Cum luptăm cu canicula?

În zilele de foc avem tendinţa să ne expunem mai mult razelor solare. Prietenosul soare poate deveni un duşman necruţător. În loc să ne bucurăm de vară, s-ar putea să avem numai de suferit. Insolaţia şi arsurile solare sînt cele mai frecvente, dar şi cele mai periculoase urmări ale nechibzuinţei. Nu e de glumit.

Expunerea îndelungată la temperaturi ridicate poate fi mortală. Efectele dăunătoare ale soarelui pot fi prevenite şi contracarate, pentru a nu ne transforma vacanţa într-un coşmar. Trebuie să cunoaştem şi să respectăm măsurile de protecţie, iar în caz că apar reacţii îngrijorătoare, e bine să folosim şi un leac natural.

Cineva a leşinat. Cum acţionăm?

Cel mai „uşor“ efect al caniculei este leşinul. Apare atunci cînd staţi mult în picioare, într-un loc unde e foarte cald. Sîngele stagnează mai mult în partea inferioară a corpului, lipsind creierul de o bună irigare. Rezultatul este ameţeala şi chiar lipotimia. În acest caz, persoana îşi va reveni dacă e aşezată la orizontală, la umbră. I se va da să bea lichide şi i se vor masa degetele mari de la mîini. Pînă la venirea medicului, se poate folosi uleiul esenţial de mentă sau uleiul de rozmarin, care au efect de stimulare şi înviorare, restabilind astfel funcţiile creierului şi ale inimii. Se pune flaconul sub nasul persoanei pentru a inhala aroma, sau se pun cîteva picături de ulei pe o batistă şi se ţine sub nas. În lipsa acestor uleiuri revigorante, se poate face presopuntură, acţionînd asupra punctului aflat între buza superioară şi nas, pe linia de mijloc. După ce persoana şi-a revenit, i se dă să bea ceai de ghimbir pentru a-i stimula circulaţia. În momentul în care simţiţi că vi se face rău, aşezaţi-vă pe scaun, şi aplecaţi capul pe genunchi. Bineînţeles, înainte de toate, trebuie să vă desfaceţi cordonul, cureaua, cravata şi orice alt obiect care vă strînge. Aplicaţi comprese cu apă rece pe frunte. Ce nu trebuie să facem în caz de leşin? Nu daţi palme pacientului, nu-i turnaţi pe gît lichide atunci cînd e inconştient!

Crampe de la căldură

Tot pe căldură mare, apar crampele musculare, mai ales după un efort fizic care a produs deshidratare. Crampele musculare apar cel mai des în zona abdomenului, la braţe sau la picioare, ca urmare a secătuirii muşchilor de săruri. În acest caz, repausul într-un loc răcoros, cu picioarele puţin mai sus decît corpul, şi aportul de lichide pot remedia rapid această situaţie. Pentru hidratare mai pot fi consumate şi sucuri de fructe, cum ar fi cel de portocale sau de mere la care se poate adăuga şi o banană. E bun şi sucul de morcovi. Aceste legume şi fructe sînt cele mai bogate în potasiu, mineral necesar în astfel de situaţii. De asemenea, un ceai de mentă poate ajuta să vă reveniţi. Crampele cauzate de căldură pot fi prevenite bînd un pahar plin cu apă cu treizeci de minute înaine de orice efort intensiv continuînd cu cantităţi mici băute la fiecare 15-20 minute. Senzaţia de epuizare e însoţită de transpiraţie abundentă, rezultatul fiind pierderea masivă de lichide din organism. Primele simptome pot fi o sete intensă, stare de slăbiciune şi eventual o lipsa de coordonare musculară. Mai pot să apară: crampe, greaţă, durere de cap, oboseală, pierderea poftei de mîncare şi chiar diaree. Dacă epuizarea nu este tratată, se poate agrava, pielea devenind roşie şi lipicioasă, ritmul inimii va creşte, iar pupilele se vor dilata. Persoana cu senzaţia de epuizare trebuie să se odihnească la umbră într-un loc răcoros, aşezată cu picioarele mai sus decît corpul şi să-şi pună comprese reci la cap. Trebuie să bea apă rece, uşor sărată.  Tratamentul trebuie să dea roade într-o jumătate de oră, în caz contrar trebuie sunat la ambulanţă. După ce-şi revine, pacientul trebuie să înceteze orice activitate.

