Leacurile Sfîntului Dumitru

Se spune că, de Sfîntul Dumitru, se încheie anul agricol. Asta nu înseamnă că prin grădini s-a aşternut liniştea. Dimpotrivă, recolta abia acum se culege şi se vede cît e de bogată. Şi tot acum e bine să consumăm şi să conservăm fructele şi legumele pentru că, la final de toamnă, au cele mai puternice efecte terapeutice.

Acum, spun specialiştii, roşiile au cel mai bun gust, bostanul e copt şi numai bun de mîncat, acum ceapa este mai zemoasă şi, tot acum, se pun cele mai gustoase şi mai sănătoase murături. De fapt, tradiţia spune că varza se pune la murat imediat după Sfîntul Dumitru. Tot cu ocazia acestei sărbători, se oferă copiilor mere şi nuci. Nu întîmplător tocmai aceste alimente sînt legate de sărbătoarea lui Sumedru. Sînt printre cele mai sănătoase pe timp friguros, pregătind organismul să lupte cu răceala şi reumatismul. E bine să nu dăm iama în hipermarket, ci să profităm de roadele bogate ale toamnei cît mai mult timp.

Varză

• Sucul de varză. Este bogat în săruri minerale, oligoelemente, vitaminele A, B1, B2, C, PP. Este diuretic, remineralizant. Se recomandă în gastrite, ulcer gastric şi duodenal, bronşite, colecist, erupţii cutanate. Scade concentratia colesterolului din sînge şi îi ajută pe cei ce vor să slăbească. Terapia cu suc de varză albă este recomandată primăvara şi toamna, cînd încep durerile în ulcer gastric.
• Frunzele de varză albă. Se strivesc nervurile, se încălzesc puţin la flacăra aragazului sau pe plită şi se leagă cu un tifon pe locurile dureroase.
• Varza murată. Campioana probioticelor, varza acră produce culturi vii şi sănătoase, aşa-zisele bacterii prietenoase. Chiar şi murată, varza îşi păstrează compuşii anticancerigeni, hepatoprotectori şi antioxidanţii. Acţionează ca un antialergic. Întăreşte sistemul imunitar şi rezistenţa la viroze şi gripă. Pentru parodontoză, este indicat ca, de 6-8 ori pe zi, să se mestece bine cîte 3-4 linguri de varză murată tăiată mărunt. Durerile de cap trec cu aceeaşi varză murată învelită în tifon, pusă pe zonele de după pavilionul urechilor şi pe tîmple, apoi capul se leagă cu un prosop. Se fac măşti de frumuseţe cu frunze de varză acră.
• Moarea. 3-4 pahare de moare stimulează digestia, deblochează eliminarea şi ajută la dezintoxicarea tractului digestiv. Cine bea zilnic moare nu va suferi de circulaţie proastă la mîini şi picioare. E recomandată celor slabi la inimă sau cu febră, în tratarea avitaminozelor ?i a asteniei. Litiaza biliară şi renală se tratează bînd timp de 2-3 săptămîni cate 150 ml de moare, de 3 ori pe zi, cu 30 minute înainte de masă. Bolnavii de hemoroizi pot să bea 100 ml de moare încălzită, de 3 ori pe zi, înainte de masă.

Vinete

• Salata de vinete coapte potoleşte foamea şi hidratează, stimulează inima, combate stresul, întăreşte sistemul imunitar.
• Sînt ideale în prevenirea bolilor cardiovasculare, a obezităţii, a îmbătrînirii precoce.
• Conform unor studii japoneze, aceste legume se clasează imediat după varză ca efect anticancerigen.
• Sînt foarte apreciate şi în curele de slăbire, pentru că potolesc rapid foamea şi nu îngraşă.
• Ajută persoanele care suferă de insomnii sau nervozitate, au efect antidepresiv.
• Vinetele sînt foarte uşor digerabile. Pectinele pe care le conţin stimulează digestia şi se dovedesc eficiente în combaterea constipaţiei.
• Ajută şi la menţinerea în limite normale a nivelului de fier.
• Infuzia din vinete, cîte o cană de trei ori pe zi, ajută în detoxifiere.
• Piureul de vinete cu ulei de migdale este o mască excelentă pentru ten.
• Sucul proaspăt de pătlăgele vinete este foarte bun pentru curăţarea ficatului şi a pancreasului. Se beau de 3 ori pe zi cîte 150 ml de suc de vinete, apoi se ia o lingură de dovleac ras.

