Se poate slăbi cu această apă care, de obicei, se aruncă
Potrivit unui nou studiu publicat în revista Heliyon, apa amidonoasă rămasă de la gătitul cartofilor dulci ar putea ajuta în lupta cu kilogramele în plus, cel puțin la șoareci.
În noul studiu, şoarecii cu o dietă bogată în grăsimi au dobîndit o greutate corporală semnificativ mai mică după o lună în care au fost hrăniți cu zeamă de cartofi dulci rezultată în urmă prelucrării acestor legume. Acest lucru sugerează că peptida din fluid joacă un rol în digestia grăsimilor, dar sînt necesare mai multe cercetări pentru a determina dacă acest fenomen se întîmplă şi la om.
Potrivit Centrului Internațional de Cartofi, la nivel mondial, în fiecare an, se produc mai mult de 105 milioane de tone de cartofi dulci, aceasta fiind a cincea cea mai importantă cultură din lume. În Japonia, aproximativ 15 procente din cartofii dulci sînt utilizaţi pentru producerea de materiale din amidon, alimente procesate și băuturi spirtoase distilate. Apa uzată rezultată este de obicei aruncată, provocînd grave probleme de mediu.
În noul studiu, echipa dr. Koji Ishiguro de la National Agriculture and Food Research Organization din Japonia a vrut să găsească un nou mod de a utiliza aceste deșeuri, investigînd efectul proteinelor din apa uzată asupra digestiei la şoareci.
„Am aruncat volume mari de ape uzate, care conțin proteine de cartofi dulci. Noi am emis ipoteza că acestea ar putea afecta greutatea corporală, ţesutul adipos şi alţi factori. Utilizările alternative ale proteinelor din apele uzate ale cartofilor dulci ar putea fi bune pentru mediu și industrie şi, potențial, şi pentru sănătate”, a explicat Dr. Ishiguro.
Cercetătorii au studiat trei grupuri de şoareci ce aveau diete bogate în grăsimi. Un grup a fost hrănit cu o concentraţie ridicată de proteine digestive (peptida din cartoful dulce – SPP), un grup a primit o concentrație mai mică, al treilea grup nu a primit SPP. După 28 de zile, au cîntărit şoarecii şi le-au măsurat masa ficatului și țesutul gras, nivelurile de colesterol, trigliceridele, precum şi leptina, care controlează foamea, și adiponectina, care reglează sindromul metabolic.
Șoarecii cărora li s-a dat SPP au avut greutatea corporală şi masa ficatului semnificativ mai mici, comparativ cu cei care nu au primit SPP. De asemenea, au avut colesterolul si trigliceridele mai mici, precum și niveluri mai ridicate de hormoni care controlează lipidele şi foamea. Rezultatele sugerează că SPP ajută la activarea suprimării apetitului şi la controlul metabolismului lipidic la şoarecii cu diete bogate în grăsimi.
„Am fost surprins de faptul că SPP a redus nivelurile moleculelor de grăsime şi că pare să fie implicat în controlul moleculelor de suprimare a poftei de mîncare. Aceste rezultate sînt foarte promițătoare, oferind noi opțiuni pentru utilizarea acestei ape reziduale, în loc s-o aruncăm. Sperăm că SPP va fi utilizat pentru alimente, în viitor”, spune dr. Ishiguro.
Sursa: sciencedaily.com
Comentariile sunt închise.