Vegetarian pentru totdeauna?

Vegetarianismul a devenit o modă, mai ales în rîndul vedetelor. Din ce în ce mai mulţi oameni îmbrăţişează acest mod de viaţă, ştiind că o dietă vegetariană echilibrată şi diversificată, fără carne, poate asigura necesarul de nutrienţi de care are nevoie organismul.

Numeroase dovezi ştiinţifice atestă faptul că un vegetarian poate să fie cu mult mai sănătos decît o persoană care consumă carne. Aşadar, a fi vegetarian e calea spre o viaţă armonioasă, fără boli? Medicii nu sînt de acord cu această teorie, considerînd-o un extremism alimentar, însă cei care o practică susţin că şi-au recăpătat vitalitatea. Adevărul e undeva la mijloc. Eliminarea cărnii din alimentaţie, cel puţin pentru o perioadă nu prea îndelungată, nu face rău nimănui. Mai ales acum, în Postul Crăciunului, puteţi încerca să deveniţi vegetarian pentru cîteva zile.

800 de milioane de adepţi

Prin vegetarianism înţelegem abstinenţa de la orice fel de carne. Termenul provine din cuvîntul latinesc „vegetus“ care înseamnă proaspăt, sănătos şi activ. Aşadar, a fi vegetarian înseamnă a urma o dietă compusă din mîncăruri pe bază de plante, suplimentată, în cazul lacto-vegetarienilor şi ovo-lacto-vegetarienilor, cu produse lactate şi/sau ouă. În 1847, participanţii la primul miting al Societăţii Vegetariene din Anglia au ajuns la concluzia că un vegetarian este o persoană care refuză să consume orice fel de carne. În prezent, aproape 800 de milioane de persoane din întreaga lume sînt vegetariene, peste un milion sînt numai în România. Dar nu toate au adoptat forma extremă a vegetarianismului, adică numai legume şi fructe. Există un mit al vegetarianismului, acela că ar fi catalizatorul longevităţii. Specialiştii îl dezaprobă. Dar întreaga lume medicală este de acord că alimentaţia bogată în lactate şi legume, pentru o vreme, e benefică.

Riscurile unei alimentaţii extremiste

Există şi argumente care nu susţin vegetarianismul ca mod de alimentaţie constant. Legumele şi fructele sînt bogate în vitamine şi minerale, însă sînt sărace în aminoacizii necesari metabolismului. Din acest punct de vedere, ovo-lacto-vegetarienii sînt cei mai protejaţi. Prelungirea dietei vegetariene induce şi anumite riscuri. Copiii şi bătrînii sînt categoriile care riscă cel mai mult prin adoptarea unei diete vegetariene. La copii pot apărea tulburări de creştere, tulburări ale sistemului nervos, rahitism, anemie. Nici gravidele nu ar trebui să se joace cu asemenea experienţe alimentare. În timpul sarcinii este important ca femeia să se hrănească astfel încît să asigure toţi nutrienţii necesari dezvoltării fătului şi menţinerii propriei sănătăţi. Ca să nu mai vorbim de diabetici, care au nevoie de carne zilnic. Dieteticienii recomandă un regim vegetarian numai obezilor şi numai sub supravegherea strictă a medicului.

Se poate şi fără carne

În România, acest regim este privit ca o bizarerie. Oamenii sînt obişnuiţi cu ideea că numai produsele din carne conţin proteine şi, tocmai de aceea, fără carne nu se poate trăi. Proteinele din carne nu sînt deloc indispensabile şi, spre exemplu, cele din soia şi anumite cereale le pot substitui cu succes şi conţin, în plus, şi o mulţime de substanţe naturale nutritive ce nu se găsesc în carne. Poate de aceea, nu este deloc întîmplător că multe boli, cum ar fi cancerul, guta şi diabetul, sînt mai puţin frecvente în rîndul vegetarienilor. Iar cei care consumă zilnic preparate pe bază de carne suferă într-un procentaj mai mare de boli ale tractului digestiv şi de boli cardio-vasculare în comparaţie cu cei care au un regim lacto-vegetarian.

