Cura cu verdețuri
Verdele crud al primăverii este regenerant şi întineritor nu doar pentru natură, ci şi pentru noi. Culoarea se datorează unei substanţe vitale, care stă la baza vieţii pe Pămînt: clorofila.
Datorită similitudinii structurale a moleculor de clorofilă cu globulele roşii din sîngele uman, clorofila este esenţială pentru plante, dar şi pentru procesele vitale din organismul nostru. Sîngele verde, cum mai este numită această substanţă, contribuie la detoxifiere, reglează tranzitul intestinal, încetineşte procesul de îmbătrînire, protejează împotriva radiaţiilor, prelungeşte tinereţea. Culoarea verde dinamizează procesele fiziologice din organism şi induce o stare de expansivitate şi bună dispoziţie. Chiar şi o simplă privire asupra naturii verzi are darul de a îmbunătăţi sănătatea.
Culoarea antistres
Culoarea verde în care se îmbracă natura este culoarea vieţii. Efectele ei sînt binefăcătoare asupra sănătăţii şi stării de spirit. Putem folosi verdele în terapii, cu efect asupra psihicului sau trupului. Una dintre cele mai simple metode de tratament care foloseşte culoarea verde este cromoterapia. Această culoare îndepărtează stresul, echilibrează psihicul şi structura somatică, relaxează mintea şi trupul. Stimulează activitatea cerebrală, percepţia informaţiilor şi asigură o gîndire coerentă şi precisă. De aceea verdele este considerat ca fiind culoarea care calmează persoanele nevrotice. Tocmai de aceea majoritatea sanatoriilor sînt amplasate în zone cu multă verdeaţă. Prin urmare verdele se recomandă persoanelor irascibile şi epuizate. Verdele crud al primăverii dinamizează procesele fiziologice din organism şi induce o stare de expansivitate şi bună dispoziţie. Verdele profund al pădurilor de răşinoase este calmant, favorizînd şi o stare de interiorizare. E bine să purtăm verde în perioadele de tulburări emoţionale. La serviciu, verdele ajută la luarea deciziilor raţionale. Verdele din încăperi înveseleşte.
Verdele dezinfectează şi tonifică
În planul afecţiunilor, culoarea verde este agent terapeutic: are efect calmant în afecţiunile inflamatorii, scade tensiunea arterială, alungă insomnia, ajută vederea şi organismul să elimine toxinele şi să scape de constipaţie. Culoarea verde este considerată culoarea recoltei, contribuie la circulaţia limfei în organism, eliminarea sucului gastric şi a transpiraţiei. Stimulează producerea de celule, are efect dezinfectant, germicid, antiseptic şi bactericid, reduce febra şi aciditatea, stabilizează greutatea corporală, tonifică splina şi ficatul, stimulează hipofiza. Ajută în ulcer şi astm, nevralgii, dureri de spate, răceală, colici, afecţiuni cardiace, febră, sifilis şi boli genitale. Se recomandă să evităm să folosim culoarea verde în tumori cancerigene sau maligne, deoarece contribuie la creşterea lor. Absorţia în exces a culorii verde are efecte dăunătoare asupra ţesuturilor musculare şi a glandei pituitare. De asemenea, folosirea în exces a acestei culori poate determina o creştere patologică a activităţii bilei şi poate fi în acelaşi timp cauza apariţiei pietrelor în căile biliare. Nu se recomandă expunerea la verde închis timp îndelungat.
„Sîngele verde“
Dacă nu ne înconjurăm de verde, putem măcar să-l mîncăm, fiindcă verdele este culoarea clorofilei. Molecula de clorofilă conţine un atom de magneziu, în locul celui de fier din hemoglobina umană, în rest au aceeaşi structură. Aşa se explică de ce plantele bogate în clorofilă reînnoiesc sîngele, cum se spune pe la sate. Niciun expert n-a putut contrazice această vorbă din bătrîni. Sîngele verde al plantelor dezintoxică organismul, protejează împotriva radicalilor liberi şi completează necesarul de minerale şi vitamine. Motiv pentru care, clorofila este recomandată în cură nu numai bolnavilor, ci şi celor sănătoşi, tineri sau bătrîni. Stimulează aportul de oxigen către celule şi amplifică mecanismele naturale de curăţare, esenţială pentru sănătatea inimii, muşchilor şi nervilor. Antiseptică, antianemică, tonifiantă şi odorizantă, clorofila este şi un bun cicatrizant. Combate candida albicans şi, datorită proprietăţilor sale antioxidante, protejează celulele de deteriorarea provocată de radicalii liberi. În general, plantele care sînt foarte bogate în clorofilă au puterea de a combate fermentaţia intestinală, constipaţia, respiraţia urît mirositoare, leziunile mucoaselor şi ale gingiilor, mirosurile corporale şi scăderea imunităţii.
