\u201eNa\u0163ionala m\u0103m\u0103lig\u0103\u201c<\/strong><\/h6>\n\u201eHrana unui popor e o chestie foarte \u00eensemnat\u0103. Modul cum omul se hr\u0103ne\u015fte e cel mai important factor \u00een lupta pentru traiu<\/em>\u201c. A\u015fa \u00eencepe articolul care sf\u0103tuia guvernul anului 1896 s\u0103 hr\u0103neasc\u0103 mai bine \u0163\u0103ranii, asigur\u00eendu-le mai mult\u0103 carne <\/a>\u015fi p\u00eeine \u00een alimenta\u0163ia de zi cu zi. Autorul, care semneaz\u0103 \u201eEU\u201c, crede c\u0103 numai triburile care au \u00eenv\u0103\u0163at s\u0103 v\u00eeneze au supravie\u0163uit, vegetarienii au pierit. \u201eGe\u0163ii erau numi\u0163i m\u00eenc\u0103tori de lapte<\/em>\u201c, dar cultivau \u015fi gr\u00eeu, ov\u0103z \u015fi mei, din care preparau diferite feluri de m\u00eencare. Mai t\u00eerziu, \u201epe vremea lui Petru Rare\u015f, l\u0103ncierii moldoveni m\u00eencau p\u00eeine alb\u0103 \u015fi br\u00eenz\u0103 de burduf. Dimitrie Cantemir sp<\/em>![\"mamaliga1-e1385582715877\"](\"http:\/\/doctorexpres.ro\/wp-content\/uploads\/2016\/08\/mamaliga1-e1385582715877-300x200.jpg\")
<\/strong>une c\u0103 rom\u00e2nii f\u0103ceau p\u00eeine din mei \u015fi o m\u00eencau cu unt. La 1759, \u00een \u0162ara Rom\u00e2neasc\u0103 se m\u00eencau seu, unt \u015fi br\u00eenz\u0103 de vaci, oi \u015fi capre<\/em>\u201c. Carnea era fript\u0103 sau pastram\u0103. \u00cen post se m\u00eenca mult pe\u015fte, care se g\u0103sea din bel\u015fug. \u201eA\u015fa c\u0103, hrana \u00eembel\u015fugat\u0103, vegetal\u0103 \u015fi animal\u0103, explic\u0103 vitejia \u015fi cerbicia din trecut a neamului rom\u00e2nesc.<\/em>\u201c Ajung\u00eend \u00een prezentul de acum un secol, se constat\u0103 c\u0103 \u0163\u0103ranii rom\u00e2ni s\u00eent malnutri\u0163i, iar cauza este \u201ena\u0163ionala m\u0103m\u0103lig\u0103\u201c. Aceasta pentru c\u0103 m\u0103laiul este alterat. \u201ePorumbul<\/a> s-a adus la noi \u00een \u0163ar\u0103 sub Cantemir, pe la sf\u00eer\u015fitul veacului al XVII-lea. Cel mai mare cusur al porumbului e c\u0103 la munte se coace greu \u015fi se p\u0103streaz\u0103 \u015fi mai greu. Umezeala \u00eel stric\u0103 \u015fi oamenii m\u00eenc\u00eend porumb stricat cap\u0103t\u0103 o boal\u0103 at\u00eet de \u00eengrozitoare ca pelagra. Num\u0103rul pelagro\u015filor cre\u015fte \u00eengrozitor la noi \u00een \u0163ar\u0103<\/em>.\u201c<\/p>\nZilnic, bor\u015f cu verde\u0163uri<\/strong><\/h6>\nDe fapt, ce puneau pe mas\u0103 \u0163\u0103ranii rom\u00e2ni? M\u0103m\u0103lig\u0103 <\/a>\u015fi bor\u015f. \u201eUd\u0103tura e numai s-o fac\u0103 s\u0103 alunece pe g\u00eet. Actele oficiale na arat\u0103 c\u0103 ud\u0103tura rom\u00e2nului e bor\u015ful, ceapa, usturoiul<\/a>, buruienile de prim\u0103var\u0103; verde\u0163urile, fasolea \u015fi varza mai rar; din c\u00eend \u00een c\u00eend, c\u00eete o f\u0103r\u00eem\u0103 de pe\u015fte s\u0103rat; carne de porc pu\u0163in\u0103, \u00een dulcele de iarn\u0103; br\u00eenz\u0103, ou\u0103 pu\u0163ine \u015fi rar c\u00eete o pas\u0103re. \u0162\u0103ranul zice c\u0103 a m\u00eencat dulce dac\u0103 a avut m\u0103m\u0103lig\u0103 cu bor\u015f de buruieni<\/a> dres c-un ou. \u015ei pe-acela ades e silit s-a\u015ftepte p\u00een\u0103 s-o ou\u0103 g\u0103ina. La zile de post, dup\u0103 anotimp, buruieni, fasole, varz\u0103, castrave\u0163i, acestea s\u00eent bucatele lui. Carnea e rar\u0103 de tot \u00een casa s\u0103teanului nostru. Iarna se hr\u0103ne\u015fte \u0163\u0103ranul ceva mai bine. De Cr\u0103ciun, cei mai cu dare de m\u00een\u0103 taie un porc<\/em>.\u201c \u00cen concluzie, \u201e\u0163\u0103ranul rom\u00e2n din toate jude\u0163ele e cel mai sf\u00eent vegetarian<\/a><\/em>\u201c. Aceasta deoarece \u0163ine cu sfin\u0163enie 33 de s\u0103pt\u0103m\u00eeni de post pe an \u015fi m\u0103n\u00eenc\u0103 lactate<\/a> \u015fi carne doar 19 s\u0103pt\u0103m\u00eeni. \u201eDar \u015fi \u00een acele zile de slobozenie el mai mult poste\u015fte, c\u0103ci, \u00eencep\u00eend de la 1883 p\u00een\u0103 \u00een zilele noastre, \u0163\u0103ranul se crede fericit dac\u0103 are m\u0103m\u0103lig\u0103<\/em>.\u201c Excesul de m\u0103m\u0103lig\u0103, acest aliment pe care medicii de azi \u00eel consider\u0103 hr\u0103nitor \u015fi cu virtu\u0163i terapeutice, era incriminat ca responsabil de lipsa de putere a omului, dar \u015fi de apari\u0163ia bolilor. \u201e\u0162\u0103ranul nostru numai de nevoie s-a deprins cu m\u0103m\u0103liga, str\u0103mo\u015fii lui m\u00eencau p\u00eeine alb\u0103<\/em>\u201c. Nici pe\u015ftele nu e bun, chiar dac\u0103 \u00eel consider\u0103m azi superalimentul care, gra\u0163ie acizilor Omega-3 \u015fi Omega-6,<\/a> scade colesterolul. \u201ePe\u015ftele <\/a>s\u0103rat e foarte pu\u0163in hr\u0103nitor, mai ales cel din comer\u0163 adesea e \u015fi stricat<\/em>.\u201c Dintre legume, se admiteau ca fiind hr\u0103nitoare doar fasolea, maz\u0103rea \u015fi varza.<\/p>\nF\u0103r\u0103 carne, omul devine lene\u015f<\/strong><\/h6>\nPledoaria pentru o alimenta\u0163ie bogat\u0103 \u00een proteine provenite din carne e \u00eent\u0103rit\u0103 \u015fi prin compara\u0163ia cu hrana altor popoare: \u201eOmul nu se poate hr\u0103ni numai cu legume. De sute \u015fi sute de mii de ani, el a n\u0103zuit spre o bucat\u0103 de carne. E o idee gre\u015fit\u0103 de a se crede c\u0103 \u0163\u0103ranul nostru nu are nevoie de o hran\u0103 mai animal\u0103. Englezii \u015fi germanii care, relativ, m\u0103n\u00eenc\u0103 mai mult\u0103 carne, s\u00eent cei mai activi \u015fi mai cuceritori pe teren economic \u015fi pe altele. Niciun popor nu se hr\u0103ne\u015fte at\u00eet de prost ca poporul nostru, afar\u0103 doar de poporul rus, dar acesta, cel pu\u0163in, dovede\u015fte prin num\u0103r<\/em>\u201c. Lipsa c\u0103rnii din alimenta\u0163ie este cauza lenei proverbiale a \u0163\u0103ranului rom\u00e2n, \u00een ap\u0103rarea c\u0103ruia sare \u201eGazeta S\u0103teanului\u201c. \u201eOmul muncitor, dac\u0103 e silit s\u0103 munceasc\u0103 tot mai mult f\u0103r\u0103 s\u0103 i se sporeasc\u0103 hrana, atunci \u00een c\u00eeteva zile se vl\u0103guie\u015fte \u015fi nu mai are niciun spor la munc\u0103. Rom\u00e2nul face deodat\u0103 de trei ori mai mult\u0103 munc\u0103 dec\u00eet un lucr\u0103tor bulgar sau ungur, dar dup\u0103 trei zile de munc\u0103 se \u00eenmoaie \u015fi face foarte pu\u0163in pentru restul s\u0103pt\u0103m\u00eenei. Faptul acesta ne arat\u0103 c\u0103 rom\u00e2nul nostru are toat\u0103 bun\u0103voin\u0163a, nu e lene\u015f, cum e \u00eenvinuit, dar c\u0103 n-are hrana trebuitoare. Lenea lui e mizeria fiziologic\u0103. A se pretinde mai mult\u0103 munc\u0103 f\u0103r\u0103 a-i \u00eenlesni mijloace de trai e tot una ca \u015fi a pretinde mor\u0163ilor s\u0103 umble. Omul se aseam\u0103n\u0103 cu o locomotiv\u0103, nu-i dai material de ars, st\u0103 pe loc<\/em>.