Vegetarianism, dar nu cu alimente nocive

Trebuie să mai ştim că vegetarianismul este un curent care a apărut pe la începutul secolului XX, cînd omenirea nu descoperise sau nu utiliza la scară largă zahărul rafinat, margarina, plantele modificate genetic, pesticidele şi îngrăşămintele chimice sau aditivii sintetici. Dar, astăzi, situaţia s-a schimbat radical, iar regimul vegetarian este departe de a fi o soluţie pentru sănătate. Cei care nu mănîncă produse de origine animală, sînt nevoiţi să consume alimente care fac mai mult rău decît bine: făina albă şi derivatele sale, orezul decorticat, dulciurile, margarina. Acestea conţin hidraţi de carbon care ameninţă pancreasul, crescînd riscul de diabet. Dar şi de boli cardiovasculare şi obezitate. Nu toţi oamenii au un sistem digestiv apt să digere exclusiv alimente neprelucrate termic. De fapt, cei mai mulţi dintre noi am avea mari probleme de asimilaţie şi digestie şi ne-am confrunta cu carenţe de aminoacizi şi minerale, dacă am trece brusc la o alimentaţie bazată exclusiv pe crudităţi.

Ce trebuie să mănînce un vegetarian?

Medicii recomandă regimul ovo-lacto-vegetarian ca fiind cel mai bun pe termen lung. Iată schema unui regim vegetarian echilibrat care este, de fapt ovo-lacto-vegetarian. Din dieta unui vegetarian nu trebuie să lipsească legumele şi fructele crude, consumate ca atare sau sub formă de salate ori sucuri. Bineînţeles, nu cele de import, ci cît mai autohtone, din gospodăriile ţărăneşti. Leguminoasele, adică soia, fasolea, lintea şi năutul, trebuie să fie prezente în alimentaţia curentă, de cel puţin 3-4 ori pe săptămînă. Sînt foarte gustoase, ţin de foame şi completează aşa-zisul gol lăsat de carne. Din ele, organismul îşi extrage majoritatea proteinelor, care trebuie însă completate cu lactate şi ouă. Mai sînt indicate şi oleaginoasele (nucile, alunele, arahidele, susanul, seminţele de dovleac şi de floarea-soarelui, măslinele), precum şi uleiurile naturale extrase din ele.

Incidenţă scăzută a cancerului

Fibrele alimentare le găsim în cerealele integrale (grîu, orz, ovăz, secară), în pastele făinoase din făină integrală, în pîinea neagră, în tărîţă, în varză, broccoli, salată verde. Ele joacă rolul de „mătură“ a tubului digestiv, ajutînd la eliminarea reziduurilor toxice. Se recomandă consumul de fibre o dată pe zi. Mai multe studii medicale au arătat fără dubiu, că un regim vegetarian scade incidenţa cancerului la jumătate. Cancerul este ţinut la distanţă de consumul zilnic al fibrelor alimentare, de consumul la fiecare masă al legumelor şi fructelor crude, precum şi de excluderea alimentelor grase (în special a prăjelilor), a alimentelor cu aditivi (E-uri), precum şi a celor conservate.

Terapie după 40 de ani

Mai ales după 40 de ani, este bine să adoptaţi, dacă nu un regim lacto-vegetarian 100%, măcar unul foarte sărac în carne. Este bine să tăiaţi de pe listă şi prăjelile, alcoolul, cafeaua. În schimb, consumaţi uleiuri presate la rece, seminţe nepreparate termic de susan, de dovleac, de floarea-soarelui, precum şi nuci. Aceste demersuri nu vă vor face nemuritori, dar, conform statisticilor, vă vor prelungi viaţa în medie cu 10 ani, vă vor ţine departe de spitale, de medicamente contra colesterolului, hipertensiunii, trombozelor ori a ischemiei cardiace. La femei, un regim alimentar în care legumele şi fructele crude reprezintă 60-70% din hrana zilnică întîrzie semnificativ momentul debutului menopauzei, făcîndu-l mult mai blînd. După instalarea menopauzei, acelaşi regim previne osteoporoza, prolapsul anumitor organe, apariţia petelor senile pe piele.

Remediu pentru sistemul nervos

Trecerea de la regimul cu carne la cel vegetarian este, în sine, o cură de slăbire foarte eficientă. O persoană care la fiecare masă consumă circa 70% din hrană sub formă de crudităţi nu poate deveni obeză. Mai multe cercetări recente dau ca sigură alimentaţia vegetariană în echilibrarea emoţională. Persoanele depresive, anxioase, ori cu probleme comportamentale din sfera agresivităţii ar trebui să renunţe la consumul de carne şi să mănînce anumite alimente-medicament, cum ar fi cerealele integrale, polenul de albine, mierea de albine, seminţele de dovleac, frunzele de salată şi de lăptucă, laptele de capră, merele (mai ales coaja), nucile. Mai ales în perioadele de stres psihic sau de intensă solicitare fizică, este bine să ne hrănim vegetarian. Aceasta, deoarece carnea şi grăsimile saturate deprimă sistemul imunitar. În schimb, anumite alimente vegetale, cum ar fi uleiurile presate la rece din floarea-soarelui sau din măsline, usturoiul şi ceapa verde, polenul şi mierea, năutul, germenii de grîu ajută la întărirea imunităţii.

