![\"P500D_system12_clinician_patient\"](\"http:\/\/doctorexpres.ro\/wp-content\/uploads\/2016\/07\/P500D_system12_clinician_patient-300x169.jpg\")
<\/b><\/p>\nRadiografiile s\u00eent necesare \u00een diagnosticare, atunci c\u00e2nd vrem, nu vrem, ajungem \u015fi la radiologie, cu o m\u00een\u0103 scr\u00eentit\u0103 sau o m\u0103sea cariat\u0103. Uneori ne pot salva via\u0163a, dar, dac\u0103 s\u00eent prea multe, pot fi foarte d\u0103un\u0103toare. De aceea, explor\u0103rile radiologice se fac \u00een regim special \u015fi cu mult\u0103 pruden\u0163\u0103. Dozele de radia\u0163ii s\u00eent diferite \u00een func\u0163ie de tipul de explorare: tomografie, radiografie, mamografie, urografie. Chiar \u015fi scan\u0103rile din aeroporturi intr\u0103 \u00een aceast\u0103 categorie, expun\u00eend organismul radia\u0163iilor. Ce trebuie s\u0103 \u015ftim despre aceste metode, care s\u00eent contraindica\u0163iile \u015fi efectele nocive, c\u00eet de des putem face asemenea investiga\u0163ii \u015fi care este doza maxim\u0103 admis\u0103 de radia\u0163ii pentru a nu ne pune s\u0103n\u0103tatea \u00een pericol?<\/p>\n
<\/b><\/p>\n
<\/p>\n
Radiografia este o metod\u0103 de examinare a organismului cu ajutorul radia\u0163iilor R\u00f6ntgen (raze X), care impresioneaz\u0103 un film fotografic. \u00centocmai unui aparat foto clasic, aparatul care \u201evede\u201c \u00een corpul nostru va genera un negativ pe care zonele mai expuse la radia\u0163ii, acolo unde nu a existat niciun obstacol \u00een calea razelor X, apar negre, iar cele mai pu\u0163in expuse apar mai deschise la culoare. Astfel, zonele unde a existat \u0163esut osos \u00eentre camer\u0103 \u015fi razele X vor fi albe, iar cele corespunz\u0103toare tesuturilor moi apar gri. \u00cen momentul \u00een care razele X lovesc un organism, ele provoac\u0103 transformarea atomilor \u00een ioni cu o reactivitate chimic\u0103 deosebit\u0103. \u00cen acest fel, se declan\u015feaz\u0103 diverse reac\u0163ii chimice care pot duce la alterarea substan\u0163ei vii, a materialului genetic, ADN-ul fiind \u0163inta preferat\u0103 a radia\u0163iilor. Efectele pot s\u0103 apara la intervale diferite, de la c\u00eeteva ore, la c\u00ee\u0163iva ani. Organismul poate suporta dozele mici \u015fi unice, \u00eens\u0103 dozele mari produc deficite celulare \u015fi alter\u0103ri func\u0163ionale. Atunci c\u00eend s-au descoperit razele X, comunitatea medical\u0103 nu a \u00een\u0163eles c\u00eet s\u00eent de periculoase, astfel c\u0103 mul\u0163i medici \u015fi pacien\u0163i s-au \u00eemboln\u0103vit din cauza lor. Cea mai frecvent\u0103 consecin\u0163\u0103 a expunerii la doze mari de radia\u0163ii este cancerul, ap\u0103rut \u00een urma muta\u0163iei. Celulele se transform\u0103 \u00een celule canceroase \u015fi se multiplic\u0103 form\u00eend tumori. Din toate aceste motive, medicii folosesc \u201ecu economie\u201c razele X, a\u015fa \u00eenc\u00eet un pacient s\u0103 nu fie expus unei cantit\u0103\u0163i prea mari de radia\u0163ii. Nu trebuie s\u0103 ne temem de radiografii, at\u00eeta timp c\u00eet nu abuz\u0103m de ele. Expunerea sporadic\u0103 la cantit\u0103\u0163i mici de radia\u0163ii nu este periculoas\u0103. Riscul de a dezvolta cancer \u00een urma expunerii la radia\u0163ii este destul de mic, potrivit speciali\u015ftilor, \u00eens\u0103 el nu trebuie exclus.<\/p>\n
