Sînt nervos, dar mă tratez!
De la banala durere de cap, la ameţeli, nevroze şi chiar tulburări severe, cu toţii avem nevoie de un leac pentru aceste afecţiuni declanşate de proasta funcţionare a sistemului nervos. Astăzi, ştiinţele neurologiei şi psihiatriei au tratamente moderne, dar odinioară, oamenii se lecuiau doar cu fierturi de ierburi şi mîncare naturală. E drept, nu erau nici bolile din ziua de azi, generate de stres şi ritmul de viaţă nebunesc, alimentaţia plină de chimicale şi E-uri sau poluarea prezentă la tot pasul. Dar tratamentele naturiste nici nu dădeau greş, cum nu dau nici astăzi. Oamenii de la sate încă le mai folosesc cu succes, ei fiind păstrătorii reţetelor dătătoare de sănătate, apreciate din cele mai vechi timpuri.
Stresul, cauza tuturor relelor
Sistemul nervos poate fi afectat de diverşi factori, dar dereglările nu sînt întotdeauna evidente. Netratate la timp, ele se pot transforma în suferinţe. Bolile sistemului nervos şi ale psihicului nu sînt dintre cele mai uşoare, nici ca manifestări, nici ca mod de tratare. Uneori, sînt greu de recunoscut şi sînt trecute cu vederea. Cele mai comune disfuncţii sînt cele legate de suprasolicitări. Factori negativi, cum sînt supărările, eşecurile, efortul intelectual, pot declanşa nevroze şi alte tulburări. Stresul este duşmanul sănătăţii noastre, dar împotriva lui se poate lupta. Regimul lacto-vegetarian bogat în crudităţi, produse apicole, cereale integrale, soia, zarzavaturi crude, fructe, în special mere cu tot cu coajă, condimente (busuioc, mărar, sovîrf, pătrunjel, fenicul, rozmarin) constituie adevărate medicamente pentru psihic. Iar duşmanul lui sînt cafeaua, tutunul şi alcoolul.
Zarzavaturile întăresc sistemul nervos
Vitaminele B care ajută atît de mult sistemul nervos se găsesc în special în germenii cerealelor (ovăz-bogat în vitaminele B2 şi B12), în tărîţele de grîu, drojdie de bere, anason (bogat în B, E şi Mg) şi iaurt (vitaminele B, A, D). Potasiul, care induce calmul, se găseşte preponderent în soia (mai ales tofu), fasole uscată, roşii (indicat a fi consumate cu busuioc sau tarhon proaspăt), banane. O altă măsură pe care trebuie s-o luăm este combaterea constipaţiei. Cu cît este mai scăzut nivelul de magneziu, cu atît sîntem mai vulnerabili la stres. Să consumăm preparate pe bază de arpacaş şi sfeclă roşie. Salatele de crudităţi şi de verdeţuri se vor completa cu porumb şi nuci. Căpşunele, afinele, zmeura, prunele şi vişinele sînt bogate în Mg.
Leacuri pentru nevrotici
În neurastenie şi depresie, medicina populară recomandă lăptişor-de-matcă, apilarnil şi propolis care ajută metabolismul neuronal. Petalele de trandafir ajută în stări depresive şi anxioase. Valeriana sub formă de tinctură (30 picături cu puţină apă) sau infuzie se ia cu cîteva ore înainte de culcare. Are efect sedativ profund şi calmant. Kawa-kawa, plantă tropicală, se găseşte sub formă de tablete. Diminuează anxietatea şi depresia. Cătina, administrată în mod regulat perioade lungi, ajută în bolile psihice, prin ridicarea nivelului de serotonină, un neurotransmiţător care induce o stare de calm şi curaj. Sînt bune şi cataplasmele de argilă călduţe pe ceafă, frunte, coloană vertebrală. Timp de o lună, pe nemîncate, alternaţi apa de argilă cu macerat de ou cu lămîie. Tot pentru nevroze, sînt indicate: ceaiul de conuri de hamei, seminţe de mărar (decoct – 1 linguriţă/cană), mărar – partea aeriană (2 linguriţe/cană – infuzie) – seara, infuzii de talpa-gîştei, flori de tei, levănţica, cătină, păducel. E bun şi decoctul de rădăcini de mur, de roiniţă, iarba-stupului sau vîrfuri de urzici.
