Conform unor studii, atunci c\u00eend face\u0163i cuno\u015ftin\u0163\u0103 cu cineva, persoana va observa mai \u00eent\u00eei ochii, apoi z\u00eembetul \u015fi \u00een cele din urm\u0103 p\u0103rul dumneavoastr\u0103. Deci trebuie s\u0103 avem grij\u0103 de dantur\u0103, cartea de vizit\u0103 a s\u0103n\u0103t\u0103\u0163ii noastre. Nu este suficient s\u0103 ne sp\u0103l\u0103m pe din\u0163i. Speciali\u015ftii atrag aten\u0163ia asupra faptului c\u0103 folosind doar periu\u0163a de din\u0163i nu reu\u015fim s\u0103 distrugem mai mult de 25% din bacteriile care coabiteaz\u0103 \u00een cavitatea bucal\u0103. A\u015fadar, trebuie s\u0103 folosim \u015fi a\u0163a dentar\u0103, o dat\u0103 pe zi, dup\u0103 un periaj dentar efectuat corect. Regulile unui z\u00eembet frumos cer care zilnic, din\u0163ii s\u0103 fie peria\u0163i de dou\u0103 ori, diminea\u0163a \u015fi \u00eenainte de a merge la culcare. Trebuie s\u0103 mergem la medicul dentist \u00een mod regulat, cel pu\u0163in de dou\u0103 ori pe an, pentru identificarea eventualelor probleme. Este \u015fi ocazia perfect\u0103 pentru o cur\u0103\u0163are profesional\u0103 a din\u0163ilor. Una din 3 persoane sufer\u0103 de un anumit grad de sensibilitate dentar\u0103. \u00cen cazul \u00een care consumul de alimente reci sau fierbin\u0163i este dureros sau sim\u0163i\u0163i durere \u00een timpul periajului, consulta\u0163i medicul dentist pentru a determina cauza. Hidrata\u0163i-v\u0103 suficient! Evita\u0163i s\u0103 ave\u0163i gura uscat\u0103<\/strong>, deoarece usc\u0103ciunea poate cre\u015fte riscul de boli ale gingiilor, de apari\u0163ie a cariilor dentare \u015fi a infec\u0163iilor bucale. Atunci c\u00eend alege\u0163i pasta de din\u0163i<\/a>, \u0163ine\u0163i cont c\u0103 exist\u0103 produse pe baz\u0103 de plante cu propriet\u0103\u0163i antibacteriene, antihemoragice, cicatrizante, antiinflamatoare sau care lupt\u0103 \u00eempotriva pl\u0103cii \u015fi \u00eent\u0103resc gingiile. Mai s\u00eent bune \u015fi cele cu extract de mu\u015fe\u0163el, rozmarin, smirn\u0103, c\u0103tin\u0103, echinaceea, arnic\u0103. Nu folosi\u0163i o\u0163et \u015fi l\u0103m\u00eeie<\/a> pentru albirea din\u0163ilor, acidul acestora poate distruge suprafa\u0163a protectoare a din\u0163ilor. Nu este bine s\u0103 v\u0103 sp\u0103la\u0163i pe din\u0163i cu bicarbonat de sodiu<\/strong> mai multe zile la r\u00eend, la \u00eenceput \u00eei va albi, dar apoi din\u0163ii vor avea de suferit. Periu\u0163a de din\u0163i nu se \u0163ine \u00een baie, unde se pot dezvolta bacterii, din cauza umezelii. Dup\u0103 fiecare utilizare, sp\u0103la\u0163i periu\u0163a cu ap\u0103 c\u0103ldu\u0163\u0103 \u015fi pune\u0163i-o \u00eentr-un dulap. Este bine de \u015ftiut c\u0103 periajul dentar<\/strong> trebuie s\u0103 dureze cel pu\u0163in dou\u0103 minute. Periu\u0163a trebuie \u015fi ea schimbat\u0103 la fiecare trei luni.