![\"axd_2013073008\"](\"http:\/\/doctorexpres.ro\/wp-content\/uploads\/2016\/06\/axd_2013073008-300x211.jpeg\")
Spa\u0163ii prea largi sau prea str\u00eemte<\/strong><\/p>\nClaustrofobia<\/strong> reprezint\u0103 frica de a nu avea sc\u0103pare sau de spa\u0163ii \u00eenchise. Determin\u0103 atacuri de panic\u0103 \u00een lifturi, camere f\u0103r\u0103 ferestre, chiar \u015fi atunci c\u00eend persoana poart\u0103 haine str\u00eense pe g\u00eet. Se pare c\u0103 exist\u0103 o predispozi\u0163ie genetic\u0103, 7% dintre oamenii find afecta\u0163i sever de claustrofobie. Fobia se dezvolt\u0103 atunci c\u00eend mintea face asocierea \u00eentre locurile mici \u015fi un pericol iminent. De exemplu, atunci c\u00eend pacientul e pe \u00eentuneric \u015fi nu g\u0103se\u015fte \u00eentrerup\u0103torul sau c\u00eend se r\u0103t\u0103ce\u015fte \u00eentr-o mul\u0163ime. Terapia va urm\u0103ri modificarea g\u00eendurilor distorsionate asociate cu frica. De exemplu, pacientul va \u00een\u0163elege c\u0103 lifturile nu s\u00eent periculoase, ci de ajutor, dac\u0103 vrea s\u0103 mearg\u0103 mai rapid. Agorafobia<\/strong> este fric\u0103 morbid\u0103 de a avea un atac de panic\u0103 \u00eentr-o situa\u0163ie care este perceput\u0103 a fi ru\u015finoas\u0103: spa\u0163ii larg deschise, mul\u0163imi. Persoana afectat\u0103 evit\u0103 locurile publice sau nefamiliare, supermarket-urile sau aeroporturile. \u00cen cazuri severe, se poate izola acas\u0103. Debutul bolii are loc la 20-40 de ani \u015fi e mai frecvent\u0103 la femei. De\u015fi cauza exact\u0103 a agorafobiei nu este cunoscut\u0103, se pare c\u0103 e mai legat\u0103 de un mediu stresant \u015fi abuzul de tranchilizante \u015fi somnifere. Tratamentul prin expunere la situa\u0163iile stresante poate ameliora problema, mai ales dac\u0103 pacientul e \u00eenso\u0163it de cineva de \u00eencredere. Gefirofobia<\/strong>, frica de a trece un pod, este dezvoltat\u0103 de o experien\u0163\u0103 personal\u0103 sau citit\u0103 despre poduri care s-au pr\u0103bu\u015fit. Poate fi legat\u0103 \u015fi de frica de \u00een\u0103l\u0163imi sau spa\u0163ii deschise, drumuri prin tunele \u015fi claustrofobie. Unele persoane trec de la o fric\u0103 la alta sau se lupt\u0103 cu ambele.<\/p>\n Acrofobia<\/strong> este o fric\u0103 de \u00een\u0103l\u0163ime \u015fi se declan\u015feaz\u0103 atunci c\u00eend persoana se uit\u0103 \u00een jos. \u00centre 2 \u015fi 5% din popula\u0163ia lumii sufer\u0103 de aceast\u0103 fobie, de dou\u0103 ori mai multe femei dec\u00eet b\u0103rba\u0163i. Studiile recente arat\u0103 c\u0103 frica de a c\u0103dea st\u0103 la baza fricii de \u00een\u0103l\u0163imi. Asta \u00een cazul \u00een care nu e vorba de un eveniment traumatizant din trecut. Aceast\u0103 fobie se manifest\u0103 \u015fi la copii foarte mici \u015fi chiar \u015fi la animale. Persoanele au senza\u0163ia de panic\u0103, vor s\u0103 se ca\u0163ere pe ceva, nu au \u00eencredere \u00een propiul sim\u0163 al echilibrului, \u00eencep s\u0103 se clatine, transpir\u0103, au palpita\u0163ii, pl\u00eeng \u015fi \u0163ip\u0103. Se simt paraliza\u0163i, le este greu s\u0103 g\u00eendeasc\u0103 o solu\u0163ie. Terapia acrofobiei<\/strong> const\u0103 \u00een expunerea