Salata de vinete e sănătoasă fără maioneză

Vinetele provin din India şi China, unde aceste legume au început să fie cultivate din secolul V î. H. În prezent, Italia, Turcia, Egipt, China şi Japonia sînt cei mai mari cultivatori de vinete din lume.

Gustul amărui al vinetei necoapte au făcut ca leguma să fie ocolită timp de sute de ani, oamenii fiind convinşi că aduce nebunia, lepra şi cancerul. Prestigiul vinetelor a fost recucerit pe la mijlocul secolului XVII, cînd vinetele au intrat în grădinile palatelor ca plantă decorativă, înainte de a ajunge, din nou, în farfurie.

Vinetele pe care le mîncăm sînt fructe (ca şi roşiile). Au doar 27 de calorii în 100 de grame de vinete coapte, dar sînt foarte bogate în vitamine, Blochează formarea radicalilor liberi şi reduc nivelul de closterol rău din sînge. Sînt o sursă excelentă de acid folic, calciu, magneziu, zinc, fosfor, într-o cantitate impresionantă. Vinetele au efect laxativ, ca urmare a fibrelor pe care le conţin (3,4 grame la 100 de grame), stimulează activitatea ficatului şi a pancreasului. Nu au colesterol, dar au grăsimi monosaturate şi vitaminele C (2,2 mg) şi B9.

Vinetele nu fac rău la stomac şi nici la bilă, aşa cum se crede în mod eronat. Grăsimile adăugate în salata de vinete sînt cele care pot face rău sau greşeala imensă de a pune maioneză în salata de vinete, ori gălbenuş de ou crud pentru a le albi. Vinetele se consumă combinate cu dovlecei, puţin ulei de măsline, roşii, ardei gras copt şi ceapă.

Articolul integral în femeia.ro

Comments

comments