<\/p>\n Legumele \u015fi fructele crocante<\/strong><\/p>\n Tot pentru a avea o dantur\u0103 s\u0103n\u0103toas\u0103 trebuie s\u0103 ne ajust\u0103m dieta astfel \u00eenc\u00eet s\u0103 oferim din\u0163ilor \u015fi gingiilor alimente \u00eent\u0103ritoare. Exista m\u00eencare care \u00eengrije\u015fte din\u0163ii, dup\u0103 cum exist\u0103 alimente d\u0103un\u0103toare s\u0103n\u0103t\u0103\u0163ii orale. \u00cen categoria alimentelor utile danturii intr\u0103 fructele \u015fi legumele<\/strong> crude, \u00een special cele care trebuie mestecate, crocante. Saliva produs\u0103 \u00een timpul mestec\u0103rii cur\u0103\u0163\u0103 din\u0163ii, dar \u015fi dantura devine mai puternic\u0103 fiind nevoit\u0103 s\u0103 mestece mai mult \u015fi cu oarecare efort. Merele, morcovii, \u0163elina, broccoli \u015fi varza s\u00eent ideale dac\u0103 s\u00eent m\u00eencate crude. Toate s\u00eent bogate \u00een celuloz\u0103, un nutrient<\/a> care func\u0163ioneaz\u0103 ca o periu\u0163\u0103 de din\u0163i natural\u0103, \u00eendep\u0103rt\u00eend resturile de m\u00eencare \u015fi bacteriile din gur\u0103. Benefic\u0103 pentru s\u0103n\u0103tatea din\u0163ilor este \u015fi br\u00eenza maturat\u0103. Este bogat\u0103 \u00een fosfa\u0163i, substan\u0163e care ajut\u0103 la neutralizarea acizilor, responsabili de erodarea smal\u0163ului din\u0163ilor<\/a>. Br\u00eenza tare con\u0163ine calciu<\/a> \u015fi vitamina D, care \u00eempreun\u0103 ajut\u0103 la \u00eent\u0103rirea smal\u0163ului, la fel cum \u00eent\u0103re\u015fte oasele, \u00een special atunci c\u00eend este combinat cu vitamina D, care ajut\u0103 la fixarea mineralului exact acolo unde e nevoie de el. Un alt aliment care face bine din\u0163ilor este nuca<\/strong>. Dac\u0103 s\u00eent consumate dup\u0103 mas\u0103, nucile stimuleaz\u0103 activitatea fosfa\u0163ilor. Nucile s\u00eent s\u0103race \u00een zah\u0103r <\/a>\u015fi bogate \u00een nutrien\u0163i fortifian\u0163i, calciu \u015fi magneziu, minerale care ofer\u0103 rezisten\u0163\u0103 din\u0163ilor. Ideale pentru s\u0103n\u0103tatea din\u0163ilor s\u00eent \u015fi toate alimentele bogate \u00een vitamina C, dar altele dec\u00eet citriticele. Totu\u015fi, portocalele albesc din\u0163ii dac\u0103, dup\u0103 consum, se cl\u0103te\u015fte gura cu ap\u0103. C\u0103p\u015funele \u00eendep\u0103rteaz\u0103 depunerile de pe din\u0163i \u015fi ajut\u0103 la men\u0163inerea unei respira\u0163ii proaspete. \u00cen categoria m\u00eencare care face din\u0163ii frumo\u015fi intr\u0103 kiwi \u015fi toate legumele cu frunze verzi. Bananele, fructe adesea ocolite pentru c\u0103 ar \u00eengr\u0103\u015fa, con\u0163in foarte mult calciu. Dou\u0103 banane con\u0163in doza zilnic\u0103 necesar\u0103 de calciu. Semin\u0163ele de susan s\u00eent de asemenea, o surs\u0103 bogat\u0103 de calciu.<\/p>\n Vitamina C, protectoarea gingiilor<\/strong><\/p>\n O m\u00een\u0103 de semin\u0163e de susan, cam 35 de grame, asigur\u0103 calciul zilnic<\/a> pentru men\u0163inerea s\u0103n\u0103t\u0103\u0163ii danturii. Ceapa are un rol esen\u0163ial \u00een men\u0163inerea s\u0103n\u0103t\u0103\u0163ii din\u0163ilor \u015fi medicii o consider\u0103 un antiseptic puternic al cavit\u0103\u0163ii bucale. Ciocolata<\/a> am\u0103ruie \u015fi nu cea cu lapte, care con\u0163ine prea mult zah\u0103r, de\u0163ine propriet\u0103\u0163i antibacteriene \u015fi poate servi chiar la profilaxia cariilor. Pe\u015ftele, nucile, \u015fi ficatul au \u00een compozitia lor fluor, care \u00eent\u0103re\u015fte smal\u0163ul din\u0163ilor \u015fi-i ap\u0103r\u0103 de carii. Merele ac\u0163ioneaz\u0103 ca un instrument de cur\u0103\u0163are a din\u0163ilor, conferindu-le, \u00een acela\u015fi timp, o