Gripă, răceală, guturai. Care e deosebirea?
Febră, dureri de cap, nas înfundat, tuse. Poate fi vorba de o răceală, dar la fel de bine poate fi şi începutul unei gripe. Ori poate, o simplă alergie. Diferenţa este extrem de importantă pentru că, fără un diagnostic corect, nu ne tratăm corect, ceea ce poate aduce complicaţii serioase. Supa de pui face minuni, în cazul unei afecţiuni respiratorii. Dar cu toţii ştim că nu este suficient, trebuie să urmăm şi un tratament specific. Iată cum deosebim gripa de răceală şi ce remedii putem folosi pentru a trece cu bine de simptomele neplăcute.
Aceleaşi simptome, manifestări diferite
În general, răceala este o formă de infecţie respiratorie considerată mai uşoară. Se manifestă prin strănut, tuse uşoară, nas înfundat, febră uşoară, roşu în gît, dureri musculare uşoare, slăbiciune. Simptomele gripei sînt mult mai acute: febră mare, peste 39 de grade, care survine rapid şi brusc, frisoane, dureri de cap puternice, stare permanentă de epuizare, lipsa poftei de mîncare, dureri musculare şi articulare (senzaţie de febră musculară), ameţeală frecventă şi de durată , usturimi în gît, tuse puternică, uneori, vomă şi diaree. Dacă aceste simpome se confundă sau nu vă lămuresc asupra tipului de afecţiune care v-a schimbat starea de sănătate, consultaţi medicul. În plus, ţineţi cont şi de cîteva reguli. Ca apariţie, gripa se instalează mult mai rapid decît răceala, dar durează mai mult, în jur de două-trei săptămîni, în timp ce răceala trece în cel mult 10 zile. Febra nu prea însoţeşte răceala, în schimb este omniprezentă în gripă. Cazurile de gripă sînt mult mai rare decît cele de răceală. Gripa creează un disconfort mai mare, răceala o putem duce mai uşor, pe cînd gripa ne ţintuieşte la pat. Durerile de cap în gripă sînt insuportabile, cele musculare sînt extreme. Nasul nu prea curge în caz de gripă, iar durerea în gît e ocazională. Iar tusea, deşi e persistentă în răceală, nu e puternică, în schimb, la gripă este greu de suportat. În general, simptomele gripei sînt mai puternice decît cele ale răcelii. Mai putem lua în calcul şi anotimpul. În Europa, gripa apare în perioada decembrie-martie, răceala se instalează de obicei ceva mai devreme, din octombrie pînă în martie. Gripa apare foarte rar vara. Spre deosebire de răceală, care este provocată de peste 200 de virusuri, responsabil de apariţia gripei este un singur virus (însă poate fi de tip A, B sau C). Singurul mod de a le deosebi sînt analizele de laborator: biochimia sîngelui şi secreţia nazofaringiană.
Complicaţiile, un semnal de alarmă
De ce ne îmbolnăvim în sezonul rece? Pentru că sîntem asaltaţi de un număr mare de virusuri, pentru că n-avem încotro, trebuie să interacţionăm cu comunitatea, pentru că avem un mod de viaţă nesănătos, expunîndu-ne la fum de ţigară, noxe, frig sau pentru că avem un sistem imunitar slăbit. Frecvenţa îmbolnăvirilor este mai mare la copii şi vîrstnici, cîte 5-7 episoade anual. Ce putem face în acest anotimp? Să ne întărim sistemul imunitar, iar in cazul în care apar în care apar simptome pronunţate de boală, cel mai indicat lucru este consultarea medicului, mai ales în cazul grupelor de risc, copii, bătrîni, persoane cu boli cronice. Indiferent dacă este răceală sau gripă, nu luaţi medicamente (calmante, expectorante, antihistaminice, bronhodilatatoare) fără recomandarea medicului. Şi, mai ales, nu luaţi antibiotice după ureche. Administrarea de antibiotice în caz de gripă este o greşeală gravă, deoarece gripa nefiind provocată de o bacterie, ci de un virus, antibioticele nu au niciun efect în procesul de vindecare. Mai mult, distrug sistemul imunitar, creînd teren favorabil pentru posibile complicaţii. Antibioticele au salvat şi salvează multe vieţi, administrarea lor în exces a dus la o adaptare a germenilor care provoacă boala, anulîndu-le eficienţa, fapt ce face necesare alte antibiotice şi mai puternice (mult mai scumpe şi nu lipsite de riscuri). E posibil ca gripa să aducă şi infecţii bacteriene secundare, bronşită şi pneumonie, ori encefalită, boli pentru care antibioticele sînt necesare, dar care nu vor mai avea efect. Ca să nu mai vorbim că sînt tot mai frecvente infecţiile cu germeni patogeni, ce nu pot fi distruşi de niciunul din antibioticele cunoscute.
