Şampanie pentru un 2024 sănătos!

Şampania e un vin spumant care şi-a cîştigat reputaţia de licoare specială deoarece însoţeşte mesele festive, mai ales pe cea de la cumpăna dintre ani. Aşa­dar, de Revelion, vom ciocni cu şampanie.

Unele persoane preferă vinul roşu sau alte băuturi alcoolice. Dar n-ar trebui să refuze o cupă din acest li­chid dulceag cu bule. Şampania este o băutură cu o savoare specială care are şi efecte pozitive asupra sănătăţii. Nutri­ţioniştii spun că este bună pentru psihic şi dispoziţie, pentru inimă şi memorie, pentru digestie şi rinichi, chiar pentru păr şi piele. Datorită conţinutului de antioxidanţi, şampania luptă cu radicalii li­beri şi prelungeşte viaţa. Poate tocmai de aceea, la trecerea în Noul An, cînd ne urăm La mulţi ani, este potrivit să ciocnim un pahar de şampanie, simbol al longevităţii. Aflaţi cît este de sănătoasă şampania şi cînd şi cîtă putem consuma pentru a ne putea bucura de petrecere.

Licoarea călugărului

Şampania îşi are originea în regiunea Champagne din Franţa şi, de fapt, doar vinul spumant fabricat aici are voie să se numească aşa. Şampania originală se obţine în exclusivitate într-o zonă viticolă de aproximativ 32.000 hectare. Se spune că metoda Champenoise îi aparţine călugărului Dom Perignon, de la sfîrşitul secolului XVII, care a fermentat vinul a doua oară. El a observat că vinul creat din amestecul mai multor soiuri de struguri dă băuturii o calitate deosebită. Aceasta a fost prima descoperire. O altă condiţie pentru obţinerea şampaniei de calitate e locul de depozitare, călugărul benedictin alegînd o peşteră de lîngă mă­năstirea Saint-Pierre d’Hautvillers. În plus, el a avut inspiraţia să recolteze strugurii în septembrie, pentru a obţine o aromă mai proaspătă, nu în vară, cum era obiceiul. Tot el a mai dezvoltat o presă orizontală pentru vin, cu ajutorul că­reia prelucra strugurii pe loc. A mai adăugat şi alte condiţii speciale: sticla cu gît lung, pe­reţi groşi şi dop de plută, care asigură păstrarea savorii.

Un leac numit şampanie

Vinul lui Pe­rignon a devenit un fel de me­di­cament natural, cu beneficii multiple: ajuta digestia, era fo­losit ca remediu împotriva reumatismului, ca antiseptic pu­ter­nic, antidepresiv şi singurul vin care, potrivit Doamnei de Pompadour, „lasă o femeie fru­moasă după ce îl bea“.

Un lord englez, sir Edward Barry, sublinia în 1775, că şampania „nu dă nici gută, nici boli, nici piatră“. Iar un medic german nota că „vinul de Champagne produce un efect excelent asupra digestiei“. La Facultatea de Medicină din Reims (Franţa), în 1777, s-a dezbătut folosirea vinului spumos Champagne contra febrei putride şi a altor boli din aceeaşi familie.

La sfîrşitul secolului XIX, şampania era prescrisă în tratamentul apatiei, durerilor neurologice, a gutei, stărilor febrile, a stării de vomă în cazul fe­meilor însărcinate. Mai mult, şampania a fost considerată mult timp elixirul longevităţii.

În zilele noastre, şampania a devenit băutura care acom­pa­niază aniversările şi evenimentele festive, dar şi licoare studiată în laborator. Rezultatele studiilor recente confirmă beneficiile pentru sănătate ale unei cupe de şampanie. Nu mai mult.