\u201c<\/p>\n![\"312402dd3196df14904d9a5662abf8f9_29945600\"](\"http:\/\/doctorexpres.ro\/wp-content\/uploads\/2016\/08\/312402dd3196df14904d9a5662abf8f9_29945600-300x225.jpg\")
Hrana bun\u0103, leac \u00eempotriva alcoolismului<\/strong><\/h6>\nAutorul articolului are mai multe recomand\u0103ri, bazate pe studii \u015ftiin\u0163ifice valabile la acea or\u0103. \u201e\u015etiin\u0163a arat\u0103 c\u0103, din cinci p\u0103r\u0163i, numai o parte se preface \u00een putere de a munci, iar patru p\u0103r\u0163i s\u00eent \u00eentrebuin\u0163ate pentru \u00eentre\u0163inerea organismului. Dar dac\u0103 nu se d\u0103 hran\u0103 \u00eendeajuns, atunci omul se consum\u0103 pe d\u00eensul. \u00cent\u00eei i se distruge gr\u0103simea, at\u00eeta c\u00eet\u0103 are, apoi vine vremea \u0163es\u0103turilor musculare. Astfel, \u00een posturi, c\u00eend rom\u00e2nul e mai mult fl\u0103m\u00eend dec\u00eet s\u0103tul, el nu m\u0103n\u00eenc\u0103 de dulce, dar \u00ee\u015fi m\u0103n\u00eenc\u0103 singur carnea sa<\/em>.\u201c O alt\u0103 hran\u0103, mai mult\u0103 \u015fi mai bun\u0103, ar trebui s\u0103 \u00eenlocuiasc\u0103 m\u0103m\u0103liga cu p\u00eeine, care e: \u201emult mai hr\u0103nitoare dec\u00eet m\u0103m\u0103liga. Statul ar trebui s\u0103 \u00eenfiin\u0163eze brut\u0103rii prin comune. Poate \u0163\u0103ranul, \u00een loc s\u0103 cumpere rachiu, ar cump\u0103ra o p\u00eeine \u015fi ar \u00eemp\u0103r\u0163i-o cu copiii<\/em>.\u201c Mai ales \u00een post, organismul are de suferit: \u201eVai de m\u00eencarea \u0163\u0103ranului \u00een post. Fl\u0103m\u00eend se culc\u0103, fl\u0103m\u00eend se scoal\u0103. Un d\u0103rab de m\u0103m\u0103lig\u0103 \u015fi un bor\u015f, prin care se-alung\u0103 fasolele, umplu stomacul, dar nu hr\u0103nesc organismul. \u0162\u0103ranul simte o sf\u00eer\u015feal\u0103 a \u00eentregului organism \u015fi de aceea bea rachiu, deoarece acesta, pentru moment, \u00eel am\u0103ge\u015fte c\u0103-i d\u0103 via\u0163\u0103, ca s\u0103 i-o ia \u015fi pe cea care o are.<\/em>\u201c Tot pe seama m\u0103m\u0103ligii \u015fi a alimenta\u0163iei uniforme, lipsit\u0103 de nutrien\u0163i esen\u0163iali<\/a>, este pus\u0103 \u015fi patima be\u0163iei. \u201eTot sl\u0103birea organismului \u015fi ne\u015ftiin\u0163a explic\u0103 be\u0163ia. Omul sleit de puteri se simte slab, alcoolul \u00eei ridic\u0103 artificial aceste puteri, activeaz\u0103 la \u00eenceput circula\u0163ia \u015fi lui \u00eei pare c\u0103-i d\u0103 putere. \u015ei fiind at\u00eet de pl\u0103cut\u0103 senza\u0163ia de a te sim\u0163i \u00eenviorat \u015fi cu putere, dup\u0103 ce ai fost sl\u0103bit de munc\u0103 \u015fi hran\u0103 ne\u00eendestul\u0103toare, simte omul o atragere pe care n-o poate st\u0103p\u00eeni \u015fi mai bea un pahar \u015fi pe urm\u0103 altul, p\u00een\u0103 ce \u00eencepe descordarea organismului \u015fi otr\u0103virea lui cu alcool<\/a>. O hran\u0103 bun\u0103 \u015fi \u00eendestul\u0103toare ar fi cel mai bun leac \u00eempotriva alcoolismului<\/em>\u201c.<\/p>\nMai mult\u0103 carne \u015fi p\u00eeine<\/strong><\/h6>\nTrec\u00eend la formule, publica\u0163ia de acum 100 de ani calculeaz\u0103 c\u0103 \u201eun \u0163\u0103ran, ca s\u0103 scoat\u0103 materiile trebuitoare arderii organismului s\u0103u, ar trebui s\u0103 \u00eenghit\u0103 m\u0103m\u0103lig\u0103 \u00een cantitate cam de 5 kilograme \u00een timp de 24 de ore!<\/em>\u201c. Dar care s\u00eent aceste substan\u0163e trebuitoare? Ca \u015fi ast\u0103zi: proteinele, mineralele, apa \u015fi fibrele. Autorul recomand\u0103 proteinele din carne \u015fi cele de natur\u0103 vegetal\u0103, recunosc\u00eend c\u0103 acestea ajut\u0103 la cre\u015fterea masei musculare \u015fi a for\u0163ei. \u201eOmului \u00eei trebuie \u00een 24 de ore pentru \u0163inerea organismului: 234 grame carbon, 13 grame azot, 20 grame s\u0103ruri, 2.000 grame ap\u0103. La munc\u0103, \u00eens\u0103, \u00eei trebuie 442 grame carbon \u015fi 25 azot. Carbonul \u015fi azotul le g\u0103se\u015fte \u00een c\u0103rnuri \u015fi vegetale. Dar pentru a avea carbonul trebuitor, s-ar cere s\u0103 consume mult\u0103 carne, iar pentru a-\u015fi putea aduna tot azotul trebuitor s-ar cere s\u0103 m\u0103n\u00eence multe substan\u0163e vegetale. De aceea, hrana omului trebuie s\u0103 fie amestecat\u0103 din substan\u0163e care cuprind mai mult azot, cum e carnea, ou\u0103le, pe\u015ftele \u015fi din substan\u0163e vegetale care cuprind mai mult carbon<\/em>\u201c. Formula alimentar\u0103 ideal\u0103 ar fi: \u201eExperien\u0163a a ar\u0103tat c\u0103 oamenii hr\u0103ni\u0163i \u00een felul urm\u0103tor produc cea mai mare putere: 600 g carne, 550 g p\u00eeine, 1.000 g cartofi,<\/a> 1.000 g bere<\/a>. Dac\u0103 ar avea \u0163\u0103ranul nostru asemenea hran\u0103, c\u00eet de spornic\u0103 i-ar fi munca \u015fi c\u00eet aur n-ar curge din m\u00eeinile lui!<\/em>\u201c Calculele nu s\u00eent total gre\u015fite. Ast\u0103zi consider\u0103m c\u0103 avem nevoie de 0,8 g protein\u0103 per kilogram corp. \u00cens\u0103 cantitatea de p\u00eeine nu trebuie s\u0103 dep\u0103\u015feasc\u0103 200 g pe zi, iar cartofii, 150 grame.