Cel mai bun remediu e prevenirea
Pentru a ne feri de răceală şi gripă, trebuie să avem grijă la alimentaţie. Fiecare dintre cele trei mese principale trebuie să fie echilibrate, cu multe legume şi fructe, pe care le avem din belşug în această toamnă. Trebuie crescut aportul de vitaminele C şi E, flavonoide, seleniu, zinc, beta-caroten. Victimele gripei şi răcelii sînt mai ales oamenii care în anotimpul rece s-au suprasaturat cu alimente moarte, fără vitaminele naturale din legume şi fructe, cu multe cărnuri şi grăsimi. Boala invadează, afirmă unii cercetători, mai ales organismele suprasaturate de mîncare şi toxine, pentru ca apoi, prin pierderea apetitului, să se producă un proces depurativ. De asemenea este indicat ca în fiecare zi să facem exerciţii fizice. Medicii ne recomandă să evităm pe cît posibil frigul şi spaţiile aglomerate, să ne îmbrăcăm adecvat să să consumăm cît mai multe lichide pentru a hidratarea organismului. Lichidele elimină toxinele acumulate în timp. Foarte bune sînt ceaiurile călduţe. Un somn odihnitor şi suficient asigură un raport rezonabil între stresul zilnic şi momentul de relaxare. Vaccinarea antigripală poate scurta perioada bolii şi, totodată, ne poate feri de complicaţii. Vaccinul este recomandat mai ales celor expuşi frecvent virusurilor gripei şi persoanelor cu vîrste peste 65 de ani sau cu cu boli cardiace, pulmonare, hepatice, renale cronice si anemii. Dacă în cazul răcelilor, putem trece peste ele şi ne recăpătăm starea de sănătate relativ uşor, gripa poate fi o boală mortală şi astăzi, la fel ca în 1918, cînd gripa spaniolă a ucis mai mult de 20 de milioane de persoane din întreaga lume. Cînd trebuie să ne alarmăm? Orice gripă care nu trece în 5-6 zile sau o viroză respiratorie care nu cedează în 2-3 săptămîni necesită control medical urgent. La fel de grav e şi atunci cînd simptomele revin după două săptămîni. Sau atunci cînd expectorăm secreţii galbene sau verzi sau, mai grav, ci sînge. Un semnal de alarmă este şi durerea în piept sau senzaţia de sufocare. Trebuie să vă prezentaţi urgent la medic dacă vă simţiţi gîtul înţepenit, durerea de cap persistă şi devine insuportabilă sau nu suportaţi lumina, dacă prezentaţi stare de confuzie sau urticarie.
Ce mîncăm, ce bem?