Cura cu suc sau cu salate
Tot ce găsim verde pe tarabe este bogat în clorofilă. Pentru cură, nu folosiţi plante pe care nu le cunoaşteţi, culese din natură, sau plante pe care ştiţi că nu le tolerează organismul. Cele mai bogate în clorofilă, ieftine şi uşor de găsit sînt spanacul, salata verde, leurda, urzicile, ştevia, loboda, lăptucile, pătrunjelul verde, orzul verde, funzele de ceapă verde sau de usturoi verde, frunzele de păpădie. Cu cît verdele plantei este mai intens, cu atît efectele vor fi mai puternice, deoarece şi conţinutul de clorofilă e mai ridicat. Dacă nu puteţi ţine o cură cu suc proaspăt de clorofilă, asiguraţi-vă că mîncaţi de trei ori pe zi salate verzi, iar una din mese constă numai în verdeţuri crude asezonate doar cu lămîie şi ulei de măsline. Plantele se mărunţesc la mixer cu un pahar de apă plată, pentru a obţine extractul de clorofilă. Amestecul se stoarce prin tifon, iar zeama se bea imediat după filtrare. Extractul natural realizat astfel nu trebuie să fie păstrat nici măcar la frigider mai mult de 6 ore. Aşa cum vă aşteptaţi, gustul nu e tocmai plăcut. Extractul de clorofilă se mai poate obţine şi prin macerare. Frunzele şi tulpinile verzi se toacă mărunt, apoi se pun într-un pahar cu apă plată sau apă de izvor şi se lasă la temperatura camerei, vreme de şase ore, după care se filtrează prin tifon. Verdeţurile trebuie mîncate neprelucrate termic. Fierte, conservate sau congelate îşi diminuează în mod semnificativ valoarea terapeutică.
Efecte neaşteptate
Deşi pare foarte simplă, cura cu clorofilă nu se face oricum, deoarece primele efecte, extrem de puternice, pot fi resimţite ca un şoc în organismele obosite şi demineralizate de perioada iernii. Se recomandă începerea curei cu o cantitate mică de suc verde, nu mai mult de 50 de ml, în doză unică, pe stomacul gol, cu 30 de minute înainte de micul dejun. În a doua zi, se va dubla cantitatea de extract, dar va fi băută în două reprize, cu 30 de minute înainte de masa de prînz şi de cea de seară. Doza se creşte zilnic cu cîte 50 ml, iar sucul se repartizează în trei reprize. În ultima zi, cînd organismul s-a obişnuit cu avalanşa de clorofilă, se bea cîte un pahar înaintea fiecarei mese. O cură corectă cu clorofilă nu trebuie să depăşească 12 zile, pentru a nu da organismul peste cap. Cel mai rapid se va simţi efectul de accelerare a tranzitului intestinal, colonul se va curăţa de toxinele acumulate peste iarnă într-un fel cum niciun laxativ nu poate s-o facă. Dacă extractele vegetale sînt prea puternice şi produc diaree, atunci trebuie să micşoraţi dozele şi să beţi peste zi un ceai de mentă. Printre efectele imediate ale curei se numără şi vindecarea pielii. Acneea rebelă, diferitele forme de alergie, sensibilitatea la infecţii dispar sub acţiunea extractelor verzi. Tenul va deveni curat şi luminos, iar pielea va căpăta o strălucire sănătoasă.
Toată lumea are nevoie de clorofilă
Cura cu clorofilă are efecte excepţionale asupra persoanelor care lucrează la computer şi în mediu toxic, asupra celor care consumă carne şi alimente pline de aditivi sintetici. Tulburările de coagulare, anemia, carenţele de calciu şi magneziu dispar în urma unei cure cu clorofilă. Clorofila protejează vasele de sînge împotriva sclerozării, ţine departe infecţiile bacteriene indiferent de localizare. Este un excelent remediu în hepatită cronică (inclusiv fazele pre-cirotice şi cirotice), reumatism cronic şi degenerativ şi gută. Se recomandă şi celor cu tulburări hormonale şi persoanelor supraponderale. Cura cu clorofilă este bună pentru orice persoană care vrea să fie în formă fizică şi psihică, dar e recomandată şi celor care au afecţiuni cronicizate. Însă, este contraindicată persoanelor care suferă de diaree, colită de fermentaţie, diaree sau celor cu colon sensibil, dar şi persoanelor care au suferit operaţii de by-pass coronarian sau tromboză.