<\/p>\nAnii 30: p\u00eeine \u015fi alcool<\/strong><\/p>\n\u00cen concluzie, \u201epreocuparea pentru hrana \u0163\u0103ranului nu e o simpl\u0103 chestiune umanitar\u0103, ci o problem\u0103 de la al c\u0103rei delegare at\u00eern\u0103 via\u0163a noastr\u0103 ca na\u0163iune. Noi ne s\u0103p\u0103m singuri morm\u00eentul neamului. Noi, ace\u015ftia de la \u00abGazeta S\u0103teanului\u00bb, nu vom conteni de a zice: da\u0163i s\u0103teanului o locuin\u0163\u0103 higienic\u0103<\/a>, da\u0163i-i mijloace de a avea deocamdat\u0103 p\u00eeine la \u00eendem\u00een\u0103 f\u0103c\u00eend brut\u0103rii comunale, da\u0163i-i tot mai mult\u0103 \u015fi mai mult\u0103 lumin\u0103, \u015fi el va fi bogat \u00een \u0163ar\u0103 bogat\u0103<\/em>\u201c. \u00centr-adev\u0103r, p\u00eeinea e un aliment de baz\u0103, \u00eens\u0103 s\u0103 nu uit\u0103m c\u0103 nu e prietena colonului<\/a>, unde r\u0103m\u00eene mult\u0103 vreme \u015fi unde poate crea mari probleme de s\u0103n\u0103tate. \u00cen plus, p\u00eeinea de azi e tratat\u0103 cu aditivi \u015fi nu con\u0163ine coji de gr\u00eeu, ceea ce \u00eenseamn\u0103 c\u0103 nu are nicio valoarea nutri\u0163ional\u0103. Probabil ve\u0163i crede c\u0103 peste c\u00eeteva decenii, alimenta\u0163ia rom\u00e2nilor s-a \u00eembun\u0103t\u0103\u0163it. Nici vorb\u0103! \u00cen 1938, revista \u201eSatul \u015fi \u015fcoala\u201c scria c\u0103 \u201e\u00een general, alimenta\u0163ia locuitorilor se caracterizeaz\u0103 prin lipsa de varia\u0163ie \u015fi a substan\u0163elor hr\u0103nitoare<\/em>.\u201c Ceva mai bine m\u00eencau cei din Ardeal. \u00cen Cluj, de exemplu, \u201ep\u00eeinea este f\u0103cut\u0103 din gr\u00eeu curat sau amestecat\u0103 cu pu\u0163in\u0103 secar\u0103, foarte rar se amestec\u0103 \u015fi cu porumb. Pe l\u00eeng\u0103 bucatele \u0163\u0103ranului nostru, m\u0103m\u0103lig\u0103 cu br\u00eenz\u0103<\/a> \u015fi lapte<\/a>, diferite m\u00eenc\u0103ruri cu cartofi, fasole, varz\u0103, se consum\u0103: carne, legume, fructe, zah\u0103r<\/a>, ou\u0103, \u00eentr-o m\u0103sur\u0103 apreciabil\u0103<\/em>.\u201c De Cr\u0103ciun, \u00een comuna Aghire\u015fu, \u201ese jertfesc 270 porci gra\u015fi a 80-160 kg bucata<\/em>\u201c. Asta nu \u00eenseamn\u0103 c\u0103 alcoolul nu se consuma \u00een cantit\u0103\u0163i impresionante. Anual, \u00een localitate se vindeau: 19.200 l vin, 7.700 l bere, 3.340 l spirtoase, 1.100 l rom, 3.950 l \u0163uic\u0103 \u015fi 2.000 l alte b\u0103uturi. Nemaipun\u00eend la socoteal\u0103 palinca din produc\u0163ie proprie, estimat\u0103 la circa 3.000 l pe an. Consumuri \u00eenregistrate la numai 1.886 locuitori. Cercetarea \u00een r\u00eendul copiilor a relevat c\u0103 13,3% elevi din clasele I-VII erau subnutri\u0163i, cei mai mul\u0163i fiind \u0163igani, iar cei mai pu\u0163ini, unguri.<\/p>\n![\"que1\"](\"http:\/\/doctorexpres.ro\/wp-content\/uploads\/2016\/08\/que1-300x181.jpg\")
De la alimenta\u0163ia ra\u0163ional\u0103, la E-uri<\/strong><\/h6>\nDup\u0103 r\u0103zboi, rom\u00e2nii de la ora\u015f m\u00eencau la fel de prost ca s\u0103tenii. Cump\u0103rau alimente ieftine, \u00een timp ce \u0163\u0103ranii m\u00eencau m\u0103m\u0103liga rece, t\u0103iat\u0103 felii \u015fi pr\u0103jit\u0103 pe j\u0103ratec, peste care se turna ap\u0103 rece \u015fi sare. Po\u015firca, adic\u0103 terciul care r\u0103m\u00eene de la f\u0103cutul \u0163uicii, se m\u00eenca tot cu m\u0103m\u0103lig\u0103. Uneori, se punea p\u00eeine \u00een ap\u0103 \u015fi se fierbea \u00een amestec cu br\u00eenz\u0103. \u00cen comunism, a ap\u0103rut conceptul de alimenta\u0163ie ra\u0163ional\u0103, care era de fapt o \u00eenfometare \u015ftiin\u0163ific\u0103. \u00cen 1964 s-au elaborat normele de alimenta\u021bie ra\u021bional\u0103, dup\u0103 criterii medicale, bazate pe indicatori de v\u00eerst\u0103, gen, profesie, consum energetic, stare fiziologic\u0103. Programul implementat \u00een anii \u201980 pentru \u201e\u00eens\u0103n\u0103to\u015firea popula\u0163iei\u201c. Ra\u0163ionalizarea alimentelor a generat cozile interminabile \u015fi alimentarele goale. M\u00eencarea se cump\u0103ra numai pe cartel\u0103, cu por\u0163ia. Ra\u021bia lunar\u0103 pentru o persoan\u0103 \u00een era: 300 g p\u00eeine pe zi, 1 kg carne de pas\u0103re pe lun\u0103, 500 de g carne de porc sau de vit\u0103 pe lun\u0103 (sau conserve din URSS, China sau Cehoslovacia), 800 g mezeluri<\/a> sau pateu pe lun\u0103 (celebrul salam de soia<\/a> sau parizer), 100 g unt pe lun\u0103, jum\u0103tate litru ulei pe lun\u0103, 1 kg zah\u0103r pe lun\u0103, 1 kg m\u0103lai pe lun\u0103 \u015fi 5 ou\u0103 pe lun\u0103. Cei care desf\u0103\u015furau o munc\u0103 grea, primeau \u00een plus 300 g diverse. Cei care lucrau \u00een turn\u0103torii \u015fi medii toxice primeau surplus de lapte. Dup\u0103 Revolu\u0163ie, au \u00eenceput s\u0103 se g\u0103seasc\u0103 de toate \u015fi rom\u00e2nii s-au gr\u0103bit s\u0103 se \u00eenfrupte din toate, exager\u00eend cu cantit\u0103\u0163ile \u015fi uit\u00eend de efectele nocive ale gr\u0103similor. Ast\u0103zi, totul e la liber, dar ne-am \u00eentors singuri la alimenta\u0163ia ra\u0163ional\u0103. M\u00eenc\u0103m mai cump\u0103tat \u015fi cu mai multe legume. Dar nu putem fugi de E-urile uciga\u015fe. C\u0103ut\u0103m dispera\u0163i alimente organice, din legume \u015fi animale crescute natural. \u00cencerc\u0103m s\u0103 m\u00eenc\u0103m ca acum 100 de ani, dar c\u00ee\u0163i \u015ftiu c\u0103 nu e cel mai s\u0103n\u0103tos reper din istorie?<\/p>\n
