11 cauze surprinzătoare ale cancerului
Ce cauzează cancerul? Nu știm cu siguranță ce poate declanșa cancerul şi totuşi, tot mai mulți oameni se confruntă cu această boală.
Potrivit Institutului Naţional al Cancerului, aproximativ 39,6% dintre bărbaţi şi femei vor fi diagnosticaţi cu cancer la un moment dat, în viaţa lor. Studiile anterioare arată că genetica reprezintă doar jumătate din cauzele tuturor tipurilor de cancer, sugerînd că expunerile de mediu şi factorii socio-economici pot, de asemenea, să joace un rol decisiv. Cancerul a devenit rapid una dintre cauzele principale de deces, dar ştiind căror riscuri vă expuneţi, veţi putea evita acest diagnostic devastator.
Obezitatea, dieta săracă, dezechilibrul hormonal şi inflamaţia cronică sînt cauze cunoscute ale cancerului. Dar unele cauze nu sînt atît de evidente. Obiceiurile aparent inofensive ar putea creşte riscul de cancer.
Iată cîteva dintre cele mai surprinzătoare cauze ale cancerului:
1. Zona rezidenţială. Un studiu din 2017 publicat în revista Cancer a constatat că în Statele Unite, zonele cu cea mai slabă calitate a aerului, apei, pămîntului, mediului construit şi a factorilor sociodemografici se confruntă cu o incidenţă crescută a cancerului. Calitatea slabă a aerului şi a mediului construit (prezenţa autostrăzilor, disponibilitatea transportului public şi a locuinţelor) se corelează cel mai puternic cu ratele ridicate ale cancerului. Aceste constatări s-au aplicat atît bărbaţilor, cît şi femeilor, cu cancer de prostată şi, respectiv, de sîn, mai ales în mediul sărac. Alte cercetări ne arată că minorităţile din vecinătate se confruntă cu un risc mai mare de cancer datorită poluării aerului.
2. Lumînările parfumate şi odorizantele. Cercetătorii au măsurat nivelele de substanţe organice volatile în şase case din York, Anglia, pe parcursul a cinci zile. Ei au cerut fiecărui rezident să noteze lumînările parfumate, odorizatoarele de aer şi produsele de curăţare pe care le-au folosit şi cît de des le foloseau. Apoi, au testat aerul din fiecare casă. Limonenul, o substanţă chimică sintetică folosită pentru a crea aroma de citrice, s-a dovedit a fi vinovatul. Casele în care se folosesc cele mai aromate produse au fost testate pozitiv pentru cele mai mari cantităţi de limonen. Sînt necesare mai multe cercetări înainte de a conchide că aceste date sînt concludente, dar cînd limonenul este eliberat în aer, acesta reacţionează cu ozonul pentru a crea formaldehidă, care a fost legată de o serie de tipuri diferite de cancer, printre care leucemia mieloidă şi cancerul nazofaringian. Aromele false sînt legate şi de haos hormonal, astm şi alte probleme grave de sănătate. Potrivit Fundaţiei pentru cancer de sîn, evitarea mirosurilor sintetice este una dintre principalele modalităţi de a preveni cancerul.
3. Alcoolul. În 2016, cercetătorii danezi au publicat un studiu care a identificat că un consum crescut de alcool e legat de riscul de cancer mamar. Cercetătorii au descoperit că femeile care au crescut cantitatea de alcool pe care au băut-o pe o perioadă de cinci ani s-au confruntat cu un risc mai mare de cancer mamar. Pe lîngă cancerul de sîn, cercetătorii au legat alcoolul de cancerul capului şi gîtului, cancerul esofagian, hepatic şi colorectal. De ce prezintă alcoolul aceste efecte negative? Organismul nostru metabolizează etanolul din băuturile alcoolice în acetaldehidă, care poate deteriora ADN-ul şi proteinele din organism. 
