Hai afară, la zăpadă!

Iarna este o perioadă în care stăm mai mult înăuntru, la căldură, de teama de a nu răci. Instinctul de hibernare poate afecta starea de sănătate, în special imunitatea, astfel că, paradoxal, stînd în casă, devenim mai predispuşi la răceli şi gripe.

Nu trebuie să uităm că avem nevoie de activitate fizică şi iarna. Vestea bună este că zăpada şi gerul ne pot fi aliaţi în lupta cu sedentarismul şi alte afecţiuni de sănătate.

• Plimbările în aer liber. Sînt minunate pentru toată lumea, de la copii la bunici. Aerul rece şi curat prinde bine oricui, cu condiţia să fie bine echipat.
• Mersul prin zăpadă. Dezvoltă muşchii din partea inferioară a corpului, efortul depus este mai mare decît pe iarbă sau asfalt, ceea ce ajută la fortificarea inimii şi a întregului sistem cardiovascular.
• Bulgăreala. Faceţi bulgări şi oameni de zăpadă şi jucaţi-vă cu neaua proaspătă.
• Jocuri. Jucaţi fotbal pe zăpadă şi faceţi cazemate şi iglu-uri. Puneţi-vă talentul la bătaie şi faceţi sculpturi în zăpadă. Redeveniţi copii şi bucuraţi-vă de tot ce ne oferă iarna. Spălatul şi frecţionările cu zăpadă sînt mijloace de călire şi de întărire a sănătăţii.
• Alergare. Puteţi alerga, dacă doriţi să pierdeţi kilograme repede.
• Rachete de zăpadă. Dacă mergeţi pe munte, folosiţi rachetele de zăpadă (încălţăminte specială), care vor distribui greutatea pe o suprafaţă mai mare, aşa încît piciorul să nu se scufunde în zăpadă. De asemenea, se găsesc şi beţe de susţinere pentru copii, începînd cu vîrsta de 2 ani. Trebuie să fiţi atenţi la zonele cu gheaţă şi să evitaţi suprasolicitarea.
• Deszăpezire. Dacă în faţa blocului s-a strîns zăpada, e o idee bună să o îndepărtaţi. Veţi face mişcare inspirînd aer curat şi vă veţi simţi mai bine. Dar, atenţie! Acest tip de activitate poate constitui un risc serios pentru bolnavii de inimă. Duce la creşterea pulsului şi a tensiunii arteriale. Înainte de a pune mîna pe lopată, întindeţi-vă muşchii şi ligamentele. Nu folosiţi improvizaţii, lopata adecvată vă va uşura munca. Trebuie să fie uşoară, lată, cu coada mai scurtă. Nu ridicaţi lopata, împingeţi zăpada. Aceasta e o mişcare mai puţin solicitantă. Dacă totuşi, trebuie să ridicaţi lopata, n-o ridicaţi la mare înălţime şi nu îndoiţi genunchii. Faceţi pauză la fiecare 15 minute şi beţi o gură de apă. Iar dacă activitatea devine epuizantă, lăsaţi pe altul să continue!