Pentru bărbaţi şi femei

Marea majoritate a produselor vegetale proaspete stopează procesele degenerative şi le stimulează pe cele de regenerare. Grîul şi secara integrală, sucul de orz verde, fragii, măslinele, nucile, seminţele de floarea-soarelui, soia, năutul, ţelina, pătrunjelul, ceapa, usturoiul ţin departe bolile bătrîneţii. Ele ajută şi la menţinerea pînă la vîrste înaintate a sănătăţii sistemului nervos. Atît bărbaţii, cît şi femeile beneficiază de calităţile stimulatoare ale acestei forme de dietă asupra organelor reproducătoare. La bărbaţi, simpla renunţare la carne, alcool şi prăjeli, corelată cu o intensificare a activităţilor în aer liber, duce în mai puţin de un an la creşterea numărului şi a motilităţii spermatozoizilor. De asemenea, scade simţitor probabilitatea apariţiei impotenţei premature. La femei, crudităţile reduc numărul de boli inflamatorii ale ovarelor şi anexelor, ce produc sterilitate secundară, stimulează producţia de ovule şi măresc probabilitatea fecundării.

Alimente esenţiale în vegetarianism

Dacă v-aţi decis pentru un mod de alimentaţie vegetarian, iată cîteva alimente care n-ar trebui să vă lipsească din alimentaţie:

• Tofu este o importantă sursă de proteine, zinc si fier. O jumătate de ceaşcă de tofu oferă peste 100 mg de calciu, dar şi 30% din necesarul zilnic de vitamina D. Tofu constituie un substitut eficient pentru carnea de pasăre şi peşte.
• Lintea, la fel ca fasolea boabe, constituie o sursă de proteine şi fibre solubile. Conţine de două ori mai mult fier decît fasolea boabe şi este foarte bogată în vitamine B.
• Fasolea boabe, cîte o ceaşcă pe zi, conţine o treime din necesarul zilnic de fier, zinc, calciu, proteine şi fibre. Aceste fibre sînt solubile şi ajută la menţinerea unui colesterol scăzut.
• Nucile şi alunele sînt o sursă de proteine, zinc şi vitamina E. O jumătate de ceaşcă de migdale asigură 175 mg de calciu pe zi. Studii recente au arătat că nucile şi alunele nu îngraşă, cu toate că au foarte multe calorii. Ba mai mult, alunele americane ajută la slăbit.
• Cerealele asigură necesarul de vitamina B12, fier, calciu şi fibre insolubile (care reduc riscul cancerului de colon şi al altor tulburări digestive).
• Legumele verzi precum spanacul, broccoli, salata verde au un conţinut mare de fier, vitamina A şi calciu. Sînt şi o sursă de antioxidanţi care ajută la combaterea cancerului.
• Fructele de mare sînt bogate în minerale (fier, magneziu, calciu, iod, crom) şi în vitaminele A, C, E şi multe din complexul B.
• Fructele confiate (caise, stafide, prune, mango, ananas, smochine, cireşe) au un conţinut ridicat de fier.

Tipuri de vegetarieni

1. Lacto-ovo-vegetarienii mănîncă ouă şi produse lactate. Aceasta este cea mai întîlnită formă de vegetarianism în Europa şi America.
2. Lacto-vegetarienii sînt mai frecvenţi în India. Ei mănîncă produse lactate, dar refuză ouăle.
3. Ovo-vegetarienii acceptă ouăle, dar refuză produsele lactate. Aceasta este cea mai rară formă de vegetarianism.
4. Veganii (vegetarienii puri sau stricţi) exclud toate formele de exploatare şi cruzime faţă de animale pentru mîncare, haine sau pentru orice alt scop. Nu acceptă carnea, laptele (cu excepţia laptelui matern pentru bebeluşi), ouăle şi toate ingredientele care derivă din aceste produse, lăsînd mierea la latitudinea conştiinţei individuale.
5. Naturiştii mănîncă în general crudităţi, preparate la o temperatură mai mică de 37 de grade Celsius. 50-80% din alimente sînt crude.
6. Fructarienii sînt persoane care mănîncă numai fructe şi vegetale clasificate ca fructe cum ar fi: avocado, nuci, seminţe, vinete, zucchini şi roşii.

Articolul integral în monitorulexpres.ro

Comments

comments