Gripa trebuie tratată cu multă seriozitate, datorită complicaţiilor care pot surveni. În primele luni de sarcină, gripa ameninţă integritatea fătului. Unele observaţii arată ca infarctul şi atacul de apoplexie sînt precedate de gripă sau o altă viroză. O atenţie sporită trebuie să manifeste bolnavii cirotici, pentru că unele medicamente, mişcări sau tusea pot rupe varicele esofagiene. Tratarea gripei în primele 48 de ore este esenţială. Medicamentele antivirale ameliorează simptomele şi reduc perioada de convalescenţă. Medicul poate prescrie tratament antipiretic, antialgic, antitusiv, expectorant, dezobstructiv nazal şi va recomanda repaus la pat pe toată perioada febrilă, dietă hidro-lacto-zaharată, gargarisme cu ceai de muşeţel. Este bine să stea în fotoliu, pentru a nu-şi irita faringele prin refluxul de conţinut gastric sau în caz de tuse. Se aeriseşte des camera, temperatura mediului să fie moderată şi se fac băi calde la picioare. Bolnavul va avea un regim pe bază de alimente bogate în vitamine, bogate în substanţe de balast, pentru a curăţa intestinele, mere rase, suc de varză zilnic. După vindecare se reia alimentaţia cu mîncare uşor digerabilă: supe şi creme de zarzavat, piureuri de legume, puţină varză murată, prune uscate, grîu încolţit, apoi lactate, tărîţe, supe de carne, peşte. Nu consumaţi alimente reci sau fierbinţi, dar beţi ceaiuri călduţe cu lămîie şi miere de albine, evitaţi condimentele, renunţaţi la fumat şi la alcool. Cît ţine febra nu se va consuma carne. Nasul se poate curăţa cu picături de apă, sare şi 2-3 picaturi ulei de mentă şi pin. Se va face şi gargară cu această soluţie. Vaccinarea antigripală este contraindicată dacă boala a apărut, fiind posibile complicaţii dintre cele mai grave, deoarece organismul este deja solicitat imunologic. Imunitatea dată de gripă (6 luni-2 ani) este pentru un singur tip de virus, nefiind valabilă şi pentru alt tip de virus. Exerciţiile fizice trebuie făcute chiar şi în perioada de boală, însă fără a suprasolicita organismul.
Frecţii, inhalaţii, ceaiuri călduţe
Dintre cele mai eficiente remedii ale medicinei tradiţionale, inhalaţiile ajută la decongestionarea căilor respiratorii. Se recomandă infuzii de muşeţel, busuioc, urzică şi cimbrişor, băi calde generale cu eucalipt sau nămol mineral. Pe frunte se pun felii de cartof crud sau de măr. Se face masaj pe gît şi piept cu ulei de mentă. Copiii, în caz de febră mare, vor fi înveliţi în prosoape umezite cu apă la temperatura camerei. Se pot pune cataplasme cu argilă pe piept, frunte, ceafă. Ca băuturi, foarte bune sînt sucurile de citrice, coacăze, afine, morcov cu sfeclă şi spanac, hrean cu lămîie, sucul de ridiche neagră, ceaiurile de soc, tei, potbal, coada şoricelului, rădăcină de păpădie (decoct), lumînărică, măceş. În orice caz, nu se beau sucuri din comerţ. Lichidele ajută enorm rinichii, extrem de solicitaţi în timpul acestei boli (dovadă urina de culoare închisă), dar acţionează pozitiv şi asupra circulaţiei capilare din creier, inimă, plămîni şi piele. Se mai recomandă împachetări calde cu infuzie de flori de tei sau soc, frecţii cu oţet de mentă, salvie sau levănţică, comprese fierbinţi pe piept cu suc de lămîie, băi la picioare cu făină de muştar. Tinctura de propolis (cîte o linguriţă dimineaţa şi seara) este recomandată la toate tipurile de răceală şi gripă. Contra febrei, e bun ceaiul de ghinţură, coajă de salcie, brusture, ţintaură, scai-vînăt, unguraş, cimbru (omoară microbii), pătlagină. Infuzia de scorţişoară şi cuişoare este un alt leac popular. Se mai foloseşte sirop fiert de varză roşie cu şofran şi miere. Se ia decoct de tărîţe îndulcit cu miere. Pe piept se pune compresă caldă cu brînză de vaci sau terci de mămăligă. Mai sînt bune şi cataplasmele cu muştar, prişniţele cu oţet pe abdomen sau şosetele umezite cu oţet. Pentru dureri în gît, se poate face gargară de 3-4 ori/zi cu tinctură din pătlagină dizolvată în apă, suc de gutui sau decoct de viorele.