subiectului la \u00een\u0103l\u0163imi din ce \u00een ce mai mari, fie \u00een realitate, fie \u00een spa\u0163iul virtual. Aviofobia<\/strong> este frica de a fi \u00eentr-un avion sau alt vehicul care zboar\u0103. Poate fi o fobie distinct\u0103 sau asociat\u0103 mai multor fobii legate de zbor: claustrofobia (frica de spa\u0163ii \u00eenchise), acrofobia (frica de \u00een\u0103l\u0163imi), frica de accidente \u015fi deces, frica de a nu vomita, de a avea r\u0103u de mi\u015fcare, frica de atacuri de panic\u0103 \u00een locuri publice, frica de atacuri teroriste \u015fi frica de turbulen\u0163e. Un eveniment anterior traumatizant \u00een spa\u0163iul aerian sau un film pot declan\u015fa frica de a zbura. Ne\u00een\u0163elegerea legilor fizice ale zborului alimenteaz\u0103 frica nejustificat\u0103 de a zbura. Educa\u0163ia joac\u0103 un rol important \u00een dep\u0103\u015f\u0163irea acestei frici.<\/p>\n Nesuferitele insecte<\/strong><\/p>\n Entomofobia<\/strong> sau insectofobia este o fric\u0103 ira\u0163ional\u0103 de insecte. Aversiunea fa\u0163\u0103 de insecte este natural\u0103, este un instinct uman \u015fi s-a dezvoltat de-a lungul miilor de ani. Fobia nu este instinctiv\u0103. Totu\u015fi aversiunea se poate transforma \u00een fobie. Cazuri cunoscute de entomofobie este apifobia \u015fi mirmecofobia (frica de furnici). Apirofobia reprezint\u0103 frica de albine sau de \u00een\u0163ep\u0103tura lor. Este una dintre cele mai comune frici ale oamenilor. Cei mai mul\u0163i pacien\u0163i au fost \u00een\u0163epa\u0163i de albine sau au avut cuno\u015ftin\u0163e care au trecut prin aceast\u0103 traum\u0103. Fobia se dezvolt\u0103 pe seama lipsei de informa\u0163ii. Insecta nu atac\u0103 atunci c\u00eend e l\u0103sat\u0103 \u00een pace \u015fi nu e \u00een roi sau \u00een ap\u0103rarea stupului. O albin\u0103 ocazional\u0103 \u00eentr-un c\u00eemp de flori nu reprezint\u0103 niciun pericol. Aceast\u0103 fobie a fost alimentat\u0103 \u015fi de \u015ftirile despre albine uciga\u015fe \u015fi de filme horror. \u00cen realitate, doar albina african\u0103 este periculoas\u0103. Arachnofobia<\/strong> reprezint\u0103 frica de p\u0103ianjeni \u015fi scorpioni. Persoanele afectate tind s\u0103 se simt\u0103 r\u0103u \u015fi c\u00eend v\u0103d p\u00eenzele acestora. \u00cen unele cazuri extreme chiar \u015fi o poz\u0103 cu p\u0103ianjeni poate declan\u015fa frica. Arahnofobii se simt ru\u015fina\u0163i dac\u0103 un astfel de episod de panic\u0103 are loc \u00een public. Psihologii explic\u0103 frica prin teama de venin.<\/p>\n Animale care ne \u00eensp\u0103im\u00eent\u0103<\/strong><\/p>\n Cinofobia<\/strong>, frica anormal\u0103 de c\u00eeini, se manifest\u0103 atunci c\u00eend pacien\u0163ii s\u00eent confrunta\u0163i cu un c\u00eeine viu sau c\u00eend se g\u00eendesc sau v\u0103d o imagine a unui c\u00eeine. Pentru a evita un c\u00eeine, fobicii traverseaz\u0103 strada, fac ocoluri mari, evit\u0103 s\u0103 fac\u0103 vizite celor care cresc c\u00eeini. V\u00eersta de debut al fobiilor animale este \u00eentre 5 \u015fi 9 ani. S\u00eent mai comune la femei dec\u00eet la b\u0103rba\u0163i. 36% dintre fobici au o fobie animal\u0103. Cinofobia are la baz\u0103 o experien\u0163\u0103 