Borşul revigorează sistemul nervos
Calmează şi maceratul de flori de sînziene galbene (drăgaică) asociate cu talpa gîştei. În isterie, se ia împreună cu sulfină. În depresie, cu seminţe de angelică. Renumite pentru efectul lor benefic în nevroze sînt băile cu tărîţe, 1,5 kg/cadă. Neurastenicii trebuie să consume multe alimente bogate în vitamine şi săruri minerale necesare: A, B8 (H), B12, C, Si, Zn, Mn-Cu, Zn-Cu. Acestea se găsesc din belşug în orz, ovăz, fasole verde stropită cu oţet de mere, dud, usturoi, miere. E bine să bea cîte 250-500 ml borş dintr-odată, pentru a revigora organismul, în special sistemul nervos. În cazuri de debilitate, ajută ceaiurile de izmă şi hamei. Astenicilor li se recomandă ulei de salvie, cimbru, scorţişoară, cuişoare, eucalipt, isop, măghiran, busuioc, mărar şi băi relaxante cu decoct de foi de dafin (la 1 1 apă, 2 linguriţe plantă), decoct cu frunze de nuc (200 g/l apă) sau un săculeţ de tifon cu 200-250 g mentă. Tot în baie, se pot pune 5 picături ulei de chimen, 3 de ienupăr, 8 de rozmarin, 2 linguriţe sare de lămîie. Concomitent, beţi încet, în timp ce vă relaxaţi în cadă, sucul de la 1/2 lămîie şi nu vă gîndiţi la nimic supărător.
Sunătoarea alungă depresia
Depresia este o boală pe care o putem alunga cu tinctură de brînca-ursului, cîte o linguriţă de 3-4 ori/zi, în cure de 2-3 luni. Infuzia (1 linguriţă/cană) de măghiran caldă este indicată mai ales pe vreme rece, cînd apare şi proasta dispoziţie. Este euforizantă şi înviorează rapid, dar nu se fac cure. Se bea atunci cînd este nevoie. Ajută şi în cazuri de insomnie busuiocul cu sunătoarea, în cantităţi egale. Se iau 3-6 linguriţe/zi de pulbere, cu puţină apă, timp de 1 lună, pe stomacul gol. Aceleaşi efecte îl au şi ceaiurile de talpa-gîştei cu sovîrf şi hamei, ceaiul de sunătoare – 2-3 căni/zi, coada-şoricelului cu coada-calului şi urzică – 1 cană dimineaţa şi una sear, maceratul de cicoare (1 linguriţă/l apă rece timp de 12 h, apoi se încălzeşte şi se strecoară – 2 căni/zi. Băile de şezut cu coada-calului sînt foarte indicate, la fel cele de sunătoare sau cimbru. Frecţiile cu bitter suedez fac minuni. Tot pentru depresivi, sînt bune cataplasmele de argilă călduţe alternative pe ceafă, frunte, coloana vertebrală.
Suc de morcovi contra melancoliei
Untura de peşte, prin acizii graşi omega-3 pe care îi conţine, atenuează simptomele depresive. Spirulina conţine aminoacidul tirozină, un neurotransmiţător care îmbunătăţeşte activitatea cerebrală şi înlătură depresia. Spirulina obţinută din alge revigorează organismul prin aportul masiv de minerale uşor asimilabile. Ginsengul, în cure de 12 zile, dă un bun tonus fizic şi psihic. După 2-3 săptămîni în care am luat lăptişor-de- matcă (12 mg/zi), devenim mai stabili psihic. E bun şi polenul, 1-3 linguriţe/zi, pe stomacul gol, timp de 2 săptămîni. Ceaiul de ventrilică, o ceaşcă la culcare, stimulează memoria şi combate ameţeala. Melancolia nu e o stare trecătoare, ci o depresie gravă. Medicina naturistă recomandă decoct de cerenţel şi infuzie de obligeană. Se vor bea sucuri de morcov cu sfeclă şi spanac, castraveţi, ţelină. Nevroza depresivă se lecuieşte şi cu infuzie de salvie (şi băi), sunătoare. Mai e bună infuzia cu rizom de obligeană (o linguriţă/200 ml apă). Se iau 4 linguri/zi. Seara, se bea ceai de ventrilică cu rădăcini de ţelină.
