Varza şi rudele ei, o familie de medici nutriţionişti

Broccoli, varza, conopida, varza de Bruxelles conţin substanţe active unice în natură care ne protejează ADN-ul de stresul oxidativ, prevenind astfel cancerul şi bolile degenerative.

Aceste legume sînt recunoscute de nutriţionişti ca avînd un rol important în accelerarea metabolismului şi în procesele de slăbire. Dar beneficiile cruciferelor nu se opresc aici, practic ajută organismul să înfrunte aproape orice problemă de sănătate. Cum toamna este anotimpul în care aceste legume se găsesc pe toate tarabele, este bine să le adăugăm în alimentaţia noastră zilnică în cantităţi mai mari decît de obicei. Organismul va fi mai pregătit să înfrunte ameninţările iernii. Pentru calităţile lor terapeutice, putem spune despre crucifere că alcătuiesc cea mai prietenoasă familie din întreaga medicină tradiţională.

Foile de varză, farmacie naturală

• 200 de grame de varză acoperă necesarul zilnic de vitamina A şi E.
• Conţine şi toate B-urile, adică vitaminele care luptă cu cancerul. Nu degeaba i s-a dus vestea acestei legume că face minuni în prevenţia cancerului de colon. Dar şi a celui de stomac, plămîni, esofag.
• Varza e una din legumele cele mai bogate în vitamina C, cel mai mare conţinut fiind în foile exterioare.
• Mai găsim în frunzele de varză şi fibre, potasiu, calciu, magneziu, fier, cupru, fosfor, sulf, mangan, iod.
• Varza nu aduce decît beneficii, cu condiţia să fie consumată crudă, nu călită sau preparată în sarmale. Prin fierbere, varza pierde cam 40% din virtuţile terapeutice. Totuşi, în anumite afecţiuni, e indicată varza înăbuşită în aburi.
• Varza este o legumă cu numai 25 de calorii la 100 de grame, deci ajută şi la siluetă.
• În ţesuturi, are acţiune dezinfectantă şi cicatrizantă.
• La nivel pulmonar, este antiseptică şi expectorantă.
• Favorizează metabolismul glucidelor şi absorbţia oxigenului în celule.
• Este antidepresivă, romanii vindecau melancolia cu varza.
• Alte proprietăţi: antidiareică, antiscorbutică, antiseptică, depurativă, hipoglicemiantă.
• Restabileşte flora intestinală şi contribuie la creşterea numărului de hematii.
• Cura cu varză este recomandată în: astenii, îmbătrînire prematură, demineralizări, ulcere varicoase, anemie, afecţiuni bronho-pulmonare, TBC, ulcer gastric şi duodenal, inflamaţii genitale, angină, laringită, sinuzită, infecţii intestinale, abcese, furuncule, contuzii, răni, nevroze, nevralgii, diabet, insolaţii.
• Sucul de varză proaspătă este diuretic, remineralizant. Se recomandă în gastrite, ulcer gastric şi duodenal, bronşite, colecist, erupţii cutanate. Scade colesterolul din sînge. Terapia cu suc de varză albă este recomandată primăvara şi toamna.
• Extern, frunzele de varză se folosesc strivite şi încălzite pentru a lua durerile. Pentru tuse şi expectoraţie, se pun calde pe piept.
• Varza murată conţine acid lactic şi anumite bacterii, care ţin sub control microbii din intestine, diminuează colesterolul rău, îmbunătăţesc circulaţia, scad tensiunea arterială, ajută la digestie.
• Varza pusă toamna tîrziu la saramură îşi păstrează aproape neatinse calităţile curative, dacă provin din procesul natural de fermentaţie (nu cel industrial). Probioticele, supranumite „bacterii prietenoase“, luptă cu pneumonia.
• Pentru parodontoză, este indicat ca, de 6-8 ori pe zi, să se mestece bine cîte 3-4 linguri de varză murată tăiată mărunt.
• Extern, varza murată este de ajutor în tratarea arsurilor solare, sub formă de comprese.
• Durerile de cap trec cu aceeaşi varză murată învelită în tifon, pusă pe zonele de după pavilionul urechilor şi pe tîmple, apoi capul se leagă cu un prosop. La migrene dese şi insuportabile, se beau şi cîte 100 ml de moare, de trei ori pe zi.
• Zeama de varză murată ajută enorm în constipaţii, băută dimineaţa, pe nemîncate.
• Ficatului îi este bun prieten, ajută în mahmureală şi pentru frumuseţea tenului.
  