str\u0103lucire natural\u0103. Conopida<\/strong> stimuleaz\u0103 produc\u0163ia de saliv\u0103, care are un rol crucial \u00een cavitatea oral\u0103. Saliva previne formarea pl\u0103cii dentare. Tartrul<\/strong> este inamicul num\u0103rul unu al din\u0163ilor. Pentru a preveni formarea lui, consuma\u0163i mai pu\u0163ine alimente care con\u0163in f\u0103in\u0103 \u015fi zah\u0103r. Dup\u0103 mas\u0103, pute\u0163i mesteca pu\u0163in\u0103 r\u0103d\u0103cin\u0103 de \u0163elin\u0103 sau pute\u0163i m\u00eenca un m\u0103r. Vitamina C are capacitatea de a stimula produc\u0163ia de colagen, substan\u0163\u0103 necesar\u0103 pentru gingii puternice \u015fi s\u0103n\u0103toase. Iar gingiile s\u0103n\u0103toase \u00eenseamn\u0103 funda\u0163ia unor din\u0163i puternici. Persoanele care consum\u0103 zilnic mai pu\u0163in de 60 de miligrame de Vitamina C (un pahar mare de 200 de mililitri de suc de portocale con\u0163ine circa 80 de miligrame de Vitamina C) s\u00eent cu 25% mai predispuse s\u0103 aib\u0103 probleme cu gingiile, conform unui studiu american. Cea mai simpl\u0103 modalitate de a v\u0103 asigura ca a\u0163i introdus \u00een organism necesarul zilnic de Vitamina C este s\u0103 ad\u0103uga\u0163i un pahar de suc de portocale la micul dejun.<\/p>\n Be\u0163i sucurile acidulate cu paiul!<\/strong><\/p>\n Guma de mestecat<\/strong> f\u0103r\u0103 zah\u0103r stimuleaz\u0103 glandele salivare s\u0103 produc\u0103 mai mult\u0103 saliv\u0103, care ajut\u0103 la cur\u0103\u0163area gurii. \u00cen plus, mai multe studii au ar\u0103tat c\u0103 substan\u0163a denumit\u0103 xylitol, care se g\u0103se\u015fte \u00een unele tipuri de gum\u0103 f\u0103r\u0103 zah\u0103r, cre\u015fte nivelul pH-ului din cavitatea bucal\u0103, \u00eempiedic\u00eend astfel acizii s\u0103 atace din\u0163ii. Ceaiurile din plante<\/strong> abund\u0103 \u00een antioxidan\u0163ii <\/a>de care gingiile au at\u00eeta nevoie. Ceaiul negru \u015fi cel verde con\u0163in polifenoli, antioxidan\u0163i care previn depozitarea form\u0103rii placii dentare \u015fi reduc riscul apari\u0163iei cariilor \u015fi a bolilor gingiilor. Ceaiul inhib\u0103 respira\u0163ia nu prea pl\u0103cut\u0103 la miros, pentru c\u0103 opre\u015fte dezvoltarea bacteriilor care eman\u0103 acest miros. Multe ceaiuri con\u0163in \u015fi fluoruri, care protejeaz\u0103 smal\u0163ul din\u0163ilor, ajut\u00eendu-i s\u0103 r\u0103m\u0103n\u00ee s\u0103n\u0103to\u015fi. Ca din\u0163ii s\u0103 nu r\u0103m\u00een\u0103 p\u0103ta\u0163i, be\u0163i ap\u0103 dup\u0103 fiecare cea\u015fc\u0103. Be\u0163i sucurile acidulate cu paiul, r\u0103ul produs asupra smal\u0163ului din\u0163ilor va fi mai mic. Secretul const\u0103 \u00een pozi\u0163ionarea cap\u0103tului superior al paiului spre g\u00eet, \u00een a\u015fa fel \u00eenc\u00eet contactul sucului cu din\u0163ii s\u0103 fie minim. De\u015fi pare surprinz\u0103tor, mai multe studii au ar\u0103tat c\u0103 apa care con\u0163ine clor \u00een exces atac\u0103 smal\u0163ul din\u0163ilor. A\u015fa c\u0103, dac\u0103 merge\u0163i adesea la piscin\u0103, pune\u0163i, al\u0103turi de prosop, \u015fi periu\u0163a de din\u0163i. Clorul din ap\u0103<\/strong> protejeaz\u0103 de bacterii, dar schimb\u0103 \u015fi nivelul PH-ului apei, f\u0103c\u00eend-o periculos de acid\u0103, mai ales pentru dantur\u0103. Studiile arat\u0103 c\u0103 s\u0103rutul poate asigura o dantur\u0103 frumoas\u0103. M\u0103re\u015fte produc\u0163ia de saliv\u0103, care nu face dec\u00eet s\u0103 spele dantura de bacteriile cauzatoare de carii. La fel de eficient\u0103 este \u015fi guma de mestecat.