Mustul, băutura care face bine la inimă
Puţină lume ştie că mustul este şi leac pentru multe boli, în special pentru cele legate de circulaţie. Mustul face bine la inimă, la muşchi, la oase, întregului organism. Beţi o cană de must proaspăt şi vă veţi simţi revigorat. Mai mult, se spune că licoarea din struguri e elixirul tinereţii. Nu e doar o legendă, acţiunea terapeutică a mustului asupra pielii este un fapt demonstrat. Aşa că, profitaţi de vremea strugurilor ca să vă lecuiţi suferinţele şi să vă curăţaţi organismul de toxine.
Laptele vegetal
Se ştie despre vinul roşu că are efecte miraculoase în afecţiunile cardiovasculare. Un pahar cu vin roşu consumat zilnic ar trebui să completeze dieta scăzută în colesterol a bolnavilor de inimă. Dar puţini ştiu că la fel de eficient este şi mustul proaspăt de struguri. Acesta vitaminizează şi remineralizează. Are o mare valoare energetică. De aceea, e foarte indicat în alimentaţia organismelor tinere, a celor care fac eforturi fizice mari, dar şi pentru persoanele de vîrsta a treia. Ca acţiune fitoterapeutică, mustul are efect laxativ şi diuretic, fiind recomandat celor care suferă de constipaţie, rinichi, cu litiaze, anumite forme de reumatism, cum sînt guta şi artrita. Compoziţia chimică a mustului a făcut ca acesta să fie supranumit şi „laptele vegetal“, datorită aportului nutritiv pe care îl aduce organismului. Datorită conţinutului ridicat de lecitină, mustul e leac pentru sistemul nervos. Mustul de struguri este recomandat mai ales în curele rapide de dezintoxicare, ca susţinător de efort pentru cei cu o activitate intelectuală intensă şi ca diuretic pentru tratarea bolilor de rinichi cronice. Este, de asemenea, un excelent întăritor pentru convalescenţi şi pentru cei grav bolnavi.
Licoare din boabe zdrobite
Dacă vrem să folosim mustul ca medicament trebuie să avem grijă ca acesta să nu fie fermentat, pentru că şi-ar pierde mult din calităţile vindecătoare. Prin fermentare, cantitatea de vitamine şi antioxidanţi scade, cu excepţia resveratrolului care creşte semnificativ, iar organismul va fi nevoit să utilizeze o bună parte dintre alţi antioxidanti pentru metabolizarea sau anihilarea efectelor alcoolului. În plus, mustul fermentat creşte tensiunea arterială şi aciditatea gastrică. Dar un înlocuitor excelent al lui este mustul proaspăt. Casnic, el se obţine prin zdrobirea boabelor bine spălate, cu un mixer electric (blender), sau manual, cu o lingură de lemn, urmată de stoarcerea prin tifon. Dacă avem un mixer electric, zdrobirea va fi mult mai eficientă, ceea ce va duce la obţinerea unei cantităţi mai mari de suc. Pentru a obţine beneficii terapeutice maxime, se foloseşte mustul foarte proaspăt (abia preparat), din care se bea minimum un litru pe zi.
Leac pentru inimă
Un studiu interesant a demonstrat faptul că mustul roşu nefermentat de struguri conţine o varietate deosebită de flavonoizi. Aceşti flavonoizi fenolici inhibă formarea cheagurilor de sînge, iar antocianinele, prezente în mustul roşu şi strugurii roşii sau negri, au şi ei un efect protector faţă de bolile de inimă, graţie capacităţii lor de a inhiba sinteza de colesterol. Antioxidanţii inhibă agregarea plachetară, reducînd considerabil riscul apariţiei infarctului de miocard. Pentru a beneficia din plin de acest efect sanogen se recomandă a se consuma un pahar mare de must pe zi. Studiul a fost realizat şi prezentat de American College of Cardiology, care consemnează şi faptul că mustul roşu nefermentat de struguri reduce activitatea plachetară cu aproximativ 75%, faţă de numai 45% cît o reduce aspirina. Mustul mai este indicat în boala cardiacă ischemică şi în cazul celor care au suferit sau care sînt predispuşi la accident vascular cerebral. Are un puternic efect vasodilatator şi antiinflamator. O serie de studii ştiinţifice au demostrat eficacitatea mustului de struguri în scăderea glicemiei, în cazul diabeticilor.
Elixirul tinereţii
Cura de must e simplă: beţi un pahar cu must zilnic, înainte de masă, creşteţi treptat cantitatea pînă ajungeţi la un litru şi jumătate. Prin conţinutul lui mare în zaharuri uşor absorbabile şi în vitamine, mustul măreşte rezerva de glicogen din ficat şi îmbunătăţeşte starea funcţională a acestuia, mai ales în bolile cronice. Alte boli care se tratează cu must: tulburările de nutriţie, unele stări alergice, bolile căilor respiratorii (laringite cronice şi tuberculoase), scrofuloză, anemie, rahitism, astenie. Conţinutul ridicat de săruri de fosfor al mustului îl recomandă celor cu activitate intelectuală intensă. Mustul se poate administra în toate bolile pentru care se instituie dieta cu lapte: nefrite, ciroze, febră tifoidă, neurastenie, tuberculoză, enterocolite, cistite. Gingivitele pot fi eficient combătute prin clătiri locale cu must de struguri. Mustul are numeroase şi foarte eficente aplicaţii în cosmetică, pentru îngrijirea tenului, contribuind la reîmprospătarea acestuia. Strugurii negri sînt mai bogaţi în tanin şi produşi antocianici, avînd calităţi tonice mai accentuate, în plus, contribuie la îmbunătăţirea vederii. Produsele cosmetice pe bază de struguri, mai ales măştile, curăţă pielea în profunzime şi îi dau un aspect proaspăt. Dar mustul este cu adevărat leac pentru frumuseţe atunci cînd este băut. Este elixirul tinereţii veşnice, practic, ajută pielea să redevină frumoasă şi trupul să-şi recapete vioiciunea de odinioară.
Cu măsură
Deşi e dulce şi gustos, mustul trebuie consumat cu precauţii, altfel, din leac devine un aliment periculos. Mustul are un conţinut bogat în tanin, o substanţă care irită mucoasa intestinală. De aceea, va fi consumat proaspăt, înainte de începerea procesului de fermentare. Nu este recomandat persoanelor care au probleme de colon sau ciroză hepatică. Toate persoanele care suferă de boli grave nu trebuie să bea must în cantităţi mari, pentru că efectul de purgativ poate crea dezechilibre grave din cauza pierderilor prin scaun. Mustul le este permis şi copiilor, însă în cantităţi moderate.
Articolul integral în Monitorul Expres
Comentariile sunt închise.