4. Rumeguşul. Agenţia Internaţională pentru Cercetare a Cancerului a clasificat prafurile de lemn ca agenţi cancerigeni umani. Un studiu a observat că lucrătorii din domeniul mobilei şi alţi lucrători expuşi la praf de lemn aveau mai multe şanse să dezvolte o formă de cancer nazal numită adenocarcinom. Pulberile din praful de lemn, mai ales de fag şi stejar, prezintă cel mai mare risc. Puteţi controla expunerea la praf de lemn prin sisteme de ventilaţie bine concepute şi prin protecţie respiratorie (mască).
5. Ambalajul produselor alimentare. Adesea auzim că alegerile noastre dietetice influenţează riscul de cancer, dar ambalajul poate juca şi el un rol decisiv. Recipientele pentru fast-food conţin adesea substanţe chimice perfluorurate. Cunoscute sub denumirea de PFCs şi PFAS, ambalajele rezistente la decolorare şi pete migrează uşor din ambalaj în alimente. Aceste substanţe chimice sînt legate de cancer şi probleme de dezvoltare, probleme de reproducere, afectarea funcţiei imunitare şi alte efecte asupra sănătăţii. Mîncaţi cît mai mult posibil hrană preparată la domiciliu.
6. Produsele de protecţie solară. În timp ce expunerea la prea multă lumină solară poate provoca cancer, suprasolicitarea unui tip de protecţie solară greşit are, de asemenea, propriile riscuri. Benzofenona-3 (sau oxibenzonă), un ingredient obişnuit în produsele de protecţie solară, produce radicali liberi, care pot declanşa deteriorarea ADN-ului şi creşterea riscului de cancer. FDA limitează benzofenona la 3 pînă la 6 procente (dar nu a interzis în totalitate substanţa chimică), din cauza a ceea ce agenţia numeşte eficienţa în protejarea împotriva radiaţiilor UV. Citiţi etichetele de pe produsele de protecţie solară şi evitaţi achiziţionarea oricăror substanţe chimice dure cum ar fi acid para-aminobenzoic, salicilat de octil, cinoxat, dioxibenzonă, fenilbenzimidazol, homosalat, antranilat de menthil, octocrilenă, metoxicinamat, parabeni şi, desigur, oxibenzonă.
7. Lipsa luminii solare. Potrivit cercetătorilor de la Moores Cancer Center de la Universitatea din California, San Diego, aproximativ 250.000 de cazuri de cancer colorectal şi 350.000 de cazuri de cancer mamar ar putea fi prevenite în întreaga lume prin creşterea nivelului de vitamină D3. Cercetătorii au examinat asocierea dintre vitamina D şi cancer folosind măsurători prin satelit ale soarelui şi acoperirii cu nori. Au analizat nivelele serice ale vitaminei D3 din sînge. În cele din urmă, au descoperit o corelaţie inversă între vitamina D serică şi riscul de cancer colorectal şi de sîn, adică cu cît e mai puţină vitamina D, cu atît riscul de cancer este mai mare. Deşi prea multă lumină solară poate fi dăunătoare pentru piele, soarele este cea mai bună sursă de vitamina D. Pur şi simplu nu exageraţi cu statul la soare şi verificaţi-vă nivelurile de vitamina D în mod regulat.
8. Virusuri şi bacterii. Pot prezenta efecte pe termen lung asupra sănătăţii. Virusurile Epstein-Barr şi HIV sînt legaţi de cancer prin mai multe studii. Cercetătorii consideră că cel puţin 95% din populaţie este în general afectată de virusul Epstein-Barr (EBV) la vîrsta adultă. EBV provoacă mononucleoză, dar majoritatea infecţiilor EVB nu sînt vizibile – chiar şi atunci cînd sînt active în organism. Majoritatea oamenilor nu suferă de simptome sau de consecinţe imediate. EBV rămîne în stare de inactivitate pe tot parcursul vieţii, pînă la declanşarea în urma expunerii la pesticide sau mucegai. Deficienţele nutritive, leziunile, expunerea la metale grele şi traumele psihice pot readuce la viaţă un virus latent. Într-un studiu din 2016, cercetătorii au descoperit că celulele mamare sînt legate de virusul Epstein Barr şi pot fi transformate în cancer agresiv. Au concluzionat că EBV poate creşte riscul de cancer de sîn malign. De asemenea, cercetările arată că persoanele cu HIV se confruntă cu un risc mai mare de a dezvolta sarcom Kaposi, limfom non-Hodgkin şi cancer de col uterin.