Radioscopia era indicat\u0103 \u00een studiul infec\u0163iilor \u015fi inflama\u0163iilor pulmonare, a tuberculozei. Uneori, aceast\u0103 investiga\u0163ie se aplica \u015fi \u00een cardiologie, pentru a se vedea dimensiunile cordului. Acum, radioscopia nu se mai folose\u015fte, este prea periculoas\u0103, o radioscopie echival\u00eend cu zece radiografii pulmonare. Exist\u0103 investiga\u0163ii moderne precum: tomografie toraco-pulmonar\u0103, ecocardiografie, scintigrafie osoas\u0103, rezonan\u0163\u0103 magnetic\u0103. Radiografia toracic\u0103 simpl\u0103 este cea mai uzitat\u0103 investiga\u0163ie radiologic\u0103. Nu s-a renun\u0163at la ea fiindc\u0103 ofer\u0103 informa\u0163ii foarte rapide despre procesele infec\u0163ioase \u015fi inflamatorii pulmonare, despre traumatismele toracice. Dintre toate investiga\u0163iile, radiografia conven\u0163ional\u0103<\/strong> este cel mai pu\u0163in iradiant\u0103, cea a unui segment osos este mai iradiant\u0103 dec\u00eet cea pulmonar\u0103. Aceasta pentru c\u0103 osul compact este un material dens, de aceea doza de radia\u0163ii este mai mare, pe c\u00eend pl\u0103m\u00eenul este o structur\u0103 ce con\u0163ine mult aer \u015fi de aceea necesit\u0103 o doz\u0103 mai mic\u0103 pentru execu\u0163ie. Doza de iradiere variaz\u0103 \u015fi \u00een func\u0163ie de segmentul investigat. La radia\u0163iile pe care organismul le prime\u015fte \u00een urma investiga\u0163iilor medicale se adaug\u0103 cele naturale, provenite din mediul \u00eenconjur\u0103tor. Din doza maxim\u0103 admis\u0103<\/strong> de 20 mSv pe an, aproximativ 3 mSV provin din mediu \u015fi nu trebuie ignorate atunci c\u00eend se calculeaz\u0103 doza anual\u0103 de iradiere. Medicii radiologi au obliga\u0163ia de a-i \u00eentreba pe pacien\u0163i ce examin\u0103ri au efectuat anterior \u015fi c\u00eet timp a trecut de la ultima examinare. El ar trebui s\u0103 recomande alt tip de investiga\u0163ie, neiradiant\u0103, dac\u0103 recent pacientul a mai f\u0103cut o radiografie.<\/p>\n Tomografia computerizat\u0103<\/strong> (CT) la cap este cea mai iradiant\u0103 investiga\u0163ie medical\u0103<\/strong>, din cauza calotei craniene, care este o structur\u0103 osoas\u0103, dar totodat\u0103 este \u015fi cea mai complex\u0103 dintre toate, fiindc\u0103 num\u0103rul de informa\u0163ii ob\u0163inute este semnificativ mai mare dec\u00eet \u00een cazul celorlalte. Doza de radia\u0163ii rezultat\u0103 \u00een urma unui CT toracic sau de pelvis este mai mare, p\u00een\u0103 la 10 mSv, \u00een timp ce o tomografie complet\u0103 a corpului uman, care se efectueaz\u0103 de obicei \u00een cazul pacien\u0163ilor cu traumatisme multiple, ajunge la o doz\u0103 de 10-12 mSv, potrivit speciali\u015ftilor. Pentru a reduce gradul de iradiere a pacientului, este recomandat ca tomografia s\u0103 fie efectuat\u0103 pentru dou\u0103, cel mult trei segmente ale corpului: torace \u015fi abdomen sau abdomen \u015fi pelvis, iar \u00een cazul coloanei vertebrale nu mai mult de trei vertebre. Excep\u0163ie de la aceast\u0103 regul\u0103 fac pacien\u0163ii oncologici, \u00een cazul c\u0103rora beneficiile diagnosticului s\u00eent considerabil mai mari dec\u00eet riscurile. Totu\u015fi, orice medic oncolog va \u00eencerca s\u0103 exclud\u0103 o expunere suplimentar\u0103 la radia\u0163ii, \u015ftiind c\u0103 pacientul va mai avea nevoie de investiga\u0163ii \u00een urm\u0103torul an sau chiar \u00een urm\u0103toarele trei-\u015fase luni. \u00cen plus, \u00een cadrul unei tomografii cerebrale s\u00eent expuse iradierii \u015fi globul ocular, glanda hipofiz\u0103, tiroida<\/a>. \u00cen