Remedii pentru boli care se activează toamna
Toamna, organismul se pregăteşte să treacă de la zilele călduroase la frigul iernii, ceea ce reprezintă o încercare serioasă pe care trebuie să ştim s-o depăşim.
Este vremea cînd, din cauza umezelii, apar durerile reumatice, afecţiunile gastrice se acutizează, guturaiul şi gripa ne ameninţă, sistemul imunitar devine foarte vulnerabil, iar depresia ne poate face să ne adaptăm cu greu schimbărilor de climă. Din fericire, toamna, anotimpul care activează aceste suferinţe, ne aduce tot ea remediile potrivite. Legumele şi fructele care se găsesc din belşug ne vor pune la adăpost organismul de capriciile vremii şi menţinîndu-ne în formă maximă.
Stomac
– Varza proaspătă vindecă ulcerul. Varza trebuie mărunţită prin maşina de tocat, apoi sucul se strecoară printr-un tifon. Se beau 4-5 pahare pe zi, înainte de masă sau după. Nu se consumă alt lichid timp de cel puţin o săptămînă, dar, dacă este necesar, cura cu suc de varză se poate prelungi.
– Terapia cu ghimbir. La un litru de apă se pune o linguriţă de rădăcină de ghimbir măcinată. Se fierbe timp de 30 de minute, se strecoară şi se răceşte. Se poate adăug puţină miere pentru gust. Se beau 3-4 pahare pe zi, în timpul mesei sau după masă.
– Cartofii fac minuni în bolile de stomac. Cartofii cruzi, necurăţaţi, bine spălaţi, se rad şi sucul lor se stoarce. Se ia din acest suc, de 2-3 ori pe zi, cîte un pahar.
– O jumătate de linguriţă de pulbere de mătase de porumb are efect calmant gastric, antiinflamator pentru tubul digestiv, stimulent al secreţiei de bilă, reglator hormonal (mai ales pentru femei) şi antihemoragic.
Rinichi
– E bine să bem ceaiuri din plante care mărunţesc pietrele de la rinichi: frunze de mesteacăn, frunze de merişor, răşină de pin, boabe de ienupăr.
– În complicaţii urinare, se bea în timpul mesei cîte un pahar de suc de roşii diluat cu apă.
– În calculi la rinichi, ficat şi vezică se consumă zilnic pieliţele de la 3-5 roşii, împreună cu zeama de lămîie şi ulei de măsline.
Reumatism
– Bătrînii cunosc un tratament naturist care elimină durerile şi redă flexibilitatea articulaţiilor. În zece litri de apă clocotită se pun frunze şi, eventual, coji verzi de nuc cît cuprinde, se fierb vreme de 30 de minute, apoi se adaugă în apa fierbinte de baie. Se fac săptămînal 2-3 asemenea băi. Procedeul are efect rapid, durerile dispar ca prin farmec. Reumaticii trebuie să mănînce multe nuci.
– Hreanul este planta cea mai folosită în popor contra reumatismului. Rădăcinile de hrean rase se pun într-o basma, care apoi se aplică pe articulaţia dureroasă, cît timp se poate suporta, pînă nu apar leziuni la nivelul pielii. Se repetă de 1-2 ori pe zi. Intern, se poate bea următorul preparat: peste două linguri de rădăcini rase, se pune o cană de lapte fierbinte, după care se lasă o oră şi apoi se bea cu înghiţituri rare. Tratamentul se face în fiecare dimineaţă, vreme de minimum o lună.
– O cură repetată de roşii crude este favorabilă bolnavilor de reumatism şi gută.
Răceală şi gripă
– Ardeiul iute pune sîngele în mişcare, încălzeşte corpul, distruge germenii infecţioşi din zona gîtului, desfundă nasul şi uşurează respiraţia. Durerile de gît dispar ca luate cu mîna cu următorul preparat: două linguri de apă clocotită se pun peste un vîrf de cuţit de seminţe de ardei iute, se lasă 20 de minute, apoi se amestecă cu miere lichidă (3 linguri). Se consumă cu înghiţituri mici. Efectele sînt imediate.
– În cazul în care din cauza guturaiului simţiţi că nu mai aveţi miros, inspiraţi dintr-un ardei iute.
– O linguriţă de plămădeală în rachiu de ardei iute pusă într-un pahar de apă şi băută cu înghiţituri mici opreşte pe loc un acces de tuse, anesteziind terminaţiile nervoase de la nivelul gîtului. Peste 20-30 de ardei iuţi bine mărunţiţi se toarnă o jumătate de litru de rachiu. Se lasă să stea într-un borcan bine închis, vreme de o săptămînă, după care se filtrează şi se trage într-o sticlă.
– Ceapa conţine substanţe antibiotice. Este ideală ca antiseptic, emolient în infecţii faringiene şi în astm alergic, contribuie la pastrarea echilibrului florei intestinale, ajută sistemul imunitar, subţiază sîngele, reduce colesterolul, previne infarctul. E un campion al vitalităţii, prevenind apariţia bolilor de orice fel. Ceapa e bună pentru dureri de gît. Se amestecă în proporţii egale suc de lămîie şi ceai de ceapă. Se bea fierbinte.