Gutui

• Gutuia este un remediu eficient în afecţiuni cardiace, pulmonare şi hepatice. De aceea, se spune că gutuile trebuie să fie fructul zilnic al celor cu probleme la ficat şi al celor care suferă de cancer.
• Sucul proaspăt de gutui face adevărate minuni în insuficienţa pancreatică.
• Gutuile coapte se recomandă celor cu stomac leneş.
• Siropul ameliorează diareele, hemoragiile uterine şi hemoroizii.
• Din sîmburi, care conţin mucilagii, se prepară un ceai, care ajută la vindecarea tusei, bronşitei şi răguşelii.
• Fructele rase au efecte antiinflamatoare, fiind un remediu surprinzător de eficient pentru persoanele care au colonul iritabil.
• Senzaţia de greaţă şi greutate în stomac dimineaţa trece cu o jumătate de gutuie mîncată pe stomacul gol.
• Pentru hemoroizi, se consumă dimineaţa şi seara cîte o gutuie cu tot cu coajă, rasă şi amestecată cu miere.
• Maceratul la rece din gutui tratează degerăturile.
• Cojile de gutuie fierte în lapte ajută, sub formă de comprese, la atenuarea ridurilor.
• Pentru pori deschişi: se fac masaje usoare cu suc de gutui şi se aplică pe obraz cataplasme cu cojile de gutui bine mărunţite.

Bostan

• Fructul şi seminţele bostanului sînt remedii de toamnă recomandate celor cu diabet, boli cardiovasculare, paraziţi intestinali şi cancer.
• E indicat în cancer, arteroscleroză, cataractă şi degenerare maculară.
• Îmbunătăţeşte activitatea splinei, pancreasului şi a stomacului, tratează bolile inflamatorii, febrile, abcesul pulmonar, viermii intestinali, atenuează durerile acute, anihilează toxicitatea altor alimente şi tratează chiar dependenţa de opiu.
• Este recomandat şi fumătorilor, chiar şi celor pasivi. Consumul constant de dovleac scade semnificativ riscul de cancer pulmonar. Dovleacul este un puternic antioxidant şi antiinflamator.
• Se vorbeşte de înlocuirea insulinei cu consumul de dovleac, care are rol de reglare a glicemiei. Dovleacul conţine o substanţă care combate diabetul zaharat de tipul I şi regenerează pancreasul.
• Este duşmanul contipaţiei cronice.
• Uleiul de seminţe de dovleac normalizează colesterolul, previn şi tratează problemele care apar la vezica urinară şi prostată.
• Seminţele de dovleac crude sau sucul proaspăt de dovleac sînt leacuri în infecţiile cu paraziţi intestinali (tenie şi giardia).
• Dovleacul e indicat în tulburări hormonale sau de comportament la adolescenţi, tulburări de menopauză.

