatice, favorizează producerea de globule roşii, stimulează metabolismul şi creşte capacitatea de ardere a grăsimilor. Pasta de căpşune albeşte dinţii, dacă o utilizăm înainte de a începe perierea.
Cireşele sînt şi ele bogate în vitaminele A, C, fier, calciu, fosfor, potasiu, magneziu, acizi organici. Împiedică acumularea depozitelor de lipide în artere. Cireşele constituie şi o importantă sursă de pectină şi beta-caroten. Constituie un bun antioxidant, antiinflamator şi antialergic, fiind recomandate celor care suferă de artrită, reumatism articular, artroză, ateroscleroză, astm bronşic. Infuziile din cozi de cireşe favorizează buna funcţionare a rinichilor. Codiţele sînt diuretice şi anticelulitice. Cireşele sînt bune şi pentru prevenirea şi tratarea infecţiilor tractului urinar, pot preveni ulcerul. Cireşele sălbatice grăbesc procesele metabolice.
Mere roşii. Aportul lor nutritiv este inegalabil, mai ales cînd sînt mîncate cu tot cu coajă. Merele roşii sînt mult mai bogate în vitamine şi antioxidanţi decît merele cu coaja galbenă sau verde.
Zmeura conţine vitaminele A şi C, calciu, mult fier, fosfor, fenoli şi acizi organici, fiind totodată foarte bogată în fibre, de aceea este indicată în curele de slăbire sau pentru cei care suferă de constipaţie. Reglează tensiunea arterială şi indicele glicemic, reduce foamea, încetineşte evoluţia cancerului, tratează cistita, chisturile ovariene, scade febra, are proprietăţi expectorante, antispastice şi dezinfectante. Zmeura ajută în prevenirea cariilor dentare şi a afecţiunilor oculare. Consumul de zmeură este recomandat pentru prevenirea gripei şi reducerea acidităţii din stomac.
Coacăzele roşii sînt considerate adevărate fructe ale longevităţii, protejînd ficatul, pancreasul, splina şi rinichii. Au un rol esenţial pentru masa musculară şi tratează crampele musculare. Cura cu coacăze e indicată celor cu artrită, reumatism, diaree, hipertensiune, oboseală. Coacăzele conţin fibre, în special sorbitol, care stimulează vezica biliară. Are proprietăţi bactericide contra cistitelor şi toxiinfecţiilor alimentare. Consumul regulat al acestore fructe de pădure ameliorează vederea nocturnă şi constituie un ajutor preţios contra cataractei.
Fragii previn alergiile, energizează şi joacă un rol detoxifiant important.
Agrişele, bogate în antioxidanţi, au acţiune hepatică şi protectoare a sistemului cardiovascular.
Ardeiul gras roşu are vitaminele A şi C, antioxidanţi puternici. Această legumă reduce riscul apariţiilor bolilor cardiovasculare, vitamina B6 şi acidul folic luptînd pentru menţinerea sănătoasă a vaselor de sînge. Sucul proaspăt de ardei, în combinaţie cu sucul de morcovi, este de mare ajutor persoanelor care suferă de crampe sau colici intestinale. Ardeii copţi sînt foarte gustoşi şi mai uşor de digerat.
Ardeiul iute omoară celulele canceroase ale pielii şi prostatei. Este un bun energizant, analgezic natural, are chiar efect anestezic. Acţionează ca un anticoagulant, fiind eficient în prevenirea şi tratarea bolilor de inimă, ajută la arderea rapidă a grăsimilor, scade colesterolul, tratează durerile reumatice, previne infarctul de miocard, are proprietăţi afrodisiace. O jumătate de ardei iute pe zi are efecte stimulente asupra memoriei şi crează o stare de bună dispoziţie.
Varza roşie întăreşte imunitatea. Este mai bogată în vitamina C decît portocalele, are puţine calorii şi efect antioxidant. Acţionează asupra inflamaţiilor, ajutînd la recăpătarea mobilităţii articulaţiilor.