– Muştarul amestecat cu miere de albine şi ceapă linişteşte tusea.
– Un leac bun contra sughiţului este foiţa de ceapă mestecată bine.
– Durerile de cap specifice sinuzitei trec cu comprese cu ceapă la nivelul sinusurilor. În caz de înţepături de albine, o felie de ceapă pe locul afectat ia durerile.
– Sucul de sfeclă roşie este foarte util în cazul epidemiilor de gripă, dar e contraindicat diabeticilor.
– Pentru tratarea tusei, se fierb tărîţe sau porumb boabe, cam 300 g, în 3 l apă, pînă cînd scade zeama la 500 ml. Separat, se freacă bine 2 gălbenuşuri cu 2 linguri zahăr, pînă se formează o spumă. Peste aceasta se toarnă zeama strecurată. Se bea caldă.
Ficat
– Pentru ciroză se ia cîte o linguriţă pe stomacul gol, dimineaţa, de suc de ceapă. 1 kg ceapă pisată se amestecă cu 2 pahare de zahăr şi se încălzeşte în cuptor pînă cînd culoarea siropului devine galbenă. Dacă mestecaţi boabe de cafea sau nişte frunze de pătrunjel, mirosul neplăcut va dispărea.
– Siropul de dovleac este recomandat pentru toate bolile ficatului. Se ia un dovleac galben, bine copt, se taie capacul şi se scot seminţele. Se umple cu miere şi se acoperă cu capacul tăiat. După o lună, dovleacul se curăţă de coajă, se dă prin maşina de tocat şi se amestecă cu lichidul dinăuntru. Se păstrează la frigider. Se consumă 4-5 linguri pe zi, între mesele principale.
– Profitaţi de castraveţii proaspeţi ca să vă tămăduiţi ficatul cu suc proaspăt, de 2-3 ori pe zi, cîte un sfert de pahar, eventual amestecat cu miere de albine. Se mai poate amesteca, în părţi egale, cu suc de sfeclă şi morcovi.
– Un pahar de sirop de sfeclă pe zi are efecte uimitoare în eliminarea pietrelor de la ficat. Se taie 5-6 sfecle şi se fierb într-un litru de apă la foc mic, timp îndelungat, pînă se îngroaşă. Se bea cu înghiţituri mici cîte 150 ml, de cîteva ori pe zi, timp de 2 luni.
Diabet
– Cura cu suc de castraveţi ajută la curăţirea rinichilor şi a vezicii biliare. Se recomandă şi în stări subfebrile, intoxicaţii, reumatism sau gută. În cosmetică, tratează cu succes ridurile. Acest suc are şi efect de reglare a tranzitului intestinal, elimină apa reţinută în ţesuturi. O substanţă pe care o conţine, asemănătoare cu insulina, îl recomandă şi diabeticilor.
– Diabeticilor le e bună fiertura din 30g sîmburi de dovleac, fierte într-o jumătate litru de apă, 10 minute.
Anemii
– O ceaşcă cu suc de morcov băută dimineaţa este mult mai indicată decît cotidiana ceaşcă de cafea. Sucul de morcovi reînnoieşte sîngele, mărind globulele roşii, fiind recomandat în anemii şi tulburări de creştere.
– Într-o sticlă de 1 litru se pun 4 linguri de sfeclă roşie dată prin răzătoare, 4 linguri de ulei de măsline, 4 gălbenuşuri de ou, 4 linguri de miere polifloră şi 1 lingură seminţe de in. Se amestecă bine şi se umple sticla cu un ceai preparat prin macerare la rece, timp de 8 ore, din pătlagină, coada-calului, busuioc şi vîsc (frunze sau ramuri tinere uscate), în părţi egale. Se agită compoziţia şi se bea pe parcursul unei zile, cu o oră înaintea meselor principale. Reţeta este recomandată în tratarea anemiilor, a asteniilor de primăvară şi de toamnă, fiind un foarte bun energizant natural.
– Contra anemiei, se bea zilnic suc de roşii, timp de trei săptămîni, în amestec egal cu suc de ţelină.
Depresii
– Roşiile ca atare sau sub formă de suc, sfecla roşie, dieta cu mazăre, bananele, spanacul au efecte antidepresive.
– Se pune într-o sticlă sunătoare peste care se toarnă rachiu şi se lasă la soare 10 zile. Apoi se strecoară şi se bea cîte 1 lingură de trei ori pe zi. Este un leac tradiţional în caz de supărare, melancolie şi depresie.
– Pulberea de sunătoare, cîte o lingură pe zi, e indicată în tulburări emoţionale mai puternice.
– Ginsengul aduce un nou tonus fizic şi psihic, redă pofta de viaţă şi ne întinereşte.
– Lăptişorul de matcă alungă anxietatea şi redă calmul.
– Ovăzul este o cereală cu efecte tonice şi de refacere, care conţine o substanţă antidepresivă naturală.
– Roiniţa se bea sub formă de infuzie, ameliorează starile de melancolie şi iritabilitate şi contribuie la un somn profund, fără vise.
Comentariile sunt închise.