foarte multe cazuri, tomografia computerizat\u0103 se efectueaz\u0103 de dou\u0103 ori: o dat\u0103 f\u0103r\u0103 substan\u0163\u0103 de contrast<\/strong> \u015fi a doua oar\u0103 dup\u0103 ce pacientului i s-a administrat intravenos o substan\u0163\u0103 de contrast. Practic, doza de iradiere este dubl\u0103. Totu\u015fi, de\u015fi expunerea la radia\u0163ii este foarte mare, aceast\u0103 procedur\u0103 este foarte important\u0103 pentru a pune \u00een eviden\u0163\u0103 anumite \u0163esuturi \u015fi \u00eenvecinarea lor cu vase de s\u00eenge, mu\u015fchi, structuri osoase, traiecte nervoase.<\/p>\n \u015etia\u0163i c\u0103?<\/a><\/strong><\/p>\n Pentru diagnosticarea nodulilor mamari, care nu pot fi depista\u0163i la simpla palpare, mamografia<\/strong> este cea mai bun\u0103 metod\u0103 de investigare. Doza de iradiere pentru o mamografie este mai mic\u0103 dec\u00eet doza anual\u0103 provenit\u0103 din mediul \u00eenconjur\u0103tor. Beneficiile diagnosticului \u015fi ale tratamentului precoce al cancerului de s\u00een dep\u0103\u015fesc cu mult riscurile pe care le are aceast\u0103 investiga\u0163ie. Totu\u015fi, ea este recomandat\u0103 numai dup\u0103 v\u00eersta de 40 de ani \u015fi numai o dat\u0103 pe an, tocmai pentru a preveni eventualele riscuri ale iradierii. P\u00een\u0103 la aceast\u0103 v\u00eerst\u0103 s\u00eent de preferat investiga\u0163iile neiradiante, cum e ecografia.<\/strong> Unele studii au ar\u0103tat c\u0103 mamografia poate reduce rata de deces \u00een urma cancerului la s\u00een cu mai mult de o treime. Mamografia prezint\u0103 riscuri doar \u00een cazul femeilor care au implant de s\u00een, \u00een timpul pres\u0103rii oraganului exist\u00eend riscul ca implantul s\u0103 se sparg\u0103. Capacitatea mamografiei de a depista cancerul la s\u00eent la aceste femei scade de la 92% la 33%, tot din cauza implantului care poate obtura imaginea. Uneori, rezultatele pot fi fals negative, adic\u0103 femeia s\u0103 aib\u0103 cancer, de\u015fi rezultatul investiga\u0163iei e negativ. Aceste anomalii apar mai ales \u00een cazul femeilor tinere. Fazele ciclului menstrual nu afecteaz\u0103 calitatea imaginii. Exist\u0103 mamografii speciale: ductografia (cu un mic tub de plastic plasat la nivelul deschiderii ductului de la nivelul mamelonului \u015fi substan\u0163\u0103 de contrast), pneumocystografia (dac\u0103 s-a depistat chist) \u015fi mamografie stereotactic\u0103 (cu anestezie local\u0103, \u00een cazul tumorilor). Majoritatea modific\u0103rilor de la nivelul s\u00eenilor nu s\u00eent maligne. La mamografie, se vor vedea puncte albe numite, \u00een func\u0163ie de m\u0103rimea lor, calcific\u0103ri sau microcalcific\u0103ri. Marea lor majoritate nu trebuie s\u0103 ne ingrijoreze. Mamografia poate detecta peste 85% din tumorile s\u00eenului, iar rezultatele s\u00eent mai precise dac\u0103 este corelat\u0103 cu examinarea fizic\u0103.<\/p>\n Ca metode de investiga\u0163ie radiante, mai exist\u0103 \u015fi irigografia<\/strong> (irigoscopia). Aceasta implic\u0103 introducerea intrarectal a unei substan\u0163e de contrast cu bariu. Radiologul urm\u0103re\u015fte avansarea acestei substan\u0163e radioopace \u00een colon. Pe film se poate vedea dac\u0103 exist\u0103 forma\u0163iuni tumorale. \u00cenaintea procedurii, trebuie evacuate toate resturile din colon, pentru a nu fi confundate cu forma\u0163iuni tumorale. Irigografia este indicat\u0103 \u00een diagnosticarea polipilor colorectali, a modific\u0103rilor