Broccoli previne boala Alzheimer

• Broccoli este o sursă excelentă de vitamina A, B2 şi C (de două ori mai mult decît portocala), fier şi calciu, bogată în acid folic, fibre şi săracă în calorii. Mai conţine seleniu şi compuşi cu sulf, cu importante efecte antioxidante şi anticancerigene.
• În compoziţia acestei legume intră şi un compus fitochimic (sulforaphane) care distruge bacteria Helicobacter pylori, răspunzătoare de apariţia ulcerelor gastrice.
• Are proprietaţi importante anticancerigene, utile în prevenirea cancerului de sîn, cancerului gastric, a melanomului malign, a leucemiilor. Atunci cînd e mestecat, broccoli eliberează un compus cu sulf cu rol în inhibarea înmulţirii celulelor tumorale. Broccoli suprimă creşterea numărului de celule cancerigene, dar le distruge şi pe cele aflate la metastază.
• Conţinutul bogat de sulf are şi efecte antivirale şi antibiotice.
• Broccoli previne boala Alzheimer, este bun şi pentru diabetici.
• Protejează ochiul, împiedicînd formarea cataractei.
• O cană de broccoli fiert conţine 74 mg de calciu şi 123 mg de vitamina C.
• Cazuri în care e recomandat consumul de broccoli crud: osteoporoză, guşă endemică, detoxifiere, cancer, menţinerea sănătăţii inimii, controlul tensiunii arteriale.
• Consumul regulat de broccoli este o armă excelentă împotriva stresului.
• În scop terapeutic, se recomandă sucul proaspăt de broccoli, dar şi leguma ca atare sau gătită la aburi.
• Nu există contraindicaţii la terapia cu broccoli.
• Un studiu american indică faptul că sulforafanul poate ajuta la repararea pielii afectate de razele soarelui.
• Germenii de broccoli sînt cunoscuţi pentru proprietăţile lor inegalabile în lupta cu diverse boli.

Conopida, aliatul celor cu astm

• Conopida este considerată un bun aliment anticancerigen şi detoxifiant al organismului. Cercetătorii au descoperit că un consum substanţial de conopidă crudă reduce semnificativ riscul de a dezvolta un cancer moştenit pe cale ereditară. Consumată constant şi pe termen lung, această cruciferă e un adevărat fenomen în lupta cu cancerul de sîn, de colon, ovarian, de prostată, pulmonar, de vezică urinară.
• Este o legumă ideală pentru cei care vor să slăbească, deoarece are doar 21 de calorii şi nu conţine amidon.
• Consumul regulat previne anemia şi reglează tensiunea arterială.
• Printre proprietăţile importante ale conopidei se număra prevenirea bolilor de inimă, a atacului cerebral, antireumatic, energizant natural, analgezic, antianemic, scade nivelul colesterolului şi sprijină sistemul imunitar.
• Datorită conţinutului de fosfor, conopida are un efect benefic asupra dentiţiei.
• Persoanelor care au probleme cu glanda tiroidă le este recomandat consumul moderat de conopidă, deoarece predispune la apariţia guşei endemice.
• Extern, conopida este bună în combaterea mătreţei, sub formă de infuzie.
• Murată, conopida păstrează doar parţial vitaminele şi celelalte substanţe vindecătoare ale legumei proaspete, în schimb are conţinutul de minerale, de fibre alimentare intact şi, important, are substanţe care ajută la îmbunătăţirea digestiei grăsimilor şi a proteinelor.
• Conopida conţine o substanţă numită alicină, prezentă şi în ceapă sau în usturoi, care previne formarea cheagurilor de sînge, oxidarea colesterolului pe artere şi scade tensiunea arterială şi trigliceridele.
• Este de folos femeilor aflate la menopauză şi chiar întîrzie instalarea acesteia.
• Conopida e ideală în prevenirea constipaţiei, cea murată conţine microorganisme care ajută la echilibrarea florei intestinale.
• Conopida este un bun ajutor pentru bolnavii de astm. Diminuează intensitatea şi frecvenţa crizelor, previne apariţia modificărilor patologice la nivelul arborelui bronşic.
• În infecţii respiratorii, conopida grăbeşte procesul vindecării.
• Tratamentul cu conopidă nu are contraindicaţii, însă trebuie ştiut că poate duce la balonare şi, foarte rar, diaree.