<\/strong>une c\u0103 rom\u00e2nii f\u0103ceau p\u00eeine din mei \u015fi o m\u00eencau cu unt. La 1759, \u00een \u0162ara Rom\u00e2neasc\u0103 se m\u00eencau seu, unt \u015fi br\u00eenz\u0103 de vaci, oi \u015fi capre<\/em>\u201c. Carnea era fript\u0103 sau pastram\u0103. \u00cen post se m\u00eenca mult pe\u015fte, care se g\u0103sea din bel\u015fug. \u201eA\u015fa c\u0103, hrana \u00eembel\u015fugat\u0103, vegetal\u0103 \u015fi animal\u0103, explic\u0103 vitejia \u015fi cerbicia din trecut a neamului rom\u00e2nesc.<\/em>\u201c Ajung\u00eend \u00een prezentul de acum un secol, se constat\u0103 c\u0103 \u0163\u0103ranii rom\u00e2ni s\u00eent malnutri\u0163i, iar cauza este \u201ena\u0163ionala m\u0103m\u0103lig\u0103\u201c. Aceasta pentru c\u0103 m\u0103laiul este alterat. \u201ePorumbul<\/a> s-a adus la noi \u00een \u0163ar\u0103 sub Cantemir, pe la sf\u00eer\u015fitul veacului al XVII-lea. Cel mai mare cusur al porumbului e c\u0103 la munte se coace greu \u015fi se p\u0103streaz\u0103 \u015fi mai greu. Umezeala \u00eel stric\u0103 \u015fi oamenii m\u00eenc\u00eend porumb stricat cap\u0103t\u0103 o boal\u0103 at\u00eet de \u00eengrozitoare ca pelagra. Num\u0103rul pelagro\u015filor cre\u015fte \u00eengrozitor la noi \u00een \u0163ar\u0103<\/em>.\u201c<\/p>\nZilnic, bor\u015f cu verde\u0163uri<\/strong><\/h6>\nDe fapt, ce puneau pe mas\u0103 \u0163\u0103ranii rom\u00e2ni? M\u0103m\u0103lig\u0103 <\/a>\u015fi bor\u015f. \u201eUd\u0103tura e numai s-o fac\u0103 s\u0103 alunece pe g\u00eet. Actele oficiale na arat\u0103 c\u0103 ud\u0103tura rom\u00e2nului e bor\u015ful, ceapa, usturoiul<\/a>, buruienile de prim\u0103var\u0103; verde\u0163urile, fasolea \u015fi varza mai rar; din c\u00eend \u00een c\u00eend, c\u00eete o f\u0103r\u00eem\u0103 de pe\u015fte s\u0103rat; carne de porc pu\u0163in\u0103, \u00een dulcele de iarn\u0103; br\u00eenz\u0103, ou\u0103 pu\u0163ine \u015fi rar c\u00eete o pas\u0103re. \u0162\u0103ranul zice c\u0103 a m\u00eencat dulce dac\u0103 a avut m\u0103m\u0103lig\u0103 cu bor\u015f de buruieni<\/a> dres c-un ou. \u015ei pe-acela ades e silit s-a\u015ftepte p\u00een\u0103 s-o ou\u0103 g\u0103ina. La zile de post, dup\u0103 anotimp, buruieni, fasole, varz\u0103, castrave\u0163i, acestea s\u00eent bucatele lui. Carnea e rar\u0103 de tot \u00een casa s\u0103teanului nostru. Iarna se hr\u0103ne\u015fte \u0163\u0103ranul ceva mai bine. De Cr\u0103ciun, cei mai cu dare de m\u00een\u0103 taie un porc<\/em>.\u201c \u00cen concluzie, \u201e\u0163\u0103ranul rom\u00e2n din toate jude\u0163ele e cel mai sf\u00eent vegetarian<\/a><\/em>\u201c. Aceasta deoarece \u0163ine cu sfin\u0163enie 33 de s\u0103pt\u0103m\u00eeni de post pe an \u015fi m\u0103n\u00eenc\u0103 lactate<\/a> \u015fi carne doar 19 s\u0103pt\u0103m\u00eeni. \u201eDar \u015fi \u00een acele zile de slobozenie el mai mult poste\u015fte, c\u0103ci, \u00eencep\u00eend de la 1883 p\u00een\u0103 \u00een zilele noastre, \u0163\u0103ranul se crede fericit dac\u0103 are m\u0103m\u0103lig\u0103<\/em>.\u201c Excesul de m\u0103m\u0103lig\u0103, acest aliment pe care medicii de azi \u00eel consider\u0103 hr\u0103nitor \u015fi cu virtu\u0163i terapeutice, era incriminat ca responsabil de lipsa de putere a omului, dar \u015fi de apari\u0163ia bolilor. \u201e\u0162\u0103ranul nostru numai de nevoie s-a deprins cu m\u0103m\u0103liga, str\u0103mo\u015fii lui m\u00eencau p\u00eeine alb\u0103<\/em>\u201c. Nici pe\u015ftele nu e bun, chiar dac\u0103 \u00eel consider\u0103m azi superalimentul care, gra\u0163ie acizilor Omega-3 \u015fi Omega-6,<\/a> scade colesterolul. \u201ePe\u015ftele <\/a>s\u0103rat e foarte pu\u0163in hr\u0103nitor, mai ales cel din comer\u0163 adesea e \u015fi stricat<\/em>.\u201c Dintre legume, se admiteau ca fiind hr\u0103nitoare doar fasolea, maz\u0103rea \u015fi varza.<\/p>\nF\u0103r\u0103 carne, omul devine lene\u015f<\/strong><\/h6>\nPledoaria pentru o alimenta\u0163ie bogat\u0103 \u00een proteine provenite din carne e \u00eent\u0103rit\u0103 \u015fi prin compara\u0163ia cu hrana altor popoare: \u201eOmul nu se poate hr\u0103ni numai cu legume. De sute \u015fi sute de mii de ani, el a n\u0103zuit spre o bucat\u0103 de carne. E o idee gre\u015fit\u0103 de a se crede c\u0103 \u0163\u0103ranul nostru nu are nevoie de o hran\u0103 mai animal\u0103. Englezii \u015fi germanii care, relativ, m\u0103n\u00eenc\u0103 mai mult\u0103 carne, s\u00eent cei mai activi \u015fi mai cuceritori pe teren economic \u015fi pe altele. Niciun popor nu se hr\u0103ne\u015fte at\u00eet de prost ca poporul nostru, afar\u0103 doar de poporul rus, dar acesta, cel pu\u0163in, dovede\u015fte prin num\u0103r<\/em>\u201c. Lipsa c\u0103rnii din alimenta\u0163ie este cauza lenei proverbiale a \u0163\u0103ranului rom\u00e2n, \u00een ap\u0103rarea c\u0103ruia sare \u201eGazeta S\u0103teanului\u201c. \u201eOmul muncitor, dac\u0103 e silit s\u0103 munceasc\u0103 tot mai mult f\u0103r\u0103 s\u0103 i se sporeasc\u0103 hrana, atunci \u00een c\u00eeteva zile se vl\u0103guie\u015fte \u015fi nu mai are niciun spor la munc\u0103. Rom\u00e2nul face deodat\u0103 de trei ori mai mult\u0103 munc\u0103 dec\u00eet un lucr\u0103tor bulgar sau ungur, dar dup\u0103 trei zile de munc\u0103 se \u00eenmoaie \u015fi face foarte pu\u0163in pentru restul s\u0103pt\u0103m\u00eenei. Faptul acesta ne arat\u0103 c\u0103 rom\u00e2nul nostru are toat\u0103 bun\u0103voin\u0163a, nu e lene\u015f, cum e \u00eenvinuit, dar c\u0103 n-are hrana trebuitoare. Lenea lui e mizeria fiziologic\u0103. A se pretinde mai mult\u0103 munc\u0103 f\u0103r\u0103 a-i \u00eenlesni mijloace de trai e tot una ca \u015fi a pretinde mor\u0163ilor s\u0103 umble. Omul se aseam\u0103n\u0103 cu o locomotiv\u0103, nu-i dai material de ars, st\u0103 pe loc<\/em>.\u201c<\/p>\nHrana bun\u0103, leac \u00eempotriva alcoolismului<\/strong><\/h6>\nAutorul articolului are mai multe recomand\u0103ri, bazate pe studii \u015ftiin\u0163ifice valabile la acea or\u0103. \u201e\u015etiin\u0163a arat\u0103 c\u0103, din cinci p\u0103r\u0163i, numai o parte se preface \u00een putere de a munci, iar patru p\u0103r\u0163i s\u00eent \u00eentrebuin\u0163ate pentru \u00eentre\u0163inerea organismului. Dar dac\u0103 nu se d\u0103 hran\u0103 \u00eendeajuns, atunci omul se consum\u0103 pe d\u00eensul. \u00cent\u00eei i se distruge gr\u0103simea, at\u00eeta c\u00eet\u0103 are, apoi vine vremea \u0163es\u0103turilor musculare. Astfel, \u00een posturi, c\u00eend rom\u00e2nul e mai mult fl\u0103m\u00eend dec\u00eet s\u0103tul, el nu m\u0103n\u00eenc\u0103 de dulce, dar \u00ee\u015fi m\u0103n\u00eenc\u0103 singur carnea sa<\/em>.