Terapii anti-stres la îndemâna oricui
Timpul nu ne este niciodată suficient pentru a face tot ce ne propunem într-o zi. Prinși între serviciu, casă, familie si tot felul de obligații, adesea uităm că stresul pe perioade îndelungate poate provoca anxietate, oboseală psihică, ba chiar depresie. De aceea, este important să ne ascultăm corpul și să ne acordăm pauze în care să ne încărcăm bateriile. Hobby-uri sau activități noi, alegerea poate fi spontană și se poate rezuma la lucruri simple: o ieșire la teatru, o cafea pe Republicii, o plimbare Sub Tâmpa.
Vă propunem, ca alternativă, cîteva activități, unele mai puțin cunoscute în România, altele mai puțin apreciate, dar toate cu efect terapeutic demonstrat. Este timpul nostru, să facem ceea ce ne face fericiți!
Biblioterapia
Biblioterapia este o formă de terapie care utilizează cărțile pentru a facilita procesul de vindecare. Este foarte utilă, spun psiho-terapeuții, atunci când ne confruntăm cu probleme cu grad ridicat de stres: un divorț, pierderea locului de muncă, un diagnostic grav sau un deces în familie.
Mai ales dacă suntem la prima experiență de acest fel, este foarte greu de găsit un sens în tot ce se întâmplă întrun astfel de caz. Aici intervine biblioterapia. Personajele din romane care trăiesc o situație similară ne pot ajuta să conștientizăm mai bine cum suntem afectați, să vedem mai clar și să ne simțim un pic mai bine. Ne pot aduce o nouă perspectivă asupra situației sau pot fi o sursă de inspirație pentru felul în care să mergem mai departe. Datorită personajelor cu care ne identificăm, putem atât să înțelegem mai bine provocările cât și să dezvoltăm strategii pentru a le depăși. De asemenea, putem învăta să ne punem emoțiile în cuvinte cu mai mare ușurință.
Cum biblioterapia este mai puțin cunoscută în România și accesul la un biblioterapeut este limitat, vă puteți baza în alegerea cărților pe cronicile de carte, recomandarea prietenilor sau a bibliotecarului. O posibilitate este înființarea unui club de lectură cu prietenii care se confruntă cu același tip de probleme. Citind aceeași carte, vă va fi mai ușor sa vorbiți despre ceea ce vă frământă.
Tricotat, puzzle, integrame
Când ne gândim la tricotat, de regulă vedem o bunică aplecată asupra andrelelor și ni se pare plictisitor! Însă tricotatul capătă încet reputația de activitate care ajută la gestionarea stresului. Ca dovadă, scafandrul britanic Tom Daley a fost fotografiat tricotând în timpul Jocurilor Olimpice de la Tokyo iar contul dedicat creațiilor sale este urmărit de 1,3 milioane de fani e Instagram! Când tricotăm, mai ales când învățăm un model nou, îmbinarea corectă a ochiurile necesită o concentrare atât de mare încât nu mai rămâne loc să ne gândim la altceva. Într-un mod similar, rezolvarea integramelor, a cuvintelor încrucișate, sudoku sau puzzle ne ajută să ne concentrăm strict pe ceea ce facem, acordându-i timp creierului să uite de probleme. Acest lucru contribuie la liniștirea monologului interior.
Pe de altă parte, activitățile manuale precum puzzle sau tricotat reduc stresul. Prin latura repetitivă, ele pot chiar să încetinească respirația și să calmeze ritmul cardiac. În
plus, ele ne întăresc încrederea în sine și ne dau un sentiment de realizare atunci când vedem cum progresăm sau finalizăm un proiect.
O simplă căutare pe internet vă poate ajuta sa găsiți cluburi de tricotat on-line, mai ales pe facebook, pentru a vă inspira și a vă împărtași cunoștințele cu alte persoane.
Puteți căuta seturi de puzzle în anunțurile de mică publicitate. Odată completate, le puteți vinde în același fel și refolosi banii pentru un nou set.