Varza de Bruxelles îi ajută pe fumători

• Fitonutrienţii care se găsesc în varza de Bruxelles intensifică activitatea sistemului imunitar pentru a proteja împotriva afecţiunilor, printre care şi cancerul. Oamenii de ştiinţă au descoperit că o dietă bogată în varză de Bruxelles reduce leziunile ADN-ului, deci şi a riscului de cancer, deoarece mutaţiile ADN-ului permit celulelor canceroase să se dezvolte. Glucosinolaţii din varza de Bruxelles contribuie la prevenirea cancerului de colon. Persoanele care consumă această legumă prezintă un risc cu 29% mai mic de a suferi de cancer de vezică urinară.
• La nefumători, varza de Bruxellles scade riscul cancerului la plămîni cu 30%, iar la fumători, cu 69%.
• Varza de Bruxelles este o excelentă sursă de vitamina C, ajutînd la reducerea riscului afecţiunilor cardiovasculare.
• Leguma mai conţine şi vitamina A şi betacaroten, ambele jucînd un rol important în apărarea organismului împotriva infecţiilor şi care fac pielea mai elastică şi mai sănătoasă.
• O cană de varză de Bruxelles conţine 4 grame de fibre atît de utile în buna funcţionare a colonului.
• Leguma este indicată în special femeilor însărcinate, deoarece conţine acid folic. Deficitul de acid folic în timpul sarcinii este asociat cu defecte de naştere, în special ale tubului neural.

Rudele verzei
Specialiştii au identificat la toate soiurile de varză substanţe cu proprietăţi antianemice, antialergice, cicatrizante, antitumorale, antioxidante şi sedative.

• Varza creaţă (varza de Savoia, varza de Milano sau varza nemţească) este o hrană sănătoasă pentru ţesuturi şi ţine la distanţă semnele bătrîneţii. Are frunzele mult mai fine şi mai gustoase decît varza albă. Această legumă mai puţin cunoscută are efecte protectoare asupra sistemului nervos şi combate stresul. Are proprietăţi anticancerigene, prin aportul uriaş de betacaroten, şi ajută la detoxifierea ficatului. Menţine sănătatea inimii, a pielii, dar şi nivelurile de energie din organism. Cura de revigorare cu varză creaţă este ideală în caz de surmenaj fizic şi intelectual.
• Varza roşie conţine resveratrol, considerat cel mai puternic antioxidant cunoscut pînă acum, de 4-5 ori mai puternic decît betacarotenul, de 50 de ori mai puternic decît vitamina E şi de 20 de ori mai puternic decît vitamina C. Este un concentrat de vitamină C (de 8 ori mai multă decît în varza albă). Astfel, are efect anticancer, antiîmbătrînire, antiinflamator. Previne şi combate degenerarea celulelor din sistemul nervos central, care determină apariţia sindromului Alzheimer. De asemenea, alergiile pot fi prevenite cu succes prin administrarea unor cure de salată de varză roşie pe timpul iernii. Sucul de varză roşie se administrează în caz de febră. Pigmentul care dă culoarea roşie se numeşte antocian şi are proprietăţi care împiedică acţiunea nocivă a radiaţiilor. Conţine şi fitoncide care stopează dezvoltarea tuberculozei.
• Varza de frunze are frunzele largi, mari, aşezate în rozete, puternic încreţite şi care nu formează căpăţînă. Este foarte rezistentă la frig, putînd suporta temperaturi de -10 grade C. Se mai cultivă şi ca plantă decorativă pentru frunzişul său bogat, gofrat.
• Varza chinezească este originară din China. Conţine aceeaşi substanţă anticancerigenă pe care o găsim şi în broccoli, conopidă şi varză de Bruxelles. Căpăţînile se consumă crude, uscate, murate sau fierte. Seamănă la gust cu andivele.
• Varza ornamentală, colorată în nuanţe de alb, violet, roşu sau roz nu este comestibilă.
• Varza albă se prezintă sub formă de trei culturi cu soiuri diferite. Varza timpurie are frunzele fragede, dulci, de culoare albă-verzuie. Varza de vară apare pe piaţă în perioada 15 iulie-15 septembrie. Varza de toamnă e bună pentru murat.

Articolul integral în monitorulexpres.ro

Comments

comments