nepl\u0103cut\u0103, atacul unui c\u00eeine tr\u0103it sau v\u0103zut. \u00centr-un mediu controlat, de obicei cabinetul terapeutului, pacientul va vizualiza o situa\u0163ie amenin\u0163\u0103toare. Prin exerci\u0163ii de respira\u0163ie \u015fi relaxare, \u00ee\u015fi va reduce anxietatea. Terapia continu\u0103 p\u00een\u0103 c\u00eend situa\u0163ia imaginat\u0103 nu mai provoac\u0103 r\u0103spuns anxios. Herpetofobia<\/strong> reprezint\u0103 frica de reptile \u015fi este o fobie relativ comun\u0103, deoarece se consider\u0103 c\u0103 str\u0103mo\u015fii no\u0163tri se temeau de aceste animale, iar \u00een timnp, fobia s-a dezvoltat \u015fi la genera\u0163iile urm\u0103toare. Severitatea poate varia, unele persoane se tem doar c\u00eend ating un \u015farpe mare \u00een timp ce al\u0163ii nu se pot uita nici la fotografii cu \u015fop\u00eerle micu\u0163e. Murofobia<\/strong> reprezint\u0103 frica de \u015foareci \u015fi \u015fobolani. Este una dintre cele mai comune fobii. Provine din grija normal\u0103 fa\u0163\u0103 de contaminarea alimentelor. O fric\u0103 exagerat\u0103 de \u015foareci a fost tradi\u0163ional asociat\u0103 femeilor, cu toate c\u0103 murofobia e \u00eent\u00eelnit\u0103 la ambele genuri. Equinofobia este frica de cai. Cei care au aceast\u0103 fobie pot experimenta panica extrem\u0103, fiind determinat\u0103 de o experien\u0163\u0103 negativ\u0103 cu un cal, de obicei \u00een timpul copil\u0103riei. Chiroptofobia<\/strong> este frica de lilieci. Chiroptofobii vor parcurge distan\u0163e mari pentru a ocoli orice loc \u00een care se presupune c\u0103 tr\u0103iesc lilieci. Fobia se poate dezvolta dup\u0103 o excursie \u00eentr-o pe\u015fter\u0103 cu lilieci.<\/p>\n Fricile vie\u0163ii intime<\/strong><\/p>\n Agrafobia sau frica de abuz sexual<\/strong> este frecvent\u0103 \u015fi e asociat\u0103 cu traumele sexuale din trecut, tr\u0103ite de pacient sau v\u0103zute de acesta. Simptomele apar uneori doar la rememorarea unei \u00eent\u00eempl\u0103ri personale sau c\u00eend e vorba de trimiterea copilului la \u015fcoal\u0103, \u00eent\u00eelnirea cu un necunoscut, obliga\u0163ia de a lucra cu persoane de sex opus. Erotofobia este frica de sexualitate<\/strong>. Are multiple manifest\u0103ri: frica de nuditate, de imagini sexuale, homofobia, frica de educa\u0163ie sexual\u0103. Fobia afecteaz\u0103 capacitatea persoanei de a g\u0103si placere \u00een rela\u0163iile sexuale, motiv pentru care are o via\u0163\u0103 sexual\u0103 s\u0103rac\u0103. Filofobia este frica de a iubi<\/strong>. \u00cen cazurile severe, un filofob poate s\u0103 evite pe oricine cu care are o conexiune emo\u0163ional\u0103: iubi\u0163i, familie, prieteni \u015fi colegi. Unii psihologi cred c\u0103 tulburarea este declan\u015fat\u0103 de sentimentele intense, nerezolvate sau decep\u0163ionante din trecut. Individul a fost speriat de un divor\u0163 dureros sau de o experien\u0163\u0103 timpurie \u015fi evit\u0103 orice situa\u0163ie \u00een care ar putea fi r\u0103nit emo\u0163ional de persoana iubit\u0103. Al\u0163ii cred c\u0103 fobia se dezvolt\u0103 dintr-o fric\u0103 profund\u0103 de respingere. Ginofobia reprezint\u0103 frica anormal\u0103 de femei. Caligineofobia este frica