\u201c O alt\u0103 hran\u0103, mai mult\u0103 \u015fi mai bun\u0103, ar trebui s\u0103 \u00eenlocuiasc\u0103 m\u0103m\u0103liga cu p\u00eeine, care e: \u201emult mai hr\u0103nitoare dec\u00eet m\u0103m\u0103liga. Statul ar trebui s\u0103 \u00eenfiin\u0163eze brut\u0103rii prin comune. Poate \u0163\u0103ranul, \u00een loc s\u0103 cumpere rachiu, ar cump\u0103ra o p\u00eeine \u015fi ar \u00eemp\u0103r\u0163i-o cu copiii<\/em>.\u201c Mai ales \u00een post, organismul are de suferit: \u201eVai de m\u00eencarea \u0163\u0103ranului \u00een post. Fl\u0103m\u00eend se culc\u0103, fl\u0103m\u00eend se scoal\u0103. Un d\u0103rab de m\u0103m\u0103lig\u0103 \u015fi un bor\u015f, prin care se-alung\u0103 fasolele, umplu stomacul, dar nu hr\u0103nesc organismul. \u0162\u0103ranul simte o sf\u00eer\u015feal\u0103 a \u00eentregului organism \u015fi de aceea bea rachiu, deoarece acesta, pentru moment, \u00eel am\u0103ge\u015fte c\u0103-i d\u0103 via\u0163\u0103, ca s\u0103 i-o ia \u015fi pe cea care o are.<\/em>\u201c Tot pe seama m\u0103m\u0103ligii \u015fi a alimenta\u0163iei uniforme, lipsit\u0103 de nutrien\u0163i esen\u0163iali<\/a>, este pus\u0103 \u015fi patima be\u0163iei. \u201eTot sl\u0103birea organismului \u015fi ne\u015ftiin\u0163a explic\u0103 be\u0163ia. Omul sleit de puteri se simte slab, alcoolul \u00eei ridic\u0103 artificial aceste puteri, activeaz\u0103 la \u00eenceput circula\u0163ia \u015fi lui \u00eei pare c\u0103-i d\u0103 putere. \u015ei fiind at\u00eet de pl\u0103cut\u0103 senza\u0163ia de a te sim\u0163i \u00eenviorat \u015fi cu putere, dup\u0103 ce ai fost sl\u0103bit de munc\u0103 \u015fi hran\u0103 ne\u00eendestul\u0103toare, simte omul o atragere pe care n-o poate st\u0103p\u00eeni \u015fi mai bea un pahar \u015fi pe urm\u0103 altul, p\u00een\u0103 ce \u00eencepe descordarea organismului \u015fi otr\u0103virea lui cu alcool<\/a>. O hran\u0103 bun\u0103 \u015fi \u00eendestul\u0103toare ar fi cel mai bun leac \u00eempotriva alcoolismului<\/em>\u201c.<\/p>\nMai mult\u0103 carne \u015fi p\u00eeine<\/strong><\/h6>\nTrec\u00eend la formule, publica\u0163ia de acum 100 de ani calculeaz\u0103 c\u0103 \u201eun \u0163\u0103ran, ca s\u0103 scoat\u0103 materiile trebuitoare arderii organismului s\u0103u, ar trebui s\u0103 \u00eenghit\u0103 m\u0103m\u0103lig\u0103 \u00een cantitate cam de 5 kilograme \u00een timp de 24 de ore!<\/em>\u201c. Dar care s\u00eent aceste substan\u0163e trebuitoare? Ca \u015fi ast\u0103zi: proteinele, mineralele, apa \u015fi fibrele. Autorul recomand\u0103 proteinele din carne \u015fi cele de natur\u0103 vegetal\u0103, recunosc\u00eend c\u0103 acestea ajut\u0103 la cre\u015fterea masei musculare \u015fi a for\u0163ei. \u201eOmului \u00eei trebuie \u00een 24 de ore pentru \u0163inerea organismului: 234 grame carbon, 13 grame azot, 20 grame s\u0103ruri, 2.000 grame ap\u0103. La munc\u0103, \u00eens\u0103, \u00eei trebuie 442 grame carbon \u015fi 25 azot. Carbonul \u015fi azotul le g\u0103se\u015fte \u00een c\u0103rnuri \u015fi vegetale. Dar pentru a avea carbonul trebuitor, s-ar cere s\u0103 consume mult\u0103 carne, iar pentru a-\u015fi putea aduna tot azotul trebuitor s-ar cere s\u0103 m\u0103n\u00eence multe substan\u0163e vegetale. De aceea, hrana omului trebuie s\u0103 fie amestecat\u0103 din substan\u0163e care cuprind mai mult azot, cum e carnea, ou\u0103le, pe\u015ftele \u015fi din substan\u0163e vegetale care cuprind mai mult carbon<\/em>\u201c. Formula alimentar\u0103 ideal\u0103 ar fi: \u201eExperien\u0163a a ar\u0103tat c\u0103 oamenii hr\u0103ni\u0163i \u00een felul urm\u0103tor produc cea mai mare putere: 600 g carne, 550 g p\u00eeine, 1.000 g cartofi,<\/a> 1.000 g bere<\/a>. Dac\u0103 ar avea \u0163\u0103ranul nostru asemenea hran\u0103, c\u00eet de spornic\u0103 i-ar fi munca \u015fi c\u00eet aur n-ar curge din m\u00eeinile lui!<\/em>\u201c Calculele nu s\u00eent total gre\u015fite. Ast\u0103zi consider\u0103m c\u0103 avem nevoie de 0,8 g protein\u0103 per kilogram corp. \u00cens\u0103 cantitatea de p\u00eeine nu trebuie s\u0103 dep\u0103\u015feasc\u0103 200 g pe zi, iar cartofii, 150 grame.<\/p>\nAnii 30: p\u00eeine \u015fi alcool<\/strong><\/p>\n\u00cen concluzie, \u201epreocuparea pentru hrana \u0163\u0103ranului nu e o simpl\u0103 chestiune umanitar\u0103, ci o problem\u0103 de la al c\u0103rei delegare at\u00eern\u0103 via\u0163a noastr\u0103 ca na\u0163iune. Noi ne s\u0103p\u0103m singuri morm\u00eentul neamului. Noi, ace\u015ftia de la \u00abGazeta S\u0103teanului\u00bb, nu vom conteni de a zice: da\u0163i s\u0103teanului o locuin\u0163\u0103 higienic\u0103<\/a>, da\u0163i-i mijloace de a avea deocamdat\u0103 p\u00eeine la \u00eendem\u00een\u0103 f\u0103c\u00eend brut\u0103rii comunale, da\u0163i-i tot mai mult\u0103 \u015fi mai mult\u0103 lumin\u0103, \u015fi el va fi bogat \u00een \u0163ar\u0103 bogat\u0103<\/em>\u201c. \u00centr-adev\u0103r, p\u00eeinea e un aliment de baz\u0103, \u00eens\u0103 s\u0103 nu uit\u0103m c\u0103 nu e prietena colonului<\/a>, unde r\u0103m\u00eene mult\u0103 vreme \u015fi unde poate crea mari probleme de s\u0103n\u0103tate. \u00cen plus, p\u00eeinea de azi e tratat\u0103 cu aditivi \u015fi nu con\u0163ine coji de gr\u00eeu, ceea ce \u00eenseamn\u0103 c\u0103 nu are nicio valoarea nutri\u0163ional\u0103. Probabil ve\u0163i crede c\u0103 peste c\u00eeteva decenii, alimenta\u0163ia rom\u00e2nilor s-a \u00eembun\u0103t\u0103\u0163it. Nici vorb\u0103! \u00cen 1938, revista \u201eSatul \u015fi \u015fcoala\u201c scria c\u0103 \u201e\u00een general, alimenta\u0163ia locuitorilor se caracterizeaz\u0103 prin lipsa de varia\u0163ie \u015fi a substan\u0163elor hr\u0103nitoare<\/em>.\u201c Ceva mai bine m\u00eencau cei din Ardeal. \u00cen Cluj, de exemplu, \u201ep\u00eeinea este f\u0103cut\u0103 din gr\u00eeu curat sau amestecat\u0103 cu pu\u0163in\u0103 secar\u0103, foarte rar se amestec\u0103 \u015fi cu porumb. Pe l\u00eeng\u0103 bucatele \u0163\u0103ranului nostru, m\u0103m\u0103lig\u0103 cu br\u00eenz\u0103<\/a> \u015fi lapte<\/a>, diferite m\u00eenc\u0103ruri cu cartofi, fasole, varz\u0103, se consum\u0103: carne, legume, fructe, zah\u0103r<\/a>, ou\u0103, \u00eentr-o m\u0103sur\u0103 apreciabil\u0103<\/em>.