Leacuri pentru pielea prăjită

Din dorinţa de a se bronza repede într-un timp cît mai scurt, mulţi oameni stau la plajă pînă ce pielea devine roşie. De fapt, aceasta este arsura solară de gradul I. Afecţiunea creează o stare de disconfort, dar şi probleme serioase: febră, frisoane, greaţă, senzaţia de vomă, reacţii alergice. În funcţie de gravitatea arsurii, trebuie să apelăm la tratament specializat sau la un tratament naturist. Dacă arsura e uşoară, respectiv pielea este roşie, compresele cu apă rece, timp de 10-15 minute, de trei ori pe zi, sînt suficiente. Băile cu lapte sau iaurt rece au acelaşi efect, în plus, hidratează derma şi atenuează durerile. Sucul obţinut din frunze de aloe vera ajută la calmarea durerii, păstrînd pielea hidratată. O baie în apă călduţă în care s-a dizolvat o jumătate de linguriţă de praf de copt hidratează şi calmează durerea. Feliile de castraveţi se pun pe piele, în special pe pleoape. Ceaiul de mentă, aplicat pe piele, ajută la grăbirea procesului de vindecare a dermei. Arsurile se pot trata ungînd zonele afectate cu ulei de măsline sau de levănţică, făcînd băi cu apă călduţă în care se adaugă bicarbonat de sodiu, ştergerea zonelor afectate cu ceai de soc, comprese cu zeamă de lăptuci, miere sau propolis, ulei de muştar, suc de roşii, tinctură de gălbenele, ulei de nucă, de cătină albă. De asemenea, oţetul este şi el un bun aliat împotriva arsurilor solare. Un alt truc des întîlnit ar fi aplicarea pe piele a pliculeţelor de ceai verde sau negru folosite. Pentru calmarea usturimilor, se aplică o cataplasmă cu petale de trandafir în oţet de mere. Pentru cicatrizare mai rapidă, se bea infuzie de argilă. Atunci cînd băşicuţele se sparg, apare riscul infecţiilor, e necesar tratament cu antibiotic prescris de medic.

Uleiul de susan, ecran protector

O veche vorbă din bătrîni spune că pe arsură trebuie aplicată imediat o foaie de ceapă cu sare, ca să dispară usturimea. Sucul de lămîie, aplicat pe piele, acţionează ca un astringent şi ia durerea cu mîna. Pielea poate fi spălată cu ceai de pelin, coada-şoricelului, muşeţel, frasin, plop negru, in, salcăm, soc, stejar, sunătoare. Toate aceste ceaiuri sînt bune şi pentru hidratare. Cîteva boabe de răşină de brad, puţin ulei şi ceară de albine, topite pe foc, fac minuni dacă se unge locul timp de două săptămîni. Se aplică pe un tifon fin cataplasme groase de argilă rece, timp de o oră. Ca unguent, se mai foloseşte decoctul din seminţe de gutui. Se presară pe pielea arsă făină de pedicuţă, care usucă rana şi scade febra locală. Cînd băşica dispare, se pune macerat de cătină în miere. Cînd nu sînt băşici cu lichid şi nici usturimi, ci doar roşeaţă, se fac băi cu tărîţe de grîu. Tot pentru arsurile apărute după o zi de plajă, sînt bune făina de castane (absoarbe razele ultraviolete şi protejează pielea) şi foile de varză murată cît mai reci, care potolesc durerea şi refac pielea. Pentru băi şi cataplasme, se recomandă şi infuzia de tătăneasă, 15 g rădăcini mărunţite la 250 ml de apă clocotită. Se dă un cartof crud pe răzătoare şi se amestecă cu miere de albine (la 100 g de cartof se adaugă 1 linguriţă de miere). Pe post de ecran protector, apelaţi cu încredere la uleiul de susan, care reduce impactul razelor solare cu 30% şi la uleiurile de măsline, de cocos şi aloe-vera (20%).

Blondele şi pistruiaţii, atenţie sporită!

