Cătina, miracolul energiei naturale

Cătina e un remediu natural cunoscut din cele mai vechi timpuri. Utilizările ei sînt atît de numeroase încît poate fi numită pe drept cuvînt un miracol al medicinii naturiste, dar şi al industriei farmaceutice.

Trebuie să vă faceţi provizii din acest cocteil de substanţe benefice care, la iarnă, vă vor ajuta să treceţi peste toate suferinţele. Puţine plante au o putere aşa de mare de vindecare sub o înfăţişare atît de modestă. Cătina este o bombă energizantă, cel mai puternic concentrat de energie pe care natura ni-l pune la dispoziţie.

O tufă plină de virtuţi terapeutice

Cătina e un arbust care creşte în pîlcuri pe malurile rîurilor, în regiunile mlăştinoase şi pe nisipuri. Fructul de cătină conţine de două ori mai multă vitamina C decît măceşul şi de 10 ori mai mult decît citricele. Sucul mai conţine vitaminele A, B1, B2, B6, B9, E, K, P, F şi alte substanţe benefice: celuloză, betacaroten (într-un procent net superior celui din pulpa de morcov), fosfor, calciu, magneziu, potasiu, fier şi sodiu, uleiuri complexe. Efectele benefice ale acestei plante sînt cunoscute încă din antichitate. Se foloseşte aproape tot de la acest arbust: fructe, muguri, frunze şi chiar scoarţă. Fructele se consumă proaspete sau sub formă de sucuri naturale. Cătina e folosită în terapii şi sub formă de infuzii, siropuri de fructe şi ulei din fructe. Prin prelucarea fructelor în industria alimentară, se obţin produse foarte apreciate cum ar fi suc, nectar, sirop, gem, jeleu, dulceţuri, peltea, lichioruri, diverse băuturi alcoolice. Toate au afecte benefice asupra sănătăţii.

Preparate tămăduitoare

• Pulberea se obţine din scoarţa lăsată la uscat vreme de două săptămîni şi apoi măcinată cu răşniţa de cafea. Se obţine astfel un praf gri-albicios, cu virtuţi vindecătoare deosebite, din care se administrează cîte o jumătate de linguriţă, de patru ori pe zi.
• Pulberea de fructe uscate se obţine prin măcinarea fructelor uscate. Se administrează cîte o linguriţă, de patru ori pe zi, ca vitaminizant şi remineralizant.
• Tinctura: 7 linguri de praf de coajă se pun într-o sticlă cu 250 ml alcool alimentar de 70-80 de grade. Se lasă la macerat 15 zile, agitînd des, după care se strecoară. Se ia de 3 ori pe zi cîte o linguriţă diluată în 100 ml apă. Extern, se diluează şi se aplică pe răni ca cicatrizant.
• Decoctul se obţine din crengile necojite şi, eventual, cu frunze. Două mîini de ramuri de cătină mărunţite se lasă într-o jumătate de litru de apă, de seara pînă dimineaţa, apoi se filtrează.
• Maceratul obţinut se pune deoparte, iar ramurile se mărunţesc şi se fierb vreme de 20 de minute la foc mic, după care se filtrează şi se lasă la răcit. În final, se combină cele două extracte, obţinîndu-se aproximativ trei sferturi de litru de preparat, care se consumă pe parcursul unei zile.
• Sucul proaspăt se obţine din fructele de cătină de curînd culese, care se spală cu apă rece şi apoi se zdrobesc în mixer sau prin maşina de tocat. Se obţine un suc gros, portocaliu, care se consumă în maximum 24 de ore de la preparare. Se iau 2-3 linguri de patru ori pe zi, de obicei diluat cu suc de mere.
• Siropul se prepară amestecînd o jumătate de litru de suc cu o jumătate de litru de miere. După omogenizare, se păstrează într-o sticlă bine închisă, la frigider, unde rezistă şi cîteva luni. Se iau cîte patru-şase linguri pe zi, în cure de lungă durată.
• Uleiul de cătină poate fi extras numai cu o aparatură specială. De aceea, trebuie cumpărat din farmacii. Se iau cîte 30 de picături, de trei ori pe zi, în cure de minimum trei săptămîni.

Ce afecţiuni tratăm cu preparatele din cătină?