9. Munca în schimburi de noapte. Aproape 15% dintre americani lucrează în schimburi de noapte şi, potrivit unui număr mare de studii, această muncă de noapte tîrzie poate creşte riscul de cancer la unii oameni. Într-un studiu pe şoareci, cercetătorii MIT au descoperit că două gene care au sarcina de a controla ritmul circadian al celulelor (ciclul de 24 de ore care controlează atunci cînd dormim şi cînd ne trezim) funcţionează şi ca supresoare tumorale. Avînd în vedere că ritmul circadian central al organismului funcţionează în principal ca răspuns la lumina şi întunericul din mediul înconjurător, schimburile de noapte interferează cu ritmul circadian natural al corpului. În cadrul studiului, un grup de şoareci a trecut printr-un program normal de lumină (12 ore de lumină şi 12 ore de întuneric), celălalt grup a fost expus la 8 ore de lumină suplimentară, la fiecare 2-3 zile. În comparaţie cu grupul de control, şoarecii expuşi la iluminare anormală au înregistrat o creştere mai rapidă şi mai agresivă a tumorilor.
10. Alimentele arse. Cancerul e legat de alimentele prăjite. Acrilamida este o substanţă chimică apărută în alimente amidonice (cum ar fi cartofii şi pîinea prăjită) gătite la temperaturi mai ridicate. Prăjirea, coacerea sau prăjirea alimentelor amidonice la peste 120 grade C pare să declanşeze formarea de acrilamidă, în timp ce fierberea şi expunerea la microunde au efecte mai slabe. Studiile sugerează că acrilamida poate deteriora ADN-ul şi poate provoca cancer la animale. Din acest motiv, Agenţia Internaţională de Cercetare a Cancerului a denumit acrilamida drept „un agent cancerigen probabil”, însă deocamdată consumul de alimente care conţin acrilamidă nu a fost direct legat de creşterea riscului de cancer la om. Puteţi reduce carcinogenii din carnea la grătar cu pînă la 99% folosind trucuri simple de gătit. Cercetările efectuate de Centrul de Cercetare al Cancerului din Hawaii au constatat că o carne pregătită cu ingrediente de marinat cumpărate din magazin, care adesea conţin zahăr în exces şi sirop de porumb cu conţinut ridicat de fructoză, poate tripla cantitatea de amine heterociclice, compuşi toxici, carcinogeni, conţinuţi şi în fumul de ţigară. Preparaţi alimentele fără să le ardeţi, luaţi-le de pe foc cînd sînt doar aurii. Desigur, evitarea cartofilor prăjiţi şi a chipsurilor este o modalitate excelentă de a elimina şi acrilamida şi excesul de calorii. Marinaţi carnea cu oţet, turmeric, usturoi şi ierburi precum rozmarinul.
11. Sedentarismul. Analiza din 2014 a Universităţii din Regensburg, Germania, publicată în Jurnalul Institutului Naţional al Cancerului, a evaluat corelaţia dintre timpul petrecut în faţa televizorului, timpul de relaxare, timpul de şedere ocupaţional şi timpul total de şedere cu riscul de cancer. S-a descoperit că participanţii mai sedentari se confruntă cu un risc mai mare de cancer de colon, cancer endometrial şi pulmonar. Riscul de cancer a sporit la fiecare creştere cu 2 ore a timpului petrecut pe scaun sau canapea, indiferent de activitatea fizică din restul zilei. Potrivit Societăţii Americane de Cancer, cea mai recentă recomandare pentru adulţi este cel puţin 150 de minute de activitate moderată sau 75 de minute de activitate viguroasă, pe săptămînă. Aceasta nu include activităţile zilnice, cum ar fi urcatul scărilor sau treburile casnice. Pentru copii, recomandarea este de cel puţin 60 de minute de activitate moderată sau viguroasă în fiecare zi, cu o activitate viguroasă de cel puţin 3 zile pe săptămînă.
Sursa: wisemindhealthybody.com
Comentariile sunt închise.