<\/p>\n Alimente care atac\u0103 din\u0163ii<\/strong><\/p>\n Din\u0163ii s\u00eent afecta\u0163i de fructele de p\u0103dure<\/strong>, vinul ro\u015fu, sosul de soia<\/a>, cafeaua<\/a> \u015fi ceaiul, care \u00eei \u00eeng\u0103lbenesc. Citricele, b\u0103uturile carbogazoase, alimentele fermentate (mur\u0103turi, iaurturi<\/a>, vinuri albe) atac\u0103 smal\u0163ul din\u0163ilor fiind bogate \u00een acid. Alimentele foarte colorate s\u00eent contraindicate. Pentru a atenua efectul color\u0103rii smal\u0163ului, cl\u0103ti\u0163i-v\u0103 cu ap\u0103 dup\u0103 ce le consuma\u0163i. Carbohidra\u0163ii simpli (p\u00eeine alb\u0103 \u015fi bomboane) \u015fi alimentele procesate s\u00eent transforma\u0163i \u00een zah\u0103r care favorizeaz\u0103 dezvoltarea bacteriilor \u015fi a cariilor. \u00cen zilele \u00een care le consuma\u0163i, sp\u0103la\u0163i-v\u0103 mai des pe din\u0163i \u015fi folosi\u0163i ata dentar\u0103. Caramelele, jeleurile, br\u00eenzeturile cleioase, untul de arahide \u015fi toate celelalte alimente care se lipesc de din\u0163i s\u00eent destul de periculoase pentru s\u0103n\u0103tatea dentar\u0103. Dup\u0103 ce le m\u00eencati, sp\u0103la\u0163i-v\u0103 pe din\u0163i. B\u0103uturile acidulate<\/a> d\u0103uneaz\u0103 danturii. Acidul din b\u0103utur\u0103, combinat cu ac\u0163iunea abraziv\u0103 a periajului, poate eroda smal\u0163ul din\u0163ilor. Pentru a proteja totu\u015fi din\u0163ii de ac\u0163iunea nociv\u0103 a sucurilor acidulate, este indicat\u0103 cl\u0103tirea gurii cu ap\u0103 saumestecarea gumei pentru a activa saliva care neutralizeaz\u0103 acizii. Abia apoi se pot sp\u0103la din\u0163ii. Fumatul cre\u015fte riscul apari\u0163iei problemelor gingivale, afect\u00eend \u0163esutul gingival \u015fi cresc\u00eend riscul apari\u0163iei inflama\u0163iilor. \u00cen plus, nicotina<\/strong> \u00eeng\u0103lbene\u015fte din\u0163ii. Pentru albirea lor se folosesc sarea, bicarbonatul de sodiu, sucul de l\u0103m\u00eeie, peroxidul de hidrogen, c\u0103p\u015fune amestecate cu bicarbonat de sodiu. Dar exist\u0103 riscul ca aceste metode s\u0103 atace nu doar smal\u0163ul dintelui, ci chiar plombele!<\/p>\n Menta<\/strong> ofer\u0103 o respira\u0163ie proasp\u0103t\u0103. Este un foarte bun dezinfectant \u015fi antiinflamator. \u00cen plus, r\u0103core\u015fte \u015fi tonific\u0103 mucoasa bucal\u0103. Dac\u0103 ave\u0163i gingiile u\u015for inflamate, cl\u0103ti\u0163i gura dup\u0103 mas\u0103 cu ceai de ment\u0103 c\u0103ldu\u0163, proasp\u0103t preparat. Astfel, durerile se vor atenua. Aceast\u0103 gargar\u0103 ajut\u0103 \u015fi la cur\u0103\u0163area din\u0163ilor \u015fi gingiilor. Cui\u015foarele<\/strong> au propriet\u0103\u0163i anestezice \u015fi diminueaz\u0103 durerile de din\u0163i sau de gingii. Totodat\u0103, \u00eenl\u0103tur\u0103 mirosul nepl\u0103cut al gurii. Pot fi mestecate pur \u015fi simplu sau se poate face gargar\u0103 cu ceai din cui\u015foare. Pentru a-l prepara, fierbe\u0163i patru cui\u015foare timp