Plantele care ajută în insolaţie
Insolaţia apare atunci cînd sistemul de termoreglare al organismului clachează pe fondul căldurii excesive. Expunerea prelungită la soare şi deshidratarea favorizează apariţia primelor simptome: febră, dureri de cap, ameţeală, oboseală, tegumente palide, reci şi umede, senzaţie de vomă.
Copiii, supraponderalii şi persoanele în vîrstă sînt cele mai expuse riscului de a suferi de insolaţie. Insolaţia poate duce chiar la pierderea cunoştinţei.
Primul ajutor
Persoana trebuie mutată într-un spaţiu răcoros, iar hainele trebuie înlăturate, pentru ca întreaga piele să fie în contact cu aerul. Se asigură o bună ventilaţie în cameră, folosind măcar un evantai. Corpul se stropeşte cu apă rece, dar nu foarte rece, pentru scăderea temperaturii corporale. Se pot aplica pachete de gheaţă pe abdomen, pe gît şi la subsuoară, locuri unde vasele de sînge mari se gasesc la suprafaţa tegumetului. Se interzice introducerea pacientului într-o baie de gheaţă, pentru că i se poate provoca un stop cardiorespirator. Gheaţa nu se aplică direct pe piele, pentru că, pe lîngă arsura termică, ea poate provoca degerături. Cel mai bine e să-l împachetăm în cearşafuri umede. Extremităţile se masează uşor pentru a stimula circulaţia. Se monitorizează temperatura corporală. O persoană cu insolaţie poate avea o temperatură de 40 de grade C sau mai mare şi să nu mai transpire. Se interzice administrarea de aspirină sau paracetamol. Afecţiunea e cu atît mai serioasă şi e posibil să apară şi complicaţii cu cît perioada de timp în care corpul e încins este mai lungă. Împotriva unei temperaturi crescute a corpului, medicina tradiţională recomandă ceaiul de angelică, coada-şoricelului, flori de liliac, scorţişoară, îndulcit cu miere. Extern, se pun comprese cu oţet sau zeamă de lămîie.
Hidratare şi banane
Dacă pacientul cu insolaţie este conştient şi capabil să înghită, trebuie să i se dea să bea încă din primele două ore circa doi litri de lichide. Se consideră că pacientul consumă suficiente lichide dacă urina este normală la culoare şi în cantitate suficientă şi persoana urinează la fiecare 2 pînă la 4 ore. Ceaiul din flori de muşeţel şi cel de mentă sînt recunoscute pentru proprietăţile de ameliorare a simptomelor insolaţiei. Rehidratarea completă cu lichide pe cale orală durează circa de 36 de ore, chiar dacă bolnavul se simte mai bine în cîteva ore. I se vor da banane, pepeni galbeni, linte, cartofi, mazăre, fasole boabe, salată de castraveţi şi soia.
Nu există o gradare a tipurilor de insolaţie, afecţiunea se manifestă diferit la diversele categorii de vîrstă. La copii şi bătrîni, insolaţia are efecte mai puternice din cauza deshidratării ce urmează vărsăturilor. Printre factorii care favorizează insolaţia se numără: afecţiunile cardiace, renale şi hepatice, hipertensiunea arterială, medicamentele diuretice, antihistaminice şi sedativele, dar şi unele obiceiuri nocive precum fumatul sau consumul de alcool. Hainele strînse pe corp şi umiditatea ridicată contribuie şi ele la apariţia insolaţiei. În cel mai rău caz, insolaţia care se agravează se poate manifesta prin halucinaţii, convulsii, pierderea cunoştinţei, stare de agitaţie, tahicardie, piele fierbinte, vineţie şi uscată, vărsături severe şi diaree. Deşi temperatura internă este crescută, persoanei îi poate fi frig. În aceste cazuri, chemarea de urgenţă a unei ambulanţe este singura măsură cu adevărat folositoare.
Ce putem folosi din farmacia naturii pentru tratamentul insolaţiei?
– Cicoarea reglează temperatura corpului şi diminuează durerile de cap. Se va face o infuzie din o linguriţă de plantă la 250 ml apă.
– Salcia este aspirină naturală, fiind recomandată în tratarea febrei. Pentru că poate declanşa inflamarea gastrică, o linguriţă de salcie va fi combinată cu o linguriţă cu vîrf de flori de salcîm, care acţionează ca un pansament, se fierb împreună 10 minute şi se bea decoctul cînd este aproape rece.
– Sunătoarea are proprietatea de a drena vezica biliară şi de a înlătura astfel senzaţia de greaţă. Nu se consumă mai mult de o ceaşcă.
– Extern, se pun cataplasme cu varză, cartofi raşi sau argilă pe cap şi torace.
– Valeriana combate starea de greaţă care însoţeşte insolaţia, are efect sedativ, calmant, poate induce somnul şi calmează durerile de cap, îmbunătăţeşte activitatea cardiacă, combate tulburările de ritm cardiac.
– Levănţica e bună pentru combaterea durerilor de cap. Se recomandă în amestec cu alte plante: flori de tei, mentă, busuioc, coada şoricelului, flori de soc.
– Isopul are acţiune antiinflamatorie, febrifugă asemănătoare aspirinei, răcoritoare, îmbunătăţeşte respiraţia, reduce congestia.
Comentariile sunt închise.