de femeile frumoase<\/strong>. Androfobia este frica ira\u0163ional\u0103 de b\u0103rba\u0163i. Homofobia<\/strong> cuprinde atitudinile negative fa\u0163\u0103 de lesbiene, homosexuali, bisexuali, transsexuali. Gimnofobia reprezint\u0103 frica de nuditatea proprie sau a altora. Poate proveni dintr-o anxietate general\u0103 despre sexualitate, teama c\u0103 pacientul e fizic inferior sau c\u0103 nuditatea \u00eel face vulnerabil. O familie conservatoare, societatea sau religia pot induce acestfel de fobii.<\/p>\n Lucruri care nu pot fi \u00eenghi\u0163ite<\/strong><\/p>\n Lipofobia<\/strong> poate fi definit\u0103 drept frica de gr\u0103simile din alimente, devenind o no\u0163iune r\u0103sp\u00eendit\u0103 mai ales \u00een lumea monden\u0103. Este generat\u0103 de teama de a nu se \u00eengr\u0103\u015fa, dar \u015fi de consecin\u0163ele negative asupra s\u0103n\u0103t\u0103\u0163ii. Fobia este mai pronun\u0163at\u0103 la femei dec\u00eet la b\u0103rba\u0163i, difer\u0103 \u00een func\u0163ie de cultur\u0103 \u015fi societate. Se manifest\u0103 prin evitarea gr\u0103similor, dar \u015fi prin \u015fedin\u0163e excesive de fitness. Fagofobia<\/strong> sau frica de a \u00eenghi\u0163i poate conduce la frica de a m\u00eenca, malnutri\u0163ie \u015fi sc\u0103dere ponderal\u0103. \u00cen cazurile u\u015foare, fagofobii \u00eengurgiteaz\u0103 doar alimente lichide. Alt\u0103 manifestare a bolii poate fi nevoia obsesiv\u0103 de a bea apa \u00een timp ce m\u0103n\u00eenc\u0103. Unii pacien\u0163i intr\u0103 \u00een convulsii u\u015foare dac\u0103 nu au ap\u0103 la mas\u0103. Unele persoane acuz\u0103 un nod \u00een g\u00eet la \u00eenghi\u0163irea alimentelor, al\u0163ii se tem c\u0103 dac\u0103 beau sau m\u0103n\u00eenc\u0103 se vor \u00eeneca \u015fi vor muri. Emetofobia<\/strong> (teama de a vomita), este considerat\u0103 una dintre cele mai comune fobii din lume. Farmacofobia sau frica de medicamente poate avea efecte negative severe pentru s\u0103n\u0103tatea pacientului. Apare \u00een familiile \u00een care p\u0103rin\u0163ii s\u00eent \u00eengrijora\u0163i la ideea de a administra medicamente copiilor, fiindu-le teama c\u0103 acestea vor face mai mult r\u0103u dec\u00eet bine. Farmacofobia poate fi declan\u015fat\u0103 de reac\u0163iile adverse nepl\u0103cute la medicamentele care s\u00eent uneori indicate inadecvat sau \u00een doze prea mari. \u00cencep\u00eend cu doze mici \u015fi cresc\u00eendu-le treptat.<\/p>\n Mysofobia sau frica de germeni, este o fric\u0103 patologic\u0103 de bacterii, mizerie \u015fi mai presus de toate de contaminare. \u015etirile cu persoane intoxicate sau care chiar au murit \u00een urma unor infec\u0163ii alimentare sau contractate \u00een spitale alimenteaz\u0103 aceast\u0103 fobie, la fel ca \u015fi reclamele excesive la produse de igien\u0103. Mysofobia poate fi descoperita \u015fi la hipocondri (fric\u0103 intens\u0103 de a contracta boli). Misofobul se spal\u0103 repetat pe m\u00eeini, ceea ce-l face mai predispus la infec\u0163ii. Evit\u0103 s\u0103 dea m\u00eena, umbl\u0103 cu solu\u0163ii dezinfectante la el. Cea mai sigur\u0103 \u015fi eficient\u0103 este terapia cognitiv comportamental\u0103, prin care fobicul va da m\u00eena cu al\u0163i