Menta în salate, leac digestiv
Menta este una dintre cele mai populare plante de leac din fitoterapia românească, fie că e folosită sub formă de infuzie, pulbere, ulei esenţial, inhalaţii, decoct, tintură, oţet, vin medicinal sau pur şi simplu în stare crudă.
Menta are efect antibacterian. Previne şi vindecă pete, puncte negre şi acnee, împrospătează tenul. Reduce inflamaţia epiteliilor urinare, diminuează senzaţia de arsură şi de jenă la urinare, fiind indicată în tratamentul cistitelor şi nefritelor.
Ceaiul de mentă este leac pentru crampele abdominale. Previne balonarea, rezolvă indigestiile, dispepsiile şi starea de vomă. Consumul regulat de ceai de mentă previne cancerul de colon.
Menta dizolvată în oţet de cidru, folosită la masarea pielii capului, stimulează circulaţia sîngelui în scalp, prevenind şi alungînd mătreaţa.
Inhalarea de ulei esenţial de mentă la fiecare două ore determină scăderea poftei de mîncare, ajutînd în curele de slăbire. Uleiul de mentă calmează durerile de cap şi migrenele atunci cînd este aplicat direct, prin masaj, la tample şi la ceafă.
Sub formă de comprese, ajută în micoze, arsuri solare şi mîncărimi ale pielii.
Frunzele de mentă adăugate în salate, deserturi şi sucuri de fructe sau de roşii, dau un gust delicios. Cîteva frunze de mentă verde puse în salată sau în mîncăruri gătite sînt binevenite pentru sănătatea noastră, stimulează digestia şi dau un gust plăcut cu aromă răcoritoare.
Baia în care aţi pus două mîini de frunze de mentă vă reface la sfîărşitul unei zile obositoare şi dă pielii un parfum plăcut.
Dacă se freacă dinţii cu frunze proapete de mentă, se albesc.
Menta din dulceată îşi păstrează mult mai bine proprietăţile decît frunzele deshidratate, pe care le folosim iarna.
Comentariile sunt închise.