\u201c De Cr\u0103ciun, \u00een comuna Aghire\u015fu, \u201ese jertfesc 270 porci gra\u015fi a 80-160 kg bucata<\/em>\u201c. Asta nu \u00eenseamn\u0103 c\u0103 alcoolul nu se consuma \u00een cantit\u0103\u0163i impresionante. Anual, \u00een localitate se vindeau: 19.200 l vin, 7.700 l bere, 3.340 l spirtoase, 1.100 l rom, 3.950 l \u0163uic\u0103 \u015fi 2.000 l alte b\u0103uturi. Nemaipun\u00eend la socoteal\u0103 palinca din produc\u0163ie proprie, estimat\u0103 la circa 3.000 l pe an. Consumuri \u00eenregistrate la numai 1.886 locuitori. Cercetarea \u00een r\u00eendul copiilor a relevat c\u0103 13,3% elevi din clasele I-VII erau subnutri\u0163i, cei mai mul\u0163i fiind \u0163igani, iar cei mai pu\u0163ini, unguri.<\/p>\nDe la alimenta\u0163ia ra\u0163ional\u0103, la E-uri<\/strong><\/h6>\nDup\u0103 r\u0103zboi, rom\u00e2nii de la ora\u015f m\u00eencau la fel de prost ca s\u0103tenii. Cump\u0103rau alimente ieftine, \u00een timp ce \u0163\u0103ranii m\u00eencau m\u0103m\u0103liga rece, t\u0103iat\u0103 felii \u015fi pr\u0103jit\u0103 pe j\u0103ratec, peste care se turna ap\u0103 rece \u015fi sare. Po\u015firca, adic\u0103 terciul care r\u0103m\u00eene de la f\u0103cutul \u0163uicii, se m\u00eenca tot cu m\u0103m\u0103lig\u0103. Uneori, se punea p\u00eeine \u00een ap\u0103 \u015fi se fierbea \u00een amestec cu br\u00eenz\u0103. \u00cen comunism, a ap\u0103rut conceptul de alimenta\u0163ie ra\u0163ional\u0103, care era de fapt o \u00eenfometare \u015ftiin\u0163ific\u0103. \u00cen 1964 s-au elaborat normele de alimenta\u021bie ra\u021bional\u0103, dup\u0103 criterii medicale, bazate pe indicatori de v\u00eerst\u0103, gen, profesie, consum energetic, stare fiziologic\u0103. Programul implementat \u00een anii \u201980 pentru \u201e\u00eens\u0103n\u0103to\u015firea popula\u0163iei\u201c. Ra\u0163ionalizarea alimentelor a generat cozile interminabile \u015fi alimentarele goale. M\u00eencarea se cump\u0103ra numai pe cartel\u0103, cu por\u0163ia. Ra\u021bia lunar\u0103 pentru o persoan\u0103 \u00een era: 300 g p\u00eeine pe zi, 1 kg carne de pas\u0103re pe lun\u0103, 500 de g carne de porc sau de vit\u0103 pe lun\u0103 (sau conserve din URSS, China sau Cehoslovacia), 800 g mezeluri<\/a> sau pateu pe lun\u0103 (celebrul salam de soia<\/a> sau parizer), 100 g unt pe lun\u0103, jum\u0103tate litru ulei pe lun\u0103, 1 kg zah\u0103r pe lun\u0103, 1 kg m\u0103lai pe lun\u0103 \u015fi 5 ou\u0103 pe lun\u0103. Cei care desf\u0103\u015furau o munc\u0103 grea, primeau \u00een plus 300 g diverse. Cei care lucrau \u00een turn\u0103torii \u015fi medii toxice primeau surplus de lapte. Dup\u0103 Revolu\u0163ie, au \u00eenceput s\u0103 se g\u0103seasc\u0103 de toate \u015fi rom\u00e2nii s-au gr\u0103bit s\u0103 se \u00eenfrupte din toate, exager\u00eend cu cantit\u0103\u0163ile \u015fi uit\u00eend de efectele nocive ale gr\u0103similor. Ast\u0103zi, totul e la liber, dar ne-am \u00eentors singuri la alimenta\u0163ia ra\u0163ional\u0103. M\u00eenc\u0103m mai cump\u0103tat \u015fi cu mai multe legume. Dar nu putem fugi de E-urile uciga\u015fe. C\u0103ut\u0103m dispera\u0163i alimente organice, din legume \u015fi animale crescute natural. \u00cencerc\u0103m s\u0103 m\u00eenc\u0103m ca acum 100 de ani, dar c\u00ee\u0163i \u015ftiu c\u0103 nu e cel mai s\u0103n\u0103tos reper din istorie?<\/p>\n
F\u0103r\u0103 carne, omul devine lene\u015f<\/strong><\/h6>\nPledoaria pentru o alimenta\u0163ie bogat\u0103 \u00een proteine provenite din carne e \u00eent\u0103rit\u0103 \u015fi prin compara\u0163ia cu hrana altor popoare: \u201eOmul nu se poate hr\u0103ni numai cu legume. De sute \u015fi sute de mii de ani, el a n\u0103zuit spre o bucat\u0103 de carne. E o idee gre\u015fit\u0103 de a se crede c\u0103 \u0163\u0103ranul nostru nu are nevoie de o hran\u0103 mai animal\u0103. Englezii \u015fi germanii care, relativ, m\u0103n\u00eenc\u0103 mai mult\u0103 carne, s\u00eent cei mai activi \u015fi mai cuceritori pe teren economic \u015fi pe altele. Niciun popor nu se hr\u0103ne\u015fte at\u00eet de prost ca poporul nostru, afar\u0103 doar de poporul rus, dar acesta, cel pu\u0163in, dovede\u015fte prin num\u0103r<\/em>\u201c. Lipsa c\u0103rnii din alimenta\u0163ie este cauza lenei proverbiale a \u0163\u0103ranului rom\u00e2n, \u00een ap\u0103rarea c\u0103ruia sare \u201eGazeta S\u0103teanului\u201c. \u201eOmul muncitor, dac\u0103 e silit s\u0103 munceasc\u0103 tot mai mult f\u0103r\u0103 s\u0103 i se sporeasc\u0103 hrana, atunci \u00een c\u00eeteva zile se vl\u0103guie\u015fte \u015fi nu mai are niciun spor la munc\u0103. Rom\u00e2nul face deodat\u0103 de trei ori mai mult\u0103 munc\u0103 dec\u00eet un lucr\u0103tor bulgar sau ungur, dar dup\u0103 trei zile de munc\u0103 se \u00eenmoaie \u015fi face foarte pu\u0163in pentru restul s\u0103pt\u0103m\u00eenei. Faptul acesta ne arat\u0103 c\u0103 rom\u00e2nul nostru are toat\u0103 bun\u0103voin\u0163a, nu e lene\u015f, cum e \u00eenvinuit, dar c\u0103 n-are hrana trebuitoare. Lenea lui e mizeria fiziologic\u0103. A se pretinde mai mult\u0103 munc\u0103 f\u0103r\u0103 a-i \u00eenlesni mijloace de trai e tot una ca \u015fi a pretinde mor\u0163ilor s\u0103 umble. Omul se aseam\u0103n\u0103 cu o locomotiv\u0103, nu-i dai material de ars, st\u0103 pe loc<\/em>.\u201c<\/p>\nHrana bun\u0103, leac \u00eempotriva alcoolismului<\/strong><\/h6>\nAutorul articolului are mai multe recomand\u0103ri, bazate pe studii \u015ftiin\u0163ifice valabile la acea or\u0103. \u201e\u015etiin\u0163a arat\u0103 c\u0103, din cinci p\u0103r\u0163i, numai o parte se preface \u00een putere de a munci, iar patru p\u0103r\u0163i s\u00eent \u00eentrebuin\u0163ate pentru \u00eentre\u0163inerea organismului. Dar dac\u0103 nu se d\u0103 hran\u0103 \u00eendeajuns, atunci omul se consum\u0103 pe d\u00eensul. \u00cent\u00eei i se distruge gr\u0103simea, at\u00eeta c\u00eet\u0103 are, apoi vine vremea \u0163es\u0103turilor musculare. Astfel, \u00een posturi, c\u00eend rom\u00e2nul e mai mult fl\u0103m\u00eend dec\u00eet s\u0103tul, el nu m\u0103n\u00eenc\u0103 de dulce, dar \u00ee\u015fi m\u0103n\u00eenc\u0103 singur carnea sa<\/em>.