Astenicii să bea ceai de urzică
Astenia, care este o stare subiectivă de oboseală mare şi prelungită, nu dispare după repaus (spre deosebire de oboseala somatică). În acest caz, se recomandă infuzie de calomfir, coada-şoricelului, talpa-gîştei, vinariţă, levănţică, decoct cu 30 g frunze uscate de liliac/1 1 apă. Amestecul format din 20 g rozmarin, 20 g salvie/1 1 vin roşu, 1 lingură miere se filtrează, apoi se păstreză în sticlă închisă bine. Se ia cîte un păhărel de 30-50 ml/zi, după masă. Astenicilor le sînt bune băile cu ace de pin (150 g extract de ace de brad), levănţică, 100-300 g rădăcini de angelică fiartă (reechilibrant nervos), cimbru. Se vor bea ceaiuri de urzică, creţişoară, obligeană şi sucuri de morcovi, ţelină, spanac, mere, pătrunjel, lăptuci, sfeclă.
Reţete naturiste pentru anxietate
Anxietatea e caraterizată de o stare de nelinişte, teamă şi supărare. Uneori, apar palpitaţii şi se poate declanşa şi un atac de panică. Tratamentul cu vitamine şi minerale naturale (polen, Ca, Mg, P, vitamina C naturale, untură de peşte, microelemente), ceaiurile sau tincturile calmante pot alunga anxietatea. Se face infuzie din 1 lingură rădăcină de valeriană, 1 lingură frunze de roiniţă, 1 lingură frunze de rozmarin, 2 linguri sunătoare. Se pun 2 linguriţe pline cu amestec de plante în 500 ml apă clocotită. Se lasă să infuzeze 15 minute. Seara, se bea treptat o cană de ceai cald. Infuzia şi uleiul de sunătoare prin efectul ei calmant, ajută şi în cazuri de claustrofobie. Tratamentul este îndelungat, mininmum 3 luni, cîte 1 cană/zi infuzie sau 1 linguriţă ulei sunătoare, după cele 3 mese principale. Ceaiul sau tinctura de păducel sînt calmante şi reduc palpitaţiile, ajutînd în caz de atac de panică. Este utilă tinctura de măceşe (o parte măceşe, 5 părţi alcool de 60 grade, 8 zile. Se iau 40-50 picături/zi). E bine să se facă nişte cure îndelungate cu cătină: 1 linguriţă pulbere de 4 ori/zi. Infuzia de salcie (frunze şi mîţişori), hamei (echilibrant, somnifer), iasomie (combate cefaleea şi insomniile) alungă anxietatea. La fel şi dacă se ia dimineaţa, pe stomacul gol, şi seara, un pahar cu suc de morcovi. Se poate amesteca cu suc de varză şi măr.
Leacuri pentru ticuri, sughiţ şi bîlbîială
* Medicina populară are leacuri chiar şi pentru cei ce suferă de bîlbîială. Seara, se beau 1-3 ceşti de ceai de coji de mere şi ceai de roiniţă. Se bea dimineaţa 1/4 1 vin sau must în care s-a fiert coada-calului. Pentru ticuri, se bea infuzie din amestec în părţi egale de: sunătoare, conuri de hamei şi rădăcină de valeriană. Se iau 3-4 linguri infuzie înaintea meselor şi înainte de culcare, timp de o lună. Sughiţul este un spasm al diafragmei, care poate fi trecător sau cauzat de boală: îmbolnăvirea esofagului, stomacului, pleurilor, peritoneului. Trece dacă se înghite apă şi se ţine respiraţia. Dacă se repetă cîteva zile, poate fi lipsa de potasiu. Ca leac naturist, e bun ceaiul neîndulcit dintr-o lingură de seminţe de mărar la o cană apă, cu cîteva picături de lămîie. Se pot mesteca seminţe de mărar. Se mai recomandă înghiţirea unei linguriţe de chimen cu apă, fără a mesteca. Sau infuzie de scorţişoară pisată.
Natura, cel mai bun doctor
* Deconectarea în mijlocul naturii, exerciţiile fizice, joggingul, sînt de folos în cazul bolilor de sistem nervos. Plimbarea prin pădure ajută persoanele anxioase, nervoase, surmenate. Climatul subalpin cu efect stimulent şi revigorant este indicat celor melancolice, astenice. Climatul marin nu este indicat în fazele emoţionale critice deoarece are efect puternic excitant care împiedică regenerarea psihică. Băile şi masajele cu ingrediente plăcut mirositoare (uleiuri eterice din plante sau fructe) relaxează şi ridică moralul. Astfel, sunătoarea, hameiul, talpa-gîştei şi captalanul au efect calmant, busuiocul, calomfirul şi kawa-kawa sînt antidepresive, valeriana, sulfina şi captalanul induc somnul.
Articolul integral în Monitorul Expres
Comentariile sunt închise.