• Cătina este un foarte bun antiinflamator şi inhibă pofta de mîncare în cazul unor tratamente ale obezităţii.
• Pentru boli de ochi, uleiul de cătină este un adevărat elixir, mărind acuitatea vizuală, combătînd oboseala oculară, încetinind evoluţia bolilor de ochi.
• Pentru imunitate scăzută şi sensibilitate la infecţii se recomandă o cură cu suc de cătină, acesta avînd puternice efecte remineralizante şi vitaminizante, ajutînd organismul să lupte cu boala.
• Fructul de cătină are proprietăţi antibiotice, combătînd direct infecţiile bacteriene.
• Hepatita şi ciroza în faze incipiente se tratează cu decoct combinat cu suc proaspăt. Licoarea nu e prea plăcută la gust, dar are efecte antivirale, tonice şi regenerative hepatice extraordinare.
• Siropul de cătină pe stomacul gol e adjuvant în gripă, bronşită, pneumonie. Este un stimulent imunitar rapid, măreşte rezistenţa organismului la accesele de febră, grăbeşte vindecarea.
• Pentru hemoragii interne, ca prim ajutor, se administrează doua linguriţe de pulbere de scoarţă de cătină pe stomacul gol, cu puţina apă. Are efecte astringente şi cicatrizante extrem de puternice.
• Copiii rahitici, distrofici, foarte sensibili la boli, trebuie să ia în fiecare zi cîte 6 linguriţe din amestecul în părţi egale de suc de fructe şi decoctul de tulpini de cătină. Are efecte remineralizante inegalabile. În medicina populară românească, se mai recomandă băile săptămînale cu decoct de tulpini de cătină.
• Pentru bolile splinei, se combină o parte de tinctură de scoarţă de cătină cu trei părţi de suc de fructe de cătină.
• Sterilitatea masculină şi feminină, îmbătrînirea prematură se tratează cu o cură cu ulei de cătină, bogat în vitamina E şi care relansează activitatea hormonală.
• Celor cu depresie şi anxietate li se recomandă un tratament cu extract complet de cătină, obţinut prin combinarea în proportie 2:1 a sucului cu decoctul de cătină. Acest preparat este bogat în serotonină, neurotransmiţătorul care induce o stare de calm, de curaj şi optimism.
• Pulberea de cătină e un remediu de urgenţă în caz de diaree. Pe termen lung, rezultate foarte bune se obţin prin tratamentul cu decoct de ramuri, din care se beau 3 căni pe zi. Are puternice efecte astringente şi antibiotice, fiind util şi în tratarea enteritelor, colitelor, precum şi a cistitelor hemoragice.
• Studiile din ultimii ani au arătat că uleiul de cătină poate fi folosit şi în tratarea hipertensiunii arteriale, bolilor coronariene, oftalmologice, gingivitelor şi afecţiunilor oncologice, chiar a bolii Parkinson.
• Deoarece conţine acizi graşi, uleiul de cătină e folosit în preparate cosmetice care previn apariţia ridurilor.
• O componentă importantă a uleiului de cătină este licopenul, indicat în prevenirea şi tratarea cancerului mamar, uretral, cervical şi de prostată.
• Pentru eczeme infecţioase, se zdrobesc fructele proaspete şi se aplică direct pe zona afectată, jumătate de oră. Pe eczemele uscate se aplică în final şi un strat protector de ulei de cătină.
• Pentru revigorarea tenului obosit, se aplică direct pe piele sirop de cătină, vreme de 20 de minute.
• Capacitatea cătinei de a stimula regenerarea pielii s-a dovedit utilă în tratamentul arsurilor, rănilor cu vindecare lentă şi a ulceraţiilor, eritemelor, mîncărimilor, psoriazisului.
• Cătina este extrem de eficientă în protecţia pielii contra razelor ultraviolete şi a frigului. Se combină 50 de picături de ulei de cătină cu o lingură dintr-un unguent obişnuit.
• În medicina populară, se folosea un preparat rudimentar, dar cu efecte uimitor de bune: trei linguri de pulbere fină de cătină, obţinută din fructele uscate măcinate se combinau cu patru linguri de unt. Această unsoare se păstrează la rece şi se aplică de cîte ori e nevoie.
• Pentru prevenirea şi tratarea degerăturilor, se aplică ulei de cătină pe zonele respective.

Tonic cardiac

Sucul din boabe de cătină albă este tonic cardiac. Aceasta este concluzia unei echipe de cercetători din India care a descoperit că fructele de cătină scad colesterolul rău, prevenind îngroşarea arterelor. Mai mult, întăreşte inima, redîndu-i funcţionalitatea normală.

Articolul integral în monitorulexpres.ro

Comments

comments