\u201c O alt\u0103 hran\u0103, mai mult\u0103 \u015fi mai bun\u0103, ar trebui s\u0103 \u00eenlocuiasc\u0103 m\u0103m\u0103liga cu p\u00eeine, care e: \u201emult mai hr\u0103nitoare dec\u00eet m\u0103m\u0103liga. Statul ar trebui s\u0103 \u00eenfiin\u0163eze brut\u0103rii prin comune. Poate \u0163\u0103ranul, \u00een loc s\u0103 cumpere rachiu, ar cump\u0103ra o p\u00eeine \u015fi ar \u00eemp\u0103r\u0163i-o cu copiii<\/em>.\u201c Mai ales \u00een post, organismul are de suferit: \u201eVai de m\u00eencarea \u0163\u0103ranului \u00een post. Fl\u0103m\u00eend se culc\u0103, fl\u0103m\u00eend se scoal\u0103. Un d\u0103rab de m\u0103m\u0103lig\u0103 \u015fi un bor\u015f, prin care se-alung\u0103 fasolele, umplu stomacul, dar nu hr\u0103nesc organismul. \u0162\u0103ranul simte o sf\u00eer\u015feal\u0103 a \u00eentregului organism \u015fi de aceea bea rachiu, deoarece acesta, pentru moment, \u00eel am\u0103ge\u015fte c\u0103-i d\u0103 via\u0163\u0103, ca s\u0103 i-o ia \u015fi pe cea care o are.<\/em>\u201c Tot pe seama m\u0103m\u0103ligii \u015fi a alimenta\u0163iei uniforme, lipsit\u0103 de nutrien\u0163i esen\u0163iali<\/a>, este pus\u0103 \u015fi patima be\u0163iei. \u201eTot sl\u0103birea organismului \u015fi ne\u015ftiin\u0163a explic\u0103 be\u0163ia. Omul sleit de puteri se simte slab, alcoolul \u00eei ridic\u0103 artificial aceste puteri, activeaz\u0103 la \u00eenceput circula\u0163ia \u015fi lui \u00eei pare c\u0103-i d\u0103 putere. \u015ei fiind at\u00eet de pl\u0103cut\u0103 senza\u0163ia de a te sim\u0163i \u00eenviorat \u015fi cu putere, dup\u0103 ce ai fost sl\u0103bit de munc\u0103 \u015fi hran\u0103 ne\u00eendestul\u0103toare, simte omul o atragere pe care n-o poate st\u0103p\u00eeni \u015fi mai bea un pahar \u015fi pe urm\u0103 altul, p\u00een\u0103 ce \u00eencepe descordarea organismului \u015fi otr\u0103virea lui cu alcool<\/a>. O hran\u0103 bun\u0103 \u015fi \u00eendestul\u0103toare ar fi cel mai bun leac \u00eempotriva alcoolismului<\/em>\u201c.<\/p>\nMai mult\u0103 carne \u015fi p\u00eeine<\/strong><\/h6>\nTrec\u00eend la formule, publica\u0163ia de acum 100 de ani calculeaz\u0103 c\u0103 \u201eun \u0163\u0103ran, ca s\u0103 scoat\u0103 materiile trebuitoare arderii organismului s\u0103u, ar trebui s\u0103 \u00eenghit\u0103 m\u0103m\u0103lig\u0103 \u00een cantitate cam de 5 kilograme \u00een timp de 24 de ore!<\/em>\u201c. Dar care s\u00eent aceste substan\u0163e trebuitoare? Ca \u015fi ast\u0103zi: proteinele, mineralele, apa \u015fi fibrele. Autorul recomand\u0103 proteinele din carne \u015fi cele de natur\u0103 vegetal\u0103, recunosc\u00eend c\u0103 acestea ajut\u0103 la cre\u015fterea masei musculare \u015fi a for\u0163ei. \u201eOmului \u00eei trebuie \u00een 24 de ore pentru \u0163inerea organismului: 234 grame carbon, 13 grame azot, 20 grame s\u0103ruri, 2.000 grame ap\u0103. La munc\u0103, \u00eens\u0103, \u00eei trebuie 442 grame carbon \u015fi 25 azot. Carbonul \u015fi azotul le g\u0103se\u015fte \u00een c\u0103rnuri \u015fi vegetale. Dar pentru a avea carbonul trebuitor, s-ar cere s\u0103 consume mult\u0103 carne, iar pentru a-\u015fi putea aduna tot azotul trebuitor s-ar cere s\u0103 m\u0103n\u00eence multe substan\u0163e vegetale. De aceea, hrana omului trebuie s\u0103 fie amestecat\u0103 din substan\u0163e care cuprind mai mult azot, cum e carnea, ou\u0103le, pe\u015ftele \u015fi din substan\u0163e vegetale care cuprind mai mult carbon<\/em>\u201c. Formula alimentar\u0103 ideal\u0103 ar fi: \u201eExperien\u0163a a ar\u0103tat c\u0103 oamenii hr\u0103ni\u0163i \u00een felul urm\u0103tor produc cea mai mare putere: 600 g carne, 550 g p\u00eeine, 1.000 g cartofi,<\/a> 1.000 g bere<\/a>. Dac\u0103 ar avea \u0163\u0103ranul nostru asemenea hran\u0103, c\u00eet de spornic\u0103 i-ar fi munca \u015fi c\u00eet aur n-ar curge din m\u00eeinile lui!<\/em>\u201c Calculele nu s\u00eent total gre\u015fite. Ast\u0103zi consider\u0103m c\u0103 avem nevoie de 0,8 g protein\u0103 per kilogram corp. \u00cens\u0103 cantitatea de p\u00eeine nu trebuie s\u0103 dep\u0103\u015feasc\u0103 200 g pe zi, iar cartofii, 150 grame.<\/p>\nAnii 30: p\u00eeine \u015fi alcool<\/strong><\/p>\n\u00cen concluzie, \u201epreocuparea pentru hrana \u0163\u0103ranului nu e o simpl\u0103 chestiune umanitar\u0103, ci o problem\u0103 de la al c\u0103rei delegare at\u00eern\u0103 via\u0163a noastr\u0103 ca na\u0163iune. Noi ne s\u0103p\u0103m singuri morm\u00eentul neamului. Noi, ace\u015ftia de la \u00abGazeta S\u0103teanului\u00bb, nu vom conteni de a zice: da\u0163i s\u0103teanului o locuin\u0163\u0103 higienic\u0103<\/a>, da\u0163i-i mijloace de a avea deocamdat\u0103 p\u00eeine la \u00eendem\u00een\u0103 f\u0103c\u00eend brut\u0103rii comunale, da\u0163i-i tot mai mult\u0103 \u015fi mai mult\u0103 lumin\u0103, \u015fi el va fi bogat \u00een \u0163ar\u0103 bogat\u0103<\/em>\u201c. \u00centr-adev\u0103r, p\u00eeinea e un aliment de baz\u0103, \u00eens\u0103 s\u0103 nu uit\u0103m c\u0103 nu e prietena colonului<\/a>, unde r\u0103m\u00eene mult\u0103 vreme \u015fi unde poate crea mari probleme de s\u0103n\u0103tate. \u00cen plus, p\u00eeinea de azi e tratat\u0103 cu aditivi \u015fi nu con\u0163ine coji de gr\u00eeu, ceea ce \u00eenseamn\u0103 c\u0103 nu are nicio valoarea nutri\u0163ional\u0103. Probabil ve\u0163i crede c\u0103 peste c\u00eeteva decenii, alimenta\u0163ia rom\u00e2nilor s-a \u00eembun\u0103t\u0103\u0163it. Nici vorb\u0103! \u00cen 1938, revista \u201eSatul \u015fi \u015fcoala\u201c scria c\u0103 \u201e\u00een general, alimenta\u0163ia locuitorilor se caracterizeaz\u0103 prin lipsa de varia\u0163ie \u015fi a substan\u0163elor hr\u0103nitoare<\/em>.