Ardei şi gogoşari

• Ajută la prevenirea infarctului miocardic şi a atacului cerebral.
• Ardeiul gras verde are de două ori mai multă vitamina C decît citricele.
• Ardeii graşi conţin licopen, un caretonoid ce previne cancerul de prostată, de col uterin, de colon, pancreatic şi chiar pulmonar.
• Ardeiul este folositor sănătăţii pielii şi mucoaselor, întăreşte oasele şi îmbogăţeşte sîngele.
• Ajută la cicatrizare şi la o bună funcţionare a sistemului circulator, împiedică hemoragiile şi formarea de vînătăi, creşte rezistenţa la bolile infecţioase.
• Consumînd ardei gras la fiecare masă, se pierde şi în greutate.
• Sucul proaspăt de ardei este de mare ajutor persoanelor care suferă de crampe sau colici intestinale.
• Aplicată sub formă de frecţii sau ca unguent pe părţile dureroase, tinctura de gogoşar calmează durerile de artrită şi gută.
• Uleiul de măsline în care s-au macerat gogoşari este bun ca unguent împotriva durerilor de gît şi calmează durerile produse de entorse.
• Sucul de gogoşari combate balonarea, iar aplicat pe păr, diminuează seboreea.
• Ardeii capia sînt cei mai bogaţi în betacaroten.

Nuci

• Nucile pe care le primesc copiii de Sfîntul Dumitru sînt extrem de valoroase pentru sănătate pe parcursul întregii ierni. Ajută la scăderea colesterolului din sînge.
• Avînd o cantitate foarte redusă de hidraţi de carbon, miezul de nucă este admis în regimul diabeticilor. Un consum zilnic moderat de nuci aduce beneficii pacienţilor dianosticaţi cu diabet de tip II, menţinînd sub control limitele de insulină.
• Consumul periodic de nuci proaspete întăreşte vasele de sînge şi previne deteriorarea acestora, mai ales la vîrstnici.
• Datorită bogăţiei în vitamina E, consumatorii de nuci prezintă risc minim de a face un atac de cord.
• Opt nuci pe zi ţin arterele flexibile. Specialiştii ne sfătuiesc să consumăm nuci mai ales după o masă bogată în grăsimi, deoarece grăsimile protectoare din nuci înlătura efectele grăsimilor saturate.
• Miezul de nucă prăjit combate infecţiile urinare, dar în acelaţi timp poate fi folosit şi pentru a scăpa de tuse. Este un excelent vermifug, eliminînd în special tenia.
• Ajută în anemii, psoriazis, eczeme alergice.
• Consumul de nuci creşte pragul de toleranţă pentru durere şi rezolvă constipaţia.
• Nucile sînt recomandate în stări precanceroase şi tuberculoză osoasă. Datorită acizilor graşi Omega 3, antioxidanţilor şi fitosterolului, nucile sînt arme redutabile în lupta cu cancerul mamar. Tumorile se micşorează şi chiar dispar.
• Bărbaţii ar trebui să consume des nuci, deoarece aceste fructe tratează sterilitatea şi impotenţa.
• Nuca este stimulent al memoriei.

Semnele iernii se citesc de Sf. Dumitru

De Sfîntul Dumitru, „Izvorîtorul de mir“, ţăranii obişnuiau să urmărească semnele naturii pentru a citi prognoza meteo pentru acea iarnă.

• Dacă era multă brumă sau zăpadă, frig sau ger, însemna că ianuarie va fi o lună călduţă.
• Dacă era ploaie, în decembrie vor fi vînturi mari.
• Dacă tuna, se anunţa o iarnă uşoară.
• Ceaţa din ziua de Sfîntul Dumitru însemna zăpadă multă în decembrie.
• Dacă în noaptea de Sf. Dumitru, cerul e acoperit de nori, va veni o iarnă friguroasă.
• Dacă frunzele arborilor cad de timpuriu şi sînt multe, anul următor va fi roditor, altfel, va fi o iarnă grea şi vor fi multe omizi.
• Dacă este Lună Plină, iarna va fi moinoasă.
• Norii, vîntul, ploaia anunţă o iarnă cu zăpezi mari.
• Luna Nouă înseamnă iarnă scurtă şi uşoară.
• Dacă în dimineaţa sărbătorii, oile o iau înspre sud, este semn de iarnă capricioasă. Dacă se îndreaptă înspre nord, atunci iarna va fi uşoară.

  Articolul integral în monitorulexpres.ro

Comments

comments