Legume şi alge verzi
Fiecare plantă aduce beneficii mai evidente pentru anumite organe. Astfel, urzica şi pătrunjelul ajută în gastrite şi ulcere, afecţiuni care se acutizează primăvara. Urzica stimulează sinteza globulelor roşii, opreşte sîngerările, scade glicemia, stimulează secreţia lactată, este antialergică, expectorantă, antitusivă, stimulează circulaţia sanguină, este indicată în anemii, rinită, artrite, diabet zaharat, litiază renală, prostată. Leurda combate reumatismul degenerativ, nodulii la sîn, diareea acută şi cronică, indigestia, insuficienţa biliară, colicile abdominale, balonarea, viermii intestinali, scade tensiunea arterială şi colesterolul, întăreşte memoria, ajută în tuberculoză pulmonară, gripe, răceli, favorizează urinarea. Mărarul are proprietăţi diuretice, antireumatismale, vermifuge. Algele sînt şi ele bogate în clorofilă, dar şi în minerale. Conţin iod, care ajută la reglarea glandei tiroide şi protejează femeile împotriva cancerului la sîn. Chlorella şi Spirulina întăresc sistemul imunitar, contribuie la regenerarea celulară şi împiedică dezvoltarea tumorilor. Spirulina previne cancerul, infecţiile şi îndepărtează stresul şi depresia. Iarba de grîu sau iarba de orz sînt printre cele mai bogate surse de clorofilă. Consumate fie ca pudră, fie ca suc, acestea sînt pline de beneficii: iarba de orz reduce durerile şi inflamaţiile, iar iarba de grîu este foarte utilă în cancer.
Frunze de primăvară
Astmul şi bronşita (mai ales cea tabagică) răspund favorabil la urzică. Varza combate tulburările digestive, calmează durerile, curăţă intestinul, reglează tranzitul, cicatrizează mucoasele stomacului şi intestinului, combate ulcerul, stimulează activitatea hepatică şi biliară. Dacă suferiţi de astenie de primăvară, extractele din plante amare (cum sînt frunzele de păpădie) fac minuni. Frunzele de păpădie sînt utile şi în costipaţie şi stimularea secreţiei biliare, litiaze biliare, reumatism, anemie, obezitate, hemoroizi, celulită. Pentru stări de oboseală, se recomandă clorofilă extrasă din pătrunjel şi ţelină. Pătrunjelul e util şi în menţinerea sănătăţii glandei tiroide şi a suprarenalelor, hipertrofia de prostată, îmbunătăţirea respiraţiei şi a ritmului cardiac, e remediu în cataractă. Frunzele de ţelină favorizează eliminarea apei din ţesuturi, măresc pofta de mîncare, combat astenia şi surmenajul, demineralizarea, impotenţa, reumatismul, sînt un bun drenor hepatic şi renal, tonic al sistemului nervos şi al suprarenalelor. Frunzele de ceapă verde sînt antiseptice, antiinfecţioase, antisclerotice, antireumatismale. Prazul e diuretic, recomandat diabeticilor, laxativ. Spanacul este regenerator sanguin, remineralizant, bun în anemie, convalescenţă, scorbut, rahitism, constipaţii cronice. Dintre plantele spontane care se pretează la prepararea salatelor, enumerăm: cicoarea, păpădia, năsturaşul, sălăţica (untişor), leurda, usturoiţa, măcrişul iepurelui, brînca, salata cîinilor.
Gumă de mestecat şi pastă de dinţi
Andiva, numită şi cicoare de grădină, se consumă în salate. Stimulează pofta de mîncare, prezintă efecte diuretice şi uşor laxative, uşurează digestia, stimulează secreţia de bilă şi evacuarea intestinală a acesteia, are efecte mineralizante şi ajută la combaterea paraziţilor intestinali. Andivele acţionează favorabil în litiaza biliară şi în anorexie. Andiva calmează uşor sistemul nervos, alină durerile şi prezintă efecte favorabile în caz de stres. Întîrzie îmbătrînirea şi instalarea unor boli generative, inclusiv a cancerului. Cicoarea pentru frunze este o varietate cultivată de cicoare, care se aseamănă atît ca aspect cît şi ca valoare, cu andivele. Efectele de dezintoxicare cele mai puternice le au: salata verde, frunzele de leuştean, frunzele de ţelină, frunzele de măcrişul iepurelui (sînt utilizate şi în intoxicaţii cu mercur sau plumb). Efectele tonice cele mai puternice le au: frunzele de pătrunjel şi de ţelină, frunzele de urzică (sînt şi un antianemic puternic). Clorofila e un medicament complet lipsite de toxicitate, indiferent de forma de administrare: sucuri, salate sau chiar clisme, comprimate, preparate injectabile. Gama produselor pe bază de clorofilă se extinde la gumă de mestecat, pastă de dinţi şi chiar anumite tipuri de hîrtie. Astăzi, găsim suplimente pe bază de clorofile, pudră care se administrează sublingual, ceaiuri şi chiar clorofilă masticabilă, care se absoarbe foarte bine şi contribuie şi la dezinfectarea şi odorizarea cavităţii bucale.
Articolul integral în Monitorul Expres
Comentariile sunt închise.