participan\u0163i la terapie sau chiar va atinge co\u015ful de gunoi. Nosocomefobia, frica excesiv\u0103 de spitale. Individul afectat se poate ab\u0163ine s\u0103 se trateze \u00een spital, de frica contract\u0103rii unor boli. Unele persoane asociaz\u0103 spitalele cu boli tragice, accidente, chiar moartea. Evit\u0103 s\u0103 mearg\u0103 \u00een vizit\u0103 la cei dragi interna\u0163i \u00een spital. Aichmofobia este frica de ace<\/strong>, obiecte t\u0103ioase \u015fi ascu\u0163ite. Multe persoane pot asocia aceste frici cu tripanofobia, care este o fric\u0103 extrem\u0103 de ace \u015fi injec\u0163ii. Uneori se combin\u0103 cu iatrofobia, frica extrem\u0103 de medici. Este observat\u0103 mai ales la copii, dar se manifest\u0103 \u015fi la adul\u0163i. Netratat\u0103, afec\u0163iunea se poate agrava \u00een timp, pacientul fiindu-i fric\u0103 p\u00een\u0103 la le\u015fin numai la vederea unui obiect ascu\u0163it. Hemofobia este frica extrem\u0103 \u015fi ira\u0163ional\u0103 fa\u0163\u0103 de s\u00eenge<\/strong>, fiind legat\u0103 de frica de injec\u0163ii \u015fi opera\u0163ii. Este cauzat\u0103 de trauma direct\u0103 sau indirect\u0103 din copil\u0103rie. Astfel de fobici le\u015fin\u0103, vomit\u0103 c\u00eend v\u0103d s\u00eenge.<\/p>\n E\u015fecul \u00ee\u0163i poate face via\u0163a un iad<\/strong><\/p>\n Atichifobia sau frica de e\u015fec<\/strong>, e cunoscut\u0103 \u015fi sub numele de anxietatea de performan\u0163\u0103. Se poate dezvolta la copiii ai c\u0103ror p\u0103rin\u0163i au a\u015ftept\u0103ri prea mari de la ei. Sau poate ap\u0103rea dup\u0103 un eveniment traumatic \u00een care copilul a fost umilit. Este una dintre cele mai periculoase fobii, f\u0103c\u00eendu-i bolnavului o via\u0163\u0103 oribil\u0103. Acesta se simte complexat, demn de dispre\u0163 \u015fi nu are \u00eencredere \u00een propriile puteri. Nu va face anumite lucruri dec\u00eet dac\u0103 este 100% sigur de succes. Fobia poate fi vindecat\u0103 prin atitudine pozitiv\u0103 \u015fi dorin\u0163\u0103 de vindecare. Consilierea psihologic\u0103 poate readuce \u00eencrederea. Grupurile de sus\u0163inere ajut\u0103 persoana \u00een cauz\u0103 s\u0103 \u00eemp\u0103rt\u0103\u015feasc\u0103 \u015fi s\u0103 comunice cu altele, cu frici similare. Vorbind despre aceste frici, impactul psihologic este diminuat. Decidofobia<\/strong> reprezint\u0103 frica ira\u0163ional\u0103, cople\u015fitoare, de a lua decizii. Persoana este con\u015ftient\u0103 c\u0103 via\u0163a este plin\u0103 de alegeri, dar \u00eei este team\u0103 c\u0103 va lua decizia gre\u015fit\u0103. Fobia \u00ee\u015fi poate avea originea \u00een trecut, c\u00eend copilul nu a fost \u00eencurajat s\u0103 ia singur decizii. Individul poate cunoa\u015fte o alt\u0103 persoan\u0103 ale c\u0103rei decizii au avut un rezultat dezastruos. Se estimeaz\u0103 c\u0103 1-2% din popula\u0163ia lumii \u00eentrune\u015fte toate criteriile acestei fobii. Debutul simptomelor are loc \u00een adolescen\u0163\u0103, c\u00eend apar criticile \u015fi autocriticile fa\u0163\u0103 de aspectul fizic. Se pare c\u0103 afecteaz\u0103 b\u0103rba\u0163ii \u015fi femeile \u00een mod egal. Tulburarea este legat\u0103 de calitatea inferioar\u0103 a vie\u0163ii \u015fi este asociat\u0103 cu depresia major\u0103, chiar suicid, \u015fi fobia social\u0103. Persoana poate fi tratat\u0103 prin psihoterapie \u015fi medica\u0163ie.