Pepenele roşu este bogat în vitamina A şi C şi celebrul antioxidant licopen. Protejează pielea de radiaţiile solare, scade riscul afecţiunilor inimii, ajută organismul să funcţioneze mai bine în timpul activităţilor fizice. Este şi o preţioasă sursă de aminoacizi. Unii au rol în diviziunea celulară, cicatrizarea rănilor şi îndepărtarea amoniacului din organism. Zemosul fruct este util în tratamentul bolilor de rinichi şi ale aparatului urinar, în cure de cîte 10 zile. Pepenele roşu mai tratează reumatismul, favorizează eliminarea apei excesive din organism şi a toxinelor, rezolvă constipaţia, acneea, obezitatea. Nu îngraşă, valoarea sa nutriţională este aproape nulă, de aceea este indicat şi în curele de slăbire. Creşte libidoul. Sucul de pepene e de neînlocuit pentru bolnavii care suferă de afecţiuni ale sistemului cardiovascular. Celuloza din pepene îmbunătăţeşte activitatea intestinului şi ajută la eliminarea colesterolului în exces. Sucul de pepene este indicat de asemenea în cazul afecţiunilor ficatului (ciroză, intoxicaţii, pietre la bilă), al anemiei, bolilor de sînge. Mai multe studii arată că un consum moderat de pepene roşu protejează împotriva cancerului, îmbunătăţeşte somnul, te face să te simţi mai energic şi protejează împotriva bolilor de inimă sau de ochi. Pepenele este un fruct rehidratant, fiind ideal pe caniculă cu un conţinut de 82% apă. Nu uitaţi să spălaţi şi exteriorul înainte de a-l tăia, pentru a înlătura bacteriile de pe coajă.
Grepfruitul roşu este o adevărată comoară de antioxidanţi şi conţine şi licopen. Se consumă ca atare, sub formă de suc proaspăt sau se poate adăuga în salate.
Măceşul este un alt fruct roşu cu întrebuinţări medicinale. Este slab diuretic şi laxativ, vasoprotector, conţine multă vitamină C, este util în colitele spastice, ajută circulaţia capilară, este depurativ.
Ceapa roşie se digeră foarte uşor în stare crudă, în salate. Conţine vitamina C, fier, antioxidanţi şi tonifică vasele sanguine.
Ceaiul roşu conţine teină şi nu are proprietăţi stimulente. În schimb, are o mare concentraţie de polifenoli şi de vitamine C şi ajută la eliminarea radicalilor liberi.
Sfecla roşie este un depozit de vitamine şi microelemente care, spre deosebire de restul legumelor, nu se distrug în urma prelucrării termice. Gargara cu suc de sfeclă ajută în amigdalite. Această legumă luptă cu anemia, bronşita cronică, hemoroizii, constipaţia, varicele, colesterolul, gripa şi răceala, litiaza renală. Pigmentul roşu din sfeclă este actorul principal în lupta cu cancerul.
Strugurii roşii sînt cel mai bun somnifer. Sub formă de suc proaspăt alină durerile de gută, reumatism şi artroză. Reglează tensiunea arterială, combate anemia. Cura de struguri roşii curăţă rinichii, diminuează aciditatea urinară, este o mătură care curăţă colonul. Datorită conţinutului mare de apă, strugurii sînt recomandaţi mai ales vara. Consumul de struguri reduce, de asemenea, riscul de a avea un atac de cord şi previne metastazele. Pînă şi vinul roşu are contribuţia lui la sănătate. Aceasta deoarece conţine resveratrol, cu efecte împotriva procesului de îmbătrînire. Recent s-a descoperit că această moleculă ajută în lupta cu obezitatea.
Roşul, culoarea care energizează
Specialiştii în cromoterapie definesc roşul ca fiind o culoare ce activează energia. Datorită capacităţii de a transmite căldura, ajută circulaţia, măreşte activitatea musculară, dă forţă bătăilor inimii şi respiraţiei, tonifică şi revigorează şi este euforizantă. Mîncînd alimente roşii, obţinem un echilibru între dieta potrivită şi greutatea ideală. Roşul acţionează binefăcător asupra sîngelui, facilitează regenerarea celulară. Fie că purtaţi roşu sau mîncaţi legume şi fructe roşii, această culoare este un remediu excelent pentru stările de moleşeală şi hipotensiune. Mai e recomandată în anemie, bronşită, guturai, depresie, dureri reumatismale, gripă, paralizie. Contraindicaţii: stări inflamatorii, tulburări emoţionale. Culoarea roşie naturală bună la vopsit ţesături şi ouă se obţine din şovîrf, scorţişoară şi pojarniţă, măr pădureţ, flori de tei cu frunze de ceapă-roşie.
Articolul integral în monitorulexpres.ro
Comentariile sunt închise.