de un minut \u00een 200 ml ap\u0103 clocotit\u0103. Vasul se acoper\u0103 cu un capac. Dup\u0103 10 minute, se strecoar\u0103. Se utilizeaz\u0103 c\u0103ldu\u0163 sau la temperatura camerei. \u00cempotriva durerilor de din\u0163i, pune\u0163i c\u00eeteva pic\u0103turi de ulei de cui\u015foare pe un tampon de vat\u0103 \u015fi aplica\u0163i-l direct pe locul dureros. La \u00eenceput, poate ustura un pic, dar, mai apoi, zona amor\u0163e\u015fte. Femeile \u00eens\u0103rcinate ar trebui s\u0103 evite cui\u015foarele, \u00eentruc\u00eet pot declan\u015fa travaliul \u00eenainte de termen. Mai este important s\u0103 \u015fti\u0163i c\u0103 acest remediu nu vindec\u0103, ci are doar efecte analgezice. Nu ezita\u0163i s\u0103 merge\u0163i la dentist pentru a te trata. Un remediu \u00eempotriva gingiilor dureroase este salvia<\/strong>, care are un efect astringent \u015fi previne sau \u00eenl\u0103tur\u0103 infec\u0163iile. Se poate face gargar\u0103 de dou\u0103-trei ori pe zi cu ceai c\u0103ldu\u0163 (infuzie din dou\u0103 linguri\u0163e de plant\u0103 la 200 ml ap\u0103) sau se pot mesteca frunze proaspete de salvie. R\u0103d\u0103cina de ceren\u0163el<\/strong> opre\u015fte s\u00eenger\u0103rile. Aceast\u0103 plant\u0103 este indicat\u0103 \u00een stomatite sau gingivite pentru c\u0103 are propriet\u0103\u0163i antiinflamatorii, antibacteriene, calmante, cicatrizante. Se face un decoct din dou\u0103 linguri de r\u0103d\u0103cin\u0103 fierte timp de 10-15 minute \u00een 300 ml ap\u0103. Se pot lua c\u00eete trei linguri pe zi, dup\u0103 mesele principale \u015fi se poate face gargar\u0103 cu acest ceai.<\/p>\n De ce este bine s\u0103 avem grij\u0103 de din\u0163i?<\/strong><\/p>\n Cercet\u0103torii americani au descoperit c\u0103 femeile care se spal\u0103 de dou\u0103 ori pe zi pe din\u0163i au un risc mai mic de demen\u0163\u0103 cu 65%. Adul\u0163ii care se spal\u0103 pe din\u0163i \u00een mod regulat au un risc mai sc\u0103zut de a suferi un infarct fa\u0163\u0103 de persoanele care mai uit\u0103 de aceast\u0103 activitate. O bun\u0103 \u00eengrijire a danturii ajut\u0103 \u015fi la prevenirea atacului cerebral<\/a>. O cercetare din 2011 arat\u0103 c\u0103 infec\u0163iile orale<\/strong> pot duce la boli ale aparatului respirator, inlusiv pneumonie. Aceasta apare atunci c\u00eend bacteriile intr\u0103 \u00een tractul respirator inferior, din partea de sus a g\u00eetului. O igien\u0103 oral\u0103 bun\u0103 este foarte important\u0103 mai ales \u00een timpul sarcinii, bolile periodontale s\u00eent conectate cu o na\u015ftere prematur\u0103 \u015fi o greutate mic\u0103 a nou-nascutului. Atunci c\u00eend ne sp\u0103l\u0103m din\u0163ii, creierul prime\u015fte un semnal c\u0103 este cazul s\u0103 nu se mai g\u00eendeasc\u0103 la m\u00eencare. Astfel, reu\u015fim s\u0103 ne ab\u0163inem de a m\u00eenca seara t\u00eerziu. Chiar dac\u0103 nu ne putem ab\u0163ine, dup\u0103 un sp\u0103lat pe din\u0163i hrana nu va mai avea acela\u015fi gust, a\u015fa c\u0103 vom reduce cantitatea de m\u00eencare sau chiar vom renun\u0163a de tot. O alt\u0103 cercetare arat\u0103 c\u0103 bolile gingivale cresc riscul apari\u0163iei Alzheimerului<\/a>. Nu numai c\u0103 o respira\u0163ie proasp\u0103t\u0103 \u00eel va atrage pe partenerul de via\u0163\u0103, dar o cavitate bucal\u0103 curat\u0103 previne \u015fi disfunc\u0163iile erectile<\/a>.