Medicii recomandă persoanelor care s-au expus prea mult la soare să bea apă şi să mănînce fructe şi legume, în special potocale şi lămîi. Consumaţi alimente bogate în vitamina A, C şi E şi antioxidanţi, asa cum sînt roşiile şi uleiul de măsline. Pielea arsă nu se va mai expune la soare în următoarele 3-4 zile. Nu se sparg băşicile şi nu se cojeşte pielea! Pentru a nu cunoaşte efectele nedorite ale arsurilor solare este mai bine să le ţinem la distanţă. Regulile sînt arhiştiute, mai trebuie doar să le respectăm: evitarea expunerii la soare la orele de vîrf, folosirea unor loţiuni protectoare de calitate, hidratarea suficientă. Anumite categorii au o sesibilitate crescută faţă de radiaţiile ultraviolete: persoanele blonde sau roşcate, cu pielea foarte albă, cu pistrui şi aluniţe mari, cu forme neregulate. Pe de altă parte, nici persoanele şatene cu pielea albă nu sînt ocolite de efectele radiaţiilor solare primite în exces. Copiii, a căror piele este subţire şi sensibilă, pot fi afectaţi de arsuri dacă stau în soare la ore nepotrivite. Administrarea anticoncepţionalelor şi folosirea săpunului care conţine agenţi antibacterieni predispun pielea la un risc mai ridicat de a se arde în urma expunerii solare. Arsurile repetate pot cauza riduri, pistrui, îmbătrînire prematură, dar şi alte boli de piele. Razele ultraviolete au ca efect modificarea ADN- ului din celulele pielii, astfel încît cancerul cutanat reprezintă o afecţiune iminentă în cazul expunerii excesive la soare. S-a constatat că zonele cele mai vulnerabile sînt chiar cele mai expuse: faţa, gîtul şi mîinile. O arsură solară în copilărie dublează riscul apariţiei cancerului de piele odată cu înaintarea în vîrstă. În general, cancerul cutanat este diagnosticat după 10-30 de ani de la apariţia arsurilor solare grave din copilărie sau adolescenţă. Nu expuneţi razelor solare pielea cu nevi pigmentaţi multipli (aluniţe). Renunţaţi la plajă dacă v-au ieşit pistrui în exces.

Reguli de combătut arşiţa

Înainte de a trata este mai bine să previi, aşa că ţineţi cont de aceste sfaturi pentru a evita insolaţia:
– evitaţi să ieşiţi afară în perioada de maxim pericol (orele 11,00-18,00) chiar şi atunci cînd sînteţi la mare sau la ştrand.
– îmbrăcaţi haine lejere, de culoare albă, cu ţesătură cît mai răcoroasă, din materiale naturale.
– purtaţi pălărie, şapcă, umbrelă.
– la fiecare jumătate de oră petrecută în soare, staţi minimum 10 minute la umbră.
– beţi  foarte multe lichide la temperatura camerei, cel puţin 2-3 litri pe zi.
– nu consumaţi grăsimi, ciocolată, cafea sau alcool! Mîncaţi salate şi fructe, brînză de soia, supe de zarzavat, sucuri naturale şi ficat de pui.
– în spaţiu închis, aplicaţi comprese cu apă pe frunte, udaţi-vă pe braţe. Puteţi folosi şi ceaiuri de tei, soc, mentă sau muşeţel, tincturi de mentă, lavandă sau gingko biloba.
– protejaţi-vă ochii cu ochelari de soare.
– strîngeţi-vă părul sau tundeţi-vă scurt. Un păr lung vă încinge şi mai mult.
– faceţi multe duşuri, dar nu reci.
– oricît de bine v-aţi simţi, nu abuzaţi de aerul condiţionat.
– răcoriţi-vă în mijlocul pădurii, pe munte, în parcuri, chiar şi într-o biserică.
– nu vă suprasolicitaţi, nu faceţi sport la orele caniculare.
– pentru a evita problemele digestive, fiţi atenţi la prospeţimea mîncării, uşor alterabilă în aceste zile de arşiţă.
– ţineţi ferestrele închise în perioada în care temperatura de afară este mai mare decît cea din interior.
– odihniţi-vă suficient. Un organism obosit se epuizează repede pe căldură.
– alegeţi crema cu factorul de protecţie potrivit.

Articolul integral în monitorulexpres.ro

Comments

comments