Pentru tuse şi răguşeală
Pentru răguşeală, se bea sirop din muguri şi conuri de brad, amestecat cu miere. Nu se mănîncă nimic două ore. Se pun conuri de pin în rachiu şi se lasă la întuneric cîteva săptămîni. Se bea cîte o gură. Se sparg două ouă şi se aleg gălbenuşurile. Se freacă bine cu 4 linguri de zahăr sau miere, pînă cînd se formează o spumă albicioasă. După ce se înghite acest preparat, se bea o cană de lapte cald. Se unge gîtul bolnavului cu gaz, de două ori pe zi. Pentru bronşite, e bun siropul de hrean: se dă pe răzătoare rădăcina de hrean, se adaugă 2 linguri de miere şi se lasă cîteva minute la macerat. Se strecoară, presînd conţinutul într-un tifon. Resturile care rămîn în tifon se pun la fiert cu puţină apă (cît să le acopere). După fierbere, se strecoară prin presare, se amestecă cu miere şi cu siropul crud. Se iau 3 linguri/zi. Ceaiul din coji de nuci calmează tusea. Se bea cald şi neîndulcit. Cea mai bună în caz de tuse este infuzia din frunze de pătlagină: două linguriţe la o cană de apă fiartă, din care se consumă două căni pe zi, cu linguriţa. Se mai pot face ceaiuri din coada şoricelului, muguri de pin sau de tei. Foarte eficiente sînt cataplasmele cu seminţe de in şi făină, în amestec de 1/3 la 2/3 apă, în care se fierbe totul pînă se formează o pastă consistentă. Se pune într-un săculeţ de pînză care se aplică pe piept. De folos sînt şi frecţiile cu ulei de ricin încălzit. Foile de varză aplicate în jurul gîtului ajută la ameliorarea durerilor apărute în laringite. Varza accelerează eliminarea toxinelor din organism şi are efect antiinflamator. Pentru aplicaţii locale, sînt necesare 2-3 frunze de varză albă care se înmoaie în apă clocotită sau se ung cu puţin ulei, se pun în jurul gîtului şi se acoperă cu un prosop. Se lasă cîteva ore.
Guturaiul şi alergia
Răceala este o boală contagioasă, virală, care se poate contacta de la persoane bolnave care tuşesc sau strănută. Alergia este reacţia anormală a sistemului imunitar la o substanţă, care în mod normal este inofensivă. Alergia nu se transmite de la o persoană la alta. Printre cei mai obişnuiţi alergeni se numără: polenul, mucegaiul, părul de animale, acarieni din praf. Atît răceala cît şi alergiile pot determina infecţia sinusurilor. Nu există niciun leac pentru răceală şi alergii dar există metode de a ameliora manifestările acestora. Guturaiul este o infecţie cu rinovirusuri. Se manifestă prin inflamaţia mucoasei nasului şi rinoree. Simptomele durează cîteva zile: nas înfundat, sau care curge, dureri de cap, strănut, oboseală fizică şi psihică. La adulţi nu sînt semnalate complicaţii, dar la copii şi vîrstnici, din cauza sistemului imunitar deficitar, este posibilă apariţia unei broşite acute sau a unei bronhopneumonii. Cu leacurile de casă se poate combate guturaiul doar dacă se aplică tratamentul înainte ca inflamaţia sinusurilor să devină cronică. Se recomandă o baie fierbinte şi provocarea unei transpiraţii, care să elimine toxinele din organism. Se beau ceaiuri din flori de soc, se consumă vitamina C din lămîi şi pătrunjel. Se fac inhalaţii cu infuzie din muguri de pin sau măghiran, se prizează frunze de busuioc, se masează nările, iar nasul se suflă în batiste din hîrtie de unică folosinţă. Se pot folosi pentru inhalaţii uleiuri eterice de arnică, pelin negru, eucalipt, pin pitic de munte, levănţică, roiniţă, mentă, portocal, rozmarin sau lămîie. Reţeta de elixir de unguraş pentru guturai provine din Evul Mediu. Se amestecă 10 g de unguraş cu 30 g seminţe de anason, 15 g gălbenele şi 15 g talpa-mîţei. Trei linguriţe din acest amestec se fierb 3-4 minute, într-un litru de vin alb natural. După ce se strecoară, se păstrează într-un termos. Se poate îndulci cu miere. Adulţii folosesc toată această cantitate împărţită pe parcursul unei zile, copiii pînă la 6 ani iau de mai multe ori pe zi cîte o linguriţă, iar copiii pînă la 12 ani, de mai multe ori pe zi cîte o lingură. Sarea formică desfundă nasul. O linguriţă rasă de sare formică se fierbe puţin în 1/8 1 de apă. Se lasă totul să se răcească. Cu o pipetă, se pune în nas de mai multe ori pe zi. Nu se foloseşte în caz de tensiune arterială mărită. Conform unei vechi reţete, feniculul şi mărarul se folosesc cu succes în inhalaţii.
Articolul integral în Monitorul Expres
Comentariile sunt închise.