Muzicoterapie
Puterea unei melodii, a versurilor și a ritmului este reală, de unde și relevanța muzicoterapiei, o abordare terapeutică ce utilizează proprietățile stimulante ale muzicii pentru a ajuta oamenii să-și îmbunătățească sănătatea mentală.
Atunci când lucrăm cu un expert în muzicoterapie, începem prin identificarea obiectivelor. De exemplu, dacă suferim de depresie, putem spera să utilizăm muzica pentru a ne îmbunătăți dispoziția. Putem încerca, de asemenea, să aplicăm muzicoterapia la anxietate, insomnie sau dificultățile de concentrare. De asemenea, muzica poate activa anumite zone ale creierului care influențează memoria, emoțiile, mișcarea sau senzațiile. În plus, cântatul ajută la dezvoltarea ritmului și a controlului respirației, iar folosirea unui instrument muzical îmbunătățește coordonarea dintre creier și mîini. A compune muzică sau a scrie versuri facilitează împărtășirea sentimentelor și exprimarea emoțiilor.
Cum nici această terapie nu este folosită pe scară largă de psiho-terapeuții români, o soluție este să fii propriul tău muzicoterapeut. Nu este necesar să ai talent muzical, dar trebuie să-ți placă muzica! Poți crea muzică sau propriile versuri pentru o melodie care îți place. La fel de bine, poți asculta muzică pur și simplu pentru a te simți mai bine. Cu timpul, vei avea o colecție de melodii la care vei putea apela când ai nevoie de calm și liniște sufletească sau de suport pentru a te pune pe picioare după o zi grea.
„Baia de pădure”
Shinrin-yoku, o practică creată în Japonia în 1982, ne încurajează să petrecem timp în pădure, printre copaci, pentru a trăi prezentul, în timp ce ne scufundăm simțurile în imaginile și sunetele care ne înconjoară.
După sosirea la destinație, ne oprim neapărat telefonul sau îl punem în mod silentios. Luăm câteva respirații adânci și ne concentrăm. Ne concentrăm doar asupra a ceea ce percepem cu simțurile, fie că este vorba de mirosul pădurii, de efectul aerului curat când ne umplem plămânii sau de ciripitul păsărilor. Ne putem așeza și privi frunzele mișcate de vânt sau putem, pur și simplu, merge încet, fără a avea o destinație precisă în minte. Ne deconectăm! Aceasta ajută la reducerea tensiunii arteriale, a ritmului cardiac și a producției de cortizol, hormonul stresului. Se observă, de asemenea, o îmbunătățire a stării de spirit și o creștere a vitalității.
Un jurnal pentru a ne auto-încuraja
Orice terapeut vă va spune că stabilirea clară a obiectivelor este primul pas indispensabil în a le atinge. O idee bună este pentru a ne auto-încuraja este notarea obiectivelor dar și a activităților întrun jurnal. De ce? Pentru că jurnalul reprezintă o formă de angajament care, mai apoi, ne obligă să dăm prioritate activităților care ne fac bine și, în același timp, ne reamintește scopul de atins.
După fiecare activitate terapeutică, putem utiliza jurnalul pentru a ne relata nouă înșine experiența sau gândurile din timpul practicii. Recitindu-l, vom putea evalua cum ne simțim acum și vom observa îmbunătățirile în starea generală. În timp, acest jurnal ne va ajuta să câștigăm încredere, optimism și motivație pentru a continua sa citim, să facem muzică, să ne concentrăm pe activități manuale sau să ascultăm natura. Totodată, jurnalul ne va permite, dacă este necesar, să ne inspirăm din propriile trăiri și să găsim soluții atunci când apar noi obstacole. Desigur, problemele nu vor dispărea ca prin farmec, dar toate aceste activități terapeutice și jurnalul lor ne vor ajuta să le gestionăm cu mai mult calm și detașare.
