Feriga menţine alimentele proaspete
Floarea de ferigă, sau Iarba şarpelui, cum e denumită în popor, înfloreşte doar în noaptea de Sînziene, între ceasurile 10 şi 12 şi ţine pînă la cîntatul cocoşului. Unii cred că ar fi doar o legendă, deoarece puţini au reuşit s-o culeagă. Terapeutic, feriga era pusă în scăldătorile oamenilor bolnăvicioşi. Fiartă, este bună în oblojeli (comprese, împachetări) contra durerilor de piept. Pentru însănătoşirea copiilor rahitici sau care urinează noaptea în pat, se confecţionează saltele şi pernuţe umplute cu ferigă culeasă. Tot cu frunze de ferigă se fac băi, timp de trei zile la rînd, copiilor care nu umblă pe picioare.
Administrată intern, rădăcina de ferigă este unul dintre cei mai puternici vermifugi (îndeosebi contra teniei), însă în doză prea mare poate fi mortală. Decoctul din rizom se bea în loc de apă, împotriva astmului.
Planta are proprietatea de a păstra prospeţimea alimentelor, ferindu-le de alterare. Astfel, dacă se învelesc alimente (carne, peşte proaspăt) în frunze de ferigă, acestea ele se pot transporta chiar în zile călduroase, fără a putrezi. Feriga e bună şi în tratamentul edemelor.
De asemenea, se pot face comprese calde cu decoct din ferigă sau cu aplicaţii proaspete cu frunze de ferigă în caz de reumatism sau gută.
Atenţie! Feriga se foloseşte numai sub supraveghere medicală, deoarece poate produce intoxicaţii grave.
Comentariile sunt închise.