<\/p>\n Fulgere, tr\u0103snete \u015fi fantome<\/strong><\/p>\n \u2022 Astrafobia e o fric\u0103 anormal\u0103 de tunet \u015fi fulger. Poate fi dezvoltat\u0103 de oameni \u015fi de animale. O persoan\u0103 cu astrafobie va fi anxioas\u0103 \u00een timpul unei furtuni, chiar \u015fi c\u00eend \u00een\u0163elege c\u0103 pericolul este minim. Exist\u0103 unele reac\u0163ii care s\u00eent unice astrafobiei: ascunderea sub pat, mas\u0103, p\u0103turi, \u00een baie, subsol sau dulap. \u00ce\u015fi acoper\u0103 urechile sau trage perdelele. Un semn c\u0103 o persoan\u0103 are astrafobie este interesul extrem fa\u0163\u0103 de buletinul meteo. Boala poate deveni \u00eendeajuns de sever\u0103 \u00eenc\u00eet s\u0103 refuze s\u0103 ias\u0103 afar\u0103 \u00eenainte de a verifica starea vremii. Astrafobia este mai frecvent\u0103 la copii, dar se poate dezvolta \u015fi la adul\u0163i. Pentru a diminua teama copilului \u00een timpul furtunii, chiar \u015fi a adultului, ace\u015ftia pot fi distra\u015fi cu jocuri. Cel mai larg folosit \u015fi cel mai eficient tratament pentru astrofobie este expunerea la sunete care imit\u0103 furtuna. Fasmofobia este frica de fantome deriv\u0103 din credin\u0163a c\u0103 fantomele exist\u0103 \u015fi s\u00eent periculoase. Unora le este fric\u0103 de cuv\u00eentul \u201efantom\u0103\u201d \u00een sine \u015fi de sinonimele acestuia \u015fi dorm cu lumina aprins\u0103.<\/p>\n Obiecte care nu ne plac<\/strong><\/p>\n \u2022 Frica de clovni<\/strong> (coulrofobie) este \u00eent\u00eelnit\u0103 at\u00eet la copii, c\u00eet \u015fi la adul\u0163i. Pentru copil, clovnul este un individ impun\u0103tor \u015fi neobi\u015fnuit, experien\u0163a \u00eent\u00eelnirii cu el poate deveni una \u00eenfrico\u015f\u0103toare. Aceast\u0103 fric\u0103 din copil\u0103rie poate fi \u00eemprosp\u0103tat\u0103 la maturitate, de lectura unor c\u0103r\u0163i sau vizionarea unor filme cu clovni malefici. Hoplofobia deste frica de arme de foc sau de cet\u0103\u0163eni \u00eenarma\u0163i. Este legat\u0103 de un eveniment tragic din trecut, dar \u015fi de filme \u015fi emisiuni \u00een care s\u00eent prezente arme de foc de diferite feluri. Pediofobiae frica de p\u0103pu\u015fi<\/strong>, manechine sau robo\u0163i. P\u0103pu\u015file care vorbesc, se mi\u015fc\u0103 sau cele chineze\u015fti de mod\u0103 veche, declan\u015feaz\u0103 frica. O p\u0103pu\u015f\u0103 care pare a fi uman\u0103, dar nu este, poate fi terifiant\u0103 pentru un copil. Spectrofobia este frica de oglinzi \u015fi are o natur\u0103 supersti\u0163ioas\u0103, la fel ca frica de num\u0103rul 13. Persoana afectat\u0103 poate s\u0103 fi fost speriat\u0103 \u00een copil\u0103rie de filme \u015fi pove\u015fti.<\/p>\n![\"images_2013073008\"](\"http:\/\/doctorexpres.ro\/wp-content\/uploads\/2016\/06\/images_2013073008-300x300.jpeg\")
Teama de \u00een\u0103l\u0163ime<\/strong><\/p>\n![\"dental-phobia_01den2_2013073008\"](\"http:\/\/doctorexpres.ro\/wp-content\/uploads\/2016\/06\/dental-phobia_01den2_2013073008-300x198.jpg\")
Frica de spitale<\/strong><\/p>\n