<\/p>\n Ce probleme tr\u0103deaz\u0103 afec\u0163iunile dentare?<\/strong><\/p>\n – Respira\u0163ia nepl\u0103cut\u0103<\/strong> poate semnala un abces, o boal\u0103 a gingiilor, cariile, o complica\u0163ie ap\u0103rut\u0103 la extrac\u0163ia unui dinte sau chiar cancerul g\u00eetului ori al gurii. Tot respira\u0163ia ur\u00eet mirositoare poate fi asociat\u0103 cu problemele sinusurilor, diabet, probleme digestive<\/a>, HIV, boli de ficat, rinichi sau pl\u0103m\u00eeni.![\"salvie\"](\"http:\/\/doctorexpres.ro\/wp-content\/uploads\/2016\/07\/salvie-300x300.jpg\")
Contra durerilor de m\u0103sea<\/strong><\/p>\n
\n– Inflama\u0163iile<\/strong> din gur\u0103 pot indica o caren\u0163\u0103 de fier, acid folic sau Vitamina B12. Pot ap\u0103rea \u00eens\u0103 \u015fi din cauza schimb\u0103rilor hormonale, a alergiilor alimentare sau infec\u0163iilor virale.
\n– Irita\u0163iile gurii<\/strong> se \u00eent\u00eelnesc \u015fi \u00een cazul celor diagnostica\u0163i cu infec\u0163ii ale pielii \u015fi chiar cancer oral.
\n– Cariile netratate<\/strong>, bolile gingiilor \u015fi abcesele pot face ca bacteriile s\u0103 ajung\u0103 la inim\u0103.
\n– Din\u0163ii care cad<\/strong> pot anun\u0163a mai multe tipuri de cancer.
\n– Durerile de din\u0163i<\/strong> \u015fi sensibilitatea exagerat\u0103 semnaleaz\u0103 lipsa vitaminei B12 sau chiar sinuzit\u0103.
\n– Durerea maxilarelor<\/strong> poate indica un abces sau probleme ale unei m\u0103sele de minte<\/a>, \u00eens\u0103 la fel de bine poate fi vorba despre un atac de cord sau angin\u0103 (c\u00eend doare doar maxilarul superior). Tot durerea maxilarelor poate anun\u0163a unele migrene severe.
\n– Din\u0163ii care se ciobesc<\/strong> sau se crap\u0103 u\u015for, cu smal\u0163 aproape transparent, reprezint\u0103 un semn al refluxului gastroesofagian sau al bulimiei.
\n– Ulcerele bucale<\/strong> care nu dispar pot \u00eensemna cancer bucal. Fum\u0103torii au un risc de \u015fase ori mai mare de a face cancer bucal, dar unul din patru cazuri apare la nefum\u0103tori. Iar rata de supravie\u0163uire \u00een urma unui astfel de cancer este de doar 35%, \u00een principal din cauza faptului c\u0103 este detectat adesea prea t\u00eerziu.
\n– Gingiile<\/strong> care cresc peste din\u0163i \u00eenseamn\u0103 probleme de tratament medicamentos, semn c\u0103 dozajul trebuie ajustat.
\n– Gura uscat\u0103<\/strong> poate semnala diabet sau sindromul lui Sjogren.
\n– Albirea membranei<\/strong> de pe interiorul obrajilor, \u00een gur\u0103 este semn al lichenului plan, o boal\u0103 de piele a c\u0103rei cauz\u0103 este necunoscut\u0103. 70% dintre leziuni se v\u0103d la nivelul gurii, \u00eenainte s\u0103 apar\u0103 pe alte p\u0103r\u0163i ale corpului. Cele de pe interiorul obrajilor au un aspect albicios, dantelat.
\n– Parodontoza<\/strong> apare \u015fi din cauza unor boli ca: diabet<\/a>, ciroze, boli autoimune \u015fi, \u00een general, boli care ac\u0163ioneaz\u0103 asupra sistemului vascular. Avitaminozele<\/a> \u015fi lipsa calciului s\u00eent \u015fi ele un factor de risc. Chiar \u015fi depresia, \u00een mod indirect, conduce la neglijen\u0163\u0103 fa\u0163\u0103 de propriul corp, inclusiv a cavit\u0103\u0163ii bucale.<\/p>\n