colonului \u00een colita ulceroas\u0103. De obicei, se recomand\u0103 atunci c\u00eend pacientul prezint\u0103 simptome ca: modificarea tranzitului intestinal, s\u00eenger\u0103ri rectale, anemie \u015fi sc\u0103dere ponderal\u0103. Nu se face irigografie dac\u0103 se b\u0103nuie\u015fte o ocluzie intestinal\u0103, fiindc\u0103 bariul poate accentua ocluzia. Irigografia este contraindicat\u0103 \u015fi \u00een perfora\u0163ii. Radiografia cu bariu<\/strong> se folose\u015fte pentru explorarea eso-gastro-duodenal\u0103. Presupune \u00eenghi\u0163irea unei substan\u0163e baritate sau radioopace iodate care opacifiaz\u0103 tubul digestiv. Este o metod\u0103 u\u015foar\u0103 de a explora tubul digestiv \u015fi de a descoperi afec\u0163iuni precum: hernia gastric\u0103, ulcerele gastrice sau duodenale, gastritele, gastro-duodenitele, forma\u0163iunile tumorale. Radiografia cu bariu la stomac este interzis\u0103 dac\u0103 exist\u0103 suspiciunea de perforare a tubului digestiv. Urografia intravenoas\u0103<\/strong> este un examen radiologic care studiaz\u0103 morfologia \u015fi func\u0163ionarea aparatului urinar. Este cel mai indicat \u00een boli urinare ca infec\u0163ia urinar\u0103, litiaza reno-ureteral\u0103, hematuria<\/a>, colicile nefretice \u015fi tulbur\u0103rile mic\u0163ionale. Nu se face urografie dac\u0103 analizele indic\u0103 o func\u0163ionare proast\u0103 a rinichiului, de exemplu atunci c\u00eend creatinina are valori peste unu, deoarece organismul nu va putea elimina substan\u0163a de contrast. Investiga\u0163ia este contraindicat\u0103 \u00een insuficien\u0163a renal\u0103 acut\u0103 \u015fi cronic\u0103.<\/p>\n Radiografiile s\u00eent foarte utile, practic orice traumatism se inevestigheaz\u0103 mai \u00eent\u00eei radiologic. Cel mai adesea ajungem la radiologie pentru fracturi, dar la nivelul oaselor se mai pot depista \u015fi leziuni degenerative (boala artrozic\u0103 osoas\u0103), leziuni tumorale maligne sau benigne osoase \u015fi artrite. Dar cercet\u0103rile arat\u0103 c\u0103 una din trei examin\u0103ri radiologice s\u00eent f\u0103cute degeaba, nu aduc informa\u0163ii medicale suficiente, doar radia\u0163ii. Radiologii \u00eei acuz\u0103 pe medicii din alte specializ\u0103ri c\u0103 elibereaz\u0103 prea u\u015for bilete de trimitere la radiologie. Conform unor statistici, p\u00een\u0103 la 2% dintre cazurile de cancer ar putea fi cauzate de iradierea provocat\u0103 de computerul tomograf. Anual, rom\u00e2nii fac peste 3 milioane de radiografii \u015fi investiga\u0163ii CT. Radiografiile trebuie f\u0103cute cu o anumit\u0103 ritmicitate (una la \u015fase luni) pentru a nu se aduna doze de raze X periculoase. Copiii cu v\u00eerste p\u00een\u0103 \u00een zece ani trebuie s\u0103 se supun\u0103 la c\u00eet mai pu\u0163ine radiografii \u015fi numai cu protec\u0163ia organelor genitale, a cristalinului \u015fi a tiroidei, cu ajutorul unor \u015for\u0163uri de plumb. Celulele copiilor se divid mai repede pe m\u0103sur\u0103 ce ace\u015ftia cresc, exist\u00eend un risc mai mare de formare a celulelor anormale. Radiologul este izolat de pacient printr-un paravan plumbat.<\/strong> Excep\u0163ie fac medicii care practic\u0103 coronarografia sau angiografia. \u00cen aceste cazuri, prezen\u0163a medicului \u00een aceea\u015fi \u00eenc\u0103pere cu pacientul este necesar\u0103 pentru efectuarea unor interven\u0163ii de fine\u0163e. Mai trebuie \u015ftiut c\u0103 aparatele de ultim\u0103 genera\u0163ie s\u00eent cel mai pu\u0163in radiante. Cantitatea de radia\u0163ii emis\u0103 de dispozitivele noi cu raze X poate fi chiar de dou\u0103 ori mai mic\u0103 dec\u00eet cea a aparatelor vechi.