Proprietăţi şi beneficii

• Şampania este bogată în să­ruri minerale: sodiu, calciu, po­tasiu, magneziu, fosfor, în forme uşor asimilabile. Mai conţine acid tartric, malic, citric, glucide, lactic, alcooli, zaharuri, alcool etilic, glicerină, polifenoli (catechine, epicatechine), tanină, esteri, aldehide, proteine şi aminoacizi.
• Boli cardiovasculare. Fiind un sortiment de vin, şampania ajută inima şi circulaţia. Este bună pentru cei cu hipertensiune arterială, deoarece scade presiunea sanguină, reducînd riscul de infarct şi boli cardiovasculare. Acest efect se datorează polifenolilor din şampanie, substanţe cu proprietăţi antioxidante, care destind vasele de sînge, făcînd mai uşoară munca inimii şi a creierului. Conform unor studii, un singur pahar de şampanie pe săptămînă este suficient pentru a proteja inima de ris­curi cardiovasculare, prin re­du­cerea colesterolului rău şi curăţind vasele de sînge de de­pozitele calcaroase. Şampania creşte tonusul fibrelor musculare netede şi striate, întărind sistola cardiacă. De asemenea, este un protector al circulaţiei cerebrale, reducînd substanţial riscul de accident vascular.
• Buna dispoziţie. Bogată în fosfor, şampania este un aliment pentru sistemul nervos şi un euforizant natural. Cercetătorii sînt de părere că şampania ajunge mai repede în fluxul sanguin datorită bulelor. 3 pahare de şampanie pe săptămînă îmbunătăţesc starea de spirit, memoria şi concentrarea. Prin cantitatea impresionantă de antioxidanţi pe care o conţine, ajută la refacerea celulelor, în special a neuronilor.
• Memoria. Ajută la ameliorarea efectelor unor boli precum Parkinson sau Alzheimer. Ajută la menţinerea în doza necesară a proteinei care răspunde de capacitatea de memorare. În special memoria spaţială este cea care se îmbunătăţeşte. Consumul moderat de şampanie re­duce pierderea acestor proteine, susţinînd astfel memoria.
• Bactericid intestinal. Are o acţiune tonică asupra stomacului (combate fenomenul de aerofagie şi sindromul de stomac leneş), iar prin aciditatea naturală, combate colibacilul care se dezvoltă în mediu alcalin.
• Prin efectul ei detoxifiant, şampania luptă şi cu reumatismul.
• Prin efectul diuretic, ajută rinichii.
• Îmbătrînirea. Combate degradarea celulară şi, deci, îmbătrînirea. Se pare că cea mai bună este şam­pania roze, care conţine mai mulţi antioxidanţi decît şampania albă.
• Cosmetică. Şampania şi-a găsit întrebuinţări şi în cosmetică, fiind un agent de înfrumuseţare eficient. Poate fi folosită ca tonic pentru ten. Se şterge faţa cu acest lichid în fiecare seară. În cîteva săptămîni, ridurile se atenuează vizibil datorită an­tio­xidanţilor din şampanie care susţin stratul de colagen al pielii. Tratamentul poate fi aplicat pe întreg corpul. Dioxidul de carbon conţinut de şampanie poate avea efect de netezire a pielii, iar polifenolii pot reduce roşeaţa.
• Îngrijirea părului. Şampania este benefică şi pentru păr, îl hidratează în profunzime şi îi conferă strălucire, fie că e aplicată sub formă de măşti pentru păr, în combinaţie cu alte in­gre­diente, fie că e pur şi simplu ingerată. Pentru păr deteriorat, se combină cu smîntînă şi suc de lămîie, pentru păr uscat, cu ou şi ulei de ricin. Masca se aplică pe păr şi se înfăşoară capul cu un prosop. După 15 minute, se clăteşte cu apă caldă, fără şampon.
• Urcîndu-se mai repede la cap, şampania reduce apetitul pentru cantităţi mari de alcool.
• Slăbit. Este una din băuturile alcoolice cu cele mai puţine calorii, ajutînd la menţinerea siluetei. Indicele caloric al şampaniei este foarte scăzut: doar 78 de calorii per suta de grame! De fapt, există diete care chiar recomandă consumul a 1-2 pa­hare de şampanie pe zi, pe lîngă alimentaţia sănătoasă şi diversificată. O astfel de strate­gie alimentară include consumul de alimente a căror valoare energetică este limitată la 1.200-1.400 de calorii pe zi. Un gram de alcool pur înseamnă 7 calorii. Cu cît concentraţia de alcool este mai mică, cu atît valoarea sa calorică este şi ea mai mică, şi invers!
• Atenţie! Deşi beneficiile şam­paniei sînt confirmate, cuvîntul cheie trebuie să rămînă moderaţia. Consumată în exces, ca orice alt tip de alcool, şampania poate să ducă la dureri de cap şi tulburări gastrointestinale. Din cau­za efervescenţei, şampania are efecte secundare destul de pu­ternice. Prea multă şampanie poate duce la deshidratare, iar consumul constant în cantităţi mari poate transforma acest lichid gustos într-o otravă pentru organism, crescînd riscul de cancer de esofag, sîn, ficat, colon. Limitaţi-vă la 1-2 pahare de şampanie în noaptea de Revelion şi veţi fi în cea mai bună formă la petrecere!

Sortimente de şampanie

Aşa cum e de aşteptat, şampania se face din struguri, din care se obţine mai întîi vinul obişnuit (natural) şi apoi, printr-o a doua fermentare, vinul spumant (şampania). Adică un vin dulce şi eferves­cent, datorită dioxidului de carbon. Sortimentele de pe piaţă diferă după culoare, gust şi aromă.

• şampanie Blanc de Blancs (din struguri albi Chardonnay din regiunea Champagne)
• şampanie Blanc de Noirs (din struguri negri Pinot Noir)
• şampanie brută (sortiment sec, fără zahăr)
• Cuvee (amestec de vinuri)
• Demi-sec (dulce)
• Rose (cu vin roşu adăugat).
• După conţinutul de zahăr vinurile spumante se pot clasifica astfel: brute (cu pînă la 4 g/l zahăr); seci (cu 4,1-15 g/l zahăr); demiseci (cu 15,1-40 g/l zahăr), demidulci (cu 40,1-80 g/l zahăr), dulci (cu peste 80 g/l zahăr). Cele mai multe soiuri de vin au doar trei grame de zahăr în 100 ml, iar cea mai mare parte a caloriilor vine din alcool.

Cum se bea şampania?

• la temperatura de 10-12 grade C, pentru a putea percepe aroma originală.
• în pahare elegante, foarte înalte. Pentru toast, însă, se folosesc cupe largi semisferice sau conice, cu picior înalt. Se umplu pe trei sferturi, turnîndu-se încet, pe pereţii paharului.
• sortimentele dulci şi roşii se servesc la desert, înainte de cafea Sortimentele seci şi brute însoţesc aperitivele. Însă o şampanie cu adevărat bună poate asorta aproape orice fel de mîncare.
• Înainte de a fi servită, şampania trebuie să stea o jumătate de oră la rece, într-un spaţiu răcoros şi întunecat, eventual la frigider, dar niciodată în congelator.
• Sticla nu se agită înainte de desfacere. Se îndreaptă spre tavan. O dată ce a fost îndepărtată sîrma, gîtul sticlei trebuie ţinut ferm cu o mînă, iar cu cealaltă mînă se apucă dopul. Se răsuceşte uşor sticla. Cînd dopul a început să iasă, acesta trebuie împins uşor cu degetele.
• Paharul se ţine de picior pentru ca temperatura mîinii să nu încălzească foarte mult conţinutul.
• Fiecare înghiţitură trebuie băută încet şi savurată!

Articolul integral în monitorulexpres.ro

Comments

comments