Sporturi de iarnă

• Snowboard. E un sport intens ce presupune schimbări rapide de direcţie, ajutînd astfel la menţinerea flexibilităţii şi echilibrului. Este foarte distractiv şi mai uşor de învăţat decît schiatul, întăreşte grupele inferioare de muşchi şi cei abdominali, iar o oră de astfel de distracţie pe pîrtie ajută la arderea a 450 de calorii. Snowboarding-ul aduce multiple beneficii cardiovasculare şi de reducere a anxietăţii. Astfel, organismul eliberează endorfine, substanţele corpului responsabile pentru fericire şi bună dispoziţie, reducînd nivelul de stres. Echipamentul de protecţie trebuie să includă şi o cască, genunchiere şi mănuşi.
• Patinaj. Mişcările de patinaj ajută la coordonare, îmbunătăţirea echilibrului şi a flexibilităţii şi simultan duce la creşterea rezistenta corpului şi a musculaturii. Patinajul este şi o modalitate de eliberare a stresului şi de redobîndire a echilibrului emoţional. Acest sport ajută la întărirea musculaturii şi la arderea rapidă a caloriilor. Echilibrul, coordonarea ochi-picior-mînă, atenţia şi majoritatea grupelor musculare vor fi antrenate prin acest sport.
• Hochei. E pentru cei care ştiu bine să patineze şi vor să încerce ceva mai dinamic. Alegeţi perechea potrivită de patine, altfel sînteţi expuşi la accidentări şi fracturi. Mergeţi la patinoar, nu pe lacuri îngheţate. Dacă totuşi alegeţi lacul, mergeţi doar la cele amenajate şi deschise acestor activităţi.
• Pescuit la copcă. E o activitate plăcută, în aer liber. Dar stratul de gheaţă trebuie să fie suficient de gros (cel puţin 10 cm) şi temperaturile să fi fost mai mici de 0 grade timp de cîteva zile la rînd.
• Ski. Schiatul este un sport minunat de iarnă, unul dintre puţinele care implică activitatea tuturor muşchilor corpului. Îmbunătăţeşte gradul de oxigenare şi măreşte capacitatea plămînilor, iar datorită temperaturii scăzute organismul lucrează de două ori mai intens pentru a-şi păstra căldura. În funcţie de nivelul de intensitate şi greutatea corporală, în timpul a 6 ore de schiat organismul arde pînă la 3.000 calorii şi pierde pînă la 5 kilograme într-o săptămînă. Ajută la creşterea imunităţii şi ameliorarea stărilor depresive. Pentru copii, vîrsta cea mai potrivită e de la 5 ani în sus. Atunci sînt mai siguri pe ei, reuşesc să se coordoneze şi le este mai puţin frică de cădere. Purtaţi un echipament adecvat şi complet, care asigură o bună protecţie. Nu schiaţi la altitudini înalte, puteţi avea rău de înălţime, manifestat prin dureri de cap şi de muşchi sau respiraţie sacadată. Cel mai indicat este să începeţi la altitudini mai mici şi să mergeţi treptat mai sus.
• Săniuş. Este distractiv pentru toţi copiii, dar cei mici ar trebui să practice acest sport cu un părinte. Specialiştii atrag atenţia că am putea să ne alegem cu dureri de spate sau alte probleme mai grave ale coloanei vertebrale, dacă nu ne protejăm în timp ce sîntem la derdeluş. Musculatura omului modern, inclusiv cea a spatelui, este insuficient dezvoltată pentru a menţine o postură corporală corectă şi pentru a proteja coloana de eventualele şocuri. Mai mult, nici discurile intervertebrale, tasate de prea mult sedentarism, nu mai pot amortiza loviturile aşa cum ar trebui. Pentru a evita eventualele problemele ale coloanei vertebrale, medicul recomandă celor care merg la săniuş să poarte haine groase, să renunţe la pungile din plastic şi să se aşeze pe sanie la orizontală şi nu în şezut, pentru ca şocurile asupra coloanei să fie cît mai reduse. O altă variantă bună ar fi alunecarea pe un colac special pentru derdeluş.

Sfaturi la rece

• Nu vă aventuraţi să alergaţi prin zăpadă dacă nu sînteţi odihniţi.
• Dacă n-aţi mai făcut de multă vreme mişcare, înainte de a pleca de acasă, faceţi cîteva exerciţii de încălzire.
• Dacă aveţi probleme de sănătate, anunţaţi medicul despre sportul de iarnă pe care doriţi să-l practicaţi, chiar dacă e vorba de o nevinovată plimbare cu sania. El vă va spune ce şi cîtă mişcare puteţi face.
• Nu staţi pe loc vreme îndelungată.
• Beţi ceaiuri care îmbunătăţesc circulaţia periferică: iasomia şi busuiocul, scorţişoara, afinele, măceşele, păducelul sau mugurii de pin.
• Dacă este foarte frig sau dacă aveţi astm, respiraţi printr-o eşarfă.
• Dacă este întuneric, purtaţi haine reflectorizante.
• Aplicaţi pe faţă o cremă care să vă protezeze de razele UVA şi UVB. Folosiţi balsam de buze care să vă protejeze de vînt şi purtaţi ochelari de protecţie cu lentile închise la culoare.
• Puneţi direct pe piele un tricou subţire, apoi, altul cu mîneca lungă şi, în final, puloverul sau puloverele. Evitati bumbacul care păstrează umezeala atunci cînd transpiraţi.
• Păstraţi-vă hainele şi pielea uscate. Corpul pierde repede căldură dacă pielea este umezită de ploaie, zăpadă sau transpiraţie.
• Protejaţi-vă de vînt, mai periculos decît aerul rece, deoarece răceşte brusc organismul.
• Acoperiţi-vă capul, gîtul şi faţa. Cea mai mare parte a căldurii se pierde prin zona capului.
• Consumaţi lichide calde (lapte, ceai, supe) în cantitate mai mare decît de obicei.
• Evitaţi băuturile alcoolice, acestea favorizează pierderea de căldură din organism prin vasodilataţie.
• Pentru a suporta mai bine frigul, este necesar să aveţi o alimentaţie ceva mai bogată în grăsimi, proteine şi glucide. Mîncaţi peşte gras.
• Cele mai grave accidentări se întîmplă la schi extrem, dar cele mai multe apar la baza pîrtiei sau atunci cînd oamenii se relaxează.

Articolul integral în monitorulexpres.ro

Comments

comments