<\/p>\n Expunerea la cantit\u0103\u0163i mari de raze X poate duce la tulbur\u0103ri de pigmentare, atrofie,<\/strong> scleroz\u0103 cutanat\u0103, conjunctivit\u0103, cataract\u0103, pierderea p\u0103rului<\/strong>. Efectele iradierii depind de mai mul\u0163i factori: doza de radia\u0163ii, frecven\u0163a expunerii, organul expus, dar \u015fi v\u00eersta pacientului. Embrionul uman \u015fi copiii, de exemplu, s\u00eent foarte sensibili la radia\u0163ii, exist\u00eend riscul ca ele s\u0103 le influen\u0163eze dezvoltarea. Gravidelor<\/strong> le este interzis\u0103 expunerea la radia\u0163ii, pe \u00eentreaga perioad\u0103 a sarcinii. Pot ap\u0103rea deform\u0103ri ale corpului f\u0103tului sau afec\u0163iuni grave care pot periclita via\u0163a copilului. \u00cen urma iradierii cu raze X cre\u015fte riscul de avort spontan<\/strong>. Expunerea gravidei la raxe X poate duce la apari\u0163ia \u00een copil\u0103rie a leucemiei<\/a> sau a diverselor tipuri de cancer. Dac\u0103 totu\u015fi este absolut necesar\u0103 o asemenea investiga\u0163ie, fiindc\u0103 altfel ar putea duce la decesul mamei, se ia decizia expunerii gravidei la raze X. \u00cen cazul \u00een care sarcina este normal\u0103, radiografia simpl\u0103 se poate efectua, eventual, \u00een ultima lun\u0103 de sarcin\u0103, \u00eens\u0103 nici \u00een acest caz f\u0103r\u0103 riscuri. Conform ultimelor studii de specialitate, s-ar putea admite, \u00een cazuri excep\u0163ionale, efectuarea unei singure radiografii toracice. Persoanele diagnosticate cu boli de s\u00eenge (afec\u0163iuni leucemoide, limfoame) \u015fi cu tumori maligne nu trebuie s\u0103 fac\u0103 radiografii, deoarece aceste boli au o evolu\u0163ie imprevizibil\u0103 la radia\u0163ii. Pentru a evita efectele nocive ale radia\u0163iilor X, pute\u0163i s\u0103 cere\u0163i doza cea mai mic\u0103 de radia\u0163ii posibil\u0103, s\u0103 evita\u0163i scan\u0103rile repetate, s\u0103 cere\u0163i alte tipuri de investiga\u0163ii: ecografii (ultrasunete) sau RMN<\/strong> (imagistic\u0103 prin rezonan\u0163\u0103 magnetic\u0103). \u00cen cazul radiografiilor dentare, cere\u0163i una panoramic\u0103, adic\u0103 o singur\u0103 expunere care va ar\u0103ta situa\u0163ia \u00eentregii danturi.<\/p>\n – radiografie dentar\u0103: 0,02![\"Radiography11\"](\"http:\/\/doctorexpres.ro\/wp-content\/uploads\/2016\/07\/Radiography11-300x199.jpg\")
Tomografia, precis\u0103, dar nociv\u0103<\/b><\/p>\nMamografia, \u015fansa depist\u0103rii cancerului la s\u00een<\/b><\/h6>\n
Diagnosticarea cu substan\u0163e radioopace<\/b><\/h6>\n
Nu prea des \u015fi numai dac\u0103 altfel nu se poate<\/b><\/h6>\n
Riscuri \u015fi contraindica\u0163ii<\/b><\/h6>\n
Doze de radia\u0163ii (mSv)<\/b><\/h6>\n
\n– radiografie pulmonar\u0103: 0,1-0,6
\n– radiografie coloan\u0103 vertebral\u0103: 1,5
\n– radiografie extremit\u0103\u0163i: 0,001
\n– radiografie toracic\u0103: 0,02
\n– mamografie: 1-2
\n– densitometrie osoas\u0103 (DEXA): 0,01-0,05
\n– scanare cu raze X efectuate de personalul de securitate: 0,00025-0,025
\n– colonografie: 10
\n– angiografie: 12
\n– CT abdomen: 8
\n– CT pelvis: 10
\n– CT cap: 2
\n– CT coloan\u0103: 6
\n– CT torace: 7
\n– CT complet: 10-12
\n– radia\u0163ii din mediu: 3 mSv\/an<\/p>\nDoza maxim\u0103 admis\u0103: 20 mSv\/an.<\/strong><\/h6>\n