\u201c Ceva mai bine m\u00eencau cei din Ardeal. \u00cen Cluj, de exemplu, \u201ep\u00eeinea este f\u0103cut\u0103 din gr\u00eeu curat sau amestecat\u0103 cu pu\u0163in\u0103 secar\u0103, foarte rar se amestec\u0103 \u015fi cu porumb. Pe l\u00eeng\u0103 bucatele \u0163\u0103ranului nostru, m\u0103m\u0103lig\u0103 cu br\u00eenz\u0103<\/a> \u015fi lapte<\/a>, diferite m\u00eenc\u0103ruri cu cartofi, fasole, varz\u0103, se consum\u0103: carne, legume, fructe, zah\u0103r<\/a>, ou\u0103, \u00eentr-o m\u0103sur\u0103 apreciabil\u0103<\/em>.\u201c De Cr\u0103ciun, \u00een comuna Aghire\u015fu, \u201ese jertfesc 270 porci gra\u015fi a 80-160 kg bucata<\/em>\u201c. Asta nu \u00eenseamn\u0103 c\u0103 alcoolul nu se consuma \u00een cantit\u0103\u0163i impresionante. Anual, \u00een localitate se vindeau: 19.200 l vin, 7.700 l bere, 3.340 l spirtoase, 1.100 l rom, 3.950 l \u0163uic\u0103 \u015fi 2.000 l alte b\u0103uturi. Nemaipun\u00eend la socoteal\u0103 palinca din produc\u0163ie proprie, estimat\u0103 la circa 3.000 l pe an. Consumuri \u00eenregistrate la numai 1.886 locuitori. Cercetarea \u00een r\u00eendul copiilor a relevat c\u0103 13,3% elevi din clasele I-VII erau subnutri\u0163i, cei mai mul\u0163i fiind \u0163igani, iar cei mai pu\u0163ini, unguri.<\/p>\nDe la alimenta\u0163ia ra\u0163ional\u0103, la E-uri<\/strong><\/h6>\nDup\u0103 r\u0103zboi, rom\u00e2nii de la ora\u015f m\u00eencau la fel de prost ca s\u0103tenii. Cump\u0103rau alimente ieftine, \u00een timp ce \u0163\u0103ranii m\u00eencau m\u0103m\u0103liga rece, t\u0103iat\u0103 felii \u015fi pr\u0103jit\u0103 pe j\u0103ratec, peste care se turna ap\u0103 rece \u015fi sare. Po\u015firca, adic\u0103 terciul care r\u0103m\u00eene de la f\u0103cutul \u0163uicii, se m\u00eenca tot cu m\u0103m\u0103lig\u0103. Uneori, se punea p\u00eeine \u00een ap\u0103 \u015fi se fierbea \u00een amestec cu br\u00eenz\u0103. \u00cen comunism, a ap\u0103rut conceptul de alimenta\u0163ie ra\u0163ional\u0103, care era de fapt o \u00eenfometare \u015ftiin\u0163ific\u0103. \u00cen 1964 s-au elaborat normele de alimenta\u021bie ra\u021bional\u0103, dup\u0103 criterii medicale, bazate pe indicatori de v\u00eerst\u0103, gen, profesie, consum energetic, stare fiziologic\u0103. Programul implementat \u00een anii \u201980 pentru \u201e\u00eens\u0103n\u0103to\u015firea popula\u0163iei\u201c. Ra\u0163ionalizarea alimentelor a generat cozile interminabile \u015fi alimentarele goale. M\u00eencarea se cump\u0103ra numai pe cartel\u0103, cu por\u0163ia. Ra\u021bia lunar\u0103 pentru o persoan\u0103 \u00een era: 300 g p\u00eeine pe zi, 1 kg carne de pas\u0103re pe lun\u0103, 500 de g carne de porc sau de vit\u0103 pe lun\u0103 (sau conserve din URSS, China sau Cehoslovacia), 800 g mezeluri<\/a> sau pateu pe lun\u0103 (celebrul salam de soia<\/a> sau parizer), 100 g unt pe lun\u0103, jum\u0103tate litru ulei pe lun\u0103, 1 kg zah\u0103r pe lun\u0103, 1 kg m\u0103lai pe lun\u0103 \u015fi 5 ou\u0103 pe lun\u0103. Cei care desf\u0103\u015furau o munc\u0103 grea, primeau \u00een plus 300 g diverse. Cei care lucrau \u00een turn\u0103torii \u015fi medii toxice primeau surplus de lapte. Dup\u0103 Revolu\u0163ie, au \u00eenceput s\u0103 se g\u0103seasc\u0103 de toate \u015fi rom\u00e2nii s-au gr\u0103bit s\u0103 se \u00eenfrupte din toate, exager\u00eend cu cantit\u0103\u0163ile \u015fi uit\u00eend de efectele nocive ale gr\u0103similor. Ast\u0103zi, totul e la liber, dar ne-am \u00eentors singuri la alimenta\u0163ia ra\u0163ional\u0103. M\u00eenc\u0103m mai cump\u0103tat \u015fi cu mai multe legume. Dar nu putem fugi de E-urile uciga\u015fe. C\u0103ut\u0103m dispera\u0163i alimente organice, din legume \u015fi animale crescute natural. \u00cencerc\u0103m s\u0103 m\u00eenc\u0103m ca acum 100 de ani, dar c\u00ee\u0163i \u015ftiu c\u0103 nu e cel mai s\u0103n\u0103tos reper din istorie?<\/p>\n
Hrana bun\u0103, leac \u00eempotriva alcoolismului<\/strong><\/h6>\nAutorul articolului are mai multe recomand\u0103ri, bazate pe studii \u015ftiin\u0163ifice valabile la acea or\u0103. \u201e\u015etiin\u0163a arat\u0103 c\u0103, din cinci p\u0103r\u0163i, numai o parte se preface \u00een putere de a munci, iar patru p\u0103r\u0163i s\u00eent \u00eentrebuin\u0163ate pentru \u00eentre\u0163inerea organismului. Dar dac\u0103 nu se d\u0103 hran\u0103 \u00eendeajuns, atunci omul se consum\u0103 pe d\u00eensul. \u00cent\u00eei i se distruge gr\u0103simea, at\u00eeta c\u00eet\u0103 are, apoi vine vremea \u0163es\u0103turilor musculare. Astfel, \u00een posturi, c\u00eend rom\u00e2nul e mai mult fl\u0103m\u00eend dec\u00eet s\u0103tul, el nu m\u0103n\u00eenc\u0103 de dulce, dar \u00ee\u015fi m\u0103n\u00eenc\u0103 singur carnea sa<\/em>.\u201c O alt\u0103 hran\u0103, mai mult\u0103 \u015fi mai bun\u0103, ar trebui s\u0103 \u00eenlocuiasc\u0103 m\u0103m\u0103liga cu p\u00eeine, care e: \u201emult mai hr\u0103nitoare dec\u00eet m\u0103m\u0103liga. Statul ar trebui s\u0103 \u00eenfiin\u0163eze brut\u0103rii prin comune. Poate \u0163\u0103ranul, \u00een loc s\u0103 cumpere rachiu, ar cump\u0103ra o p\u00eeine \u015fi ar \u00eemp\u0103r\u0163i-o cu copiii<\/em>.\u201c Mai ales \u00een post, organismul are de suferit: \u201eVai de m\u00eencarea \u0163\u0103ranului \u00een post. Fl\u0103m\u00eend se culc\u0103, fl\u0103m\u00eend se scoal\u0103. Un d\u0103rab de m\u0103m\u0103lig\u0103 \u015fi un bor\u015f, prin care se-alung\u0103 fasolele, umplu stomacul, dar nu hr\u0103nesc organismul. \u0162\u0103ranul simte o sf\u00eer\u015feal\u0103 a \u00eentregului organism \u015fi de aceea bea rachiu, deoarece acesta, pentru moment, \u00eel am\u0103ge\u015fte c\u0103-i d\u0103 via\u0163\u0103, ca s\u0103 i-o ia \u015fi pe cea care o are.<\/em>\u201c Tot pe seama m\u0103m\u0103ligii \u015fi a alimenta\u0163iei uniforme, lipsit\u0103 de nutrien\u0163i esen\u0163iali<\/a>, este pus\u0103 \u015fi patima be\u0163iei. \u201eTot sl\u0103birea organismului \u015fi ne\u015ftiin\u0163a explic\u0103 be\u0163ia. Omul sleit de puteri se simte slab, alcoolul \u00eei ridic\u0103 artificial aceste puteri, activeaz\u0103 la \u00eenceput circula\u0163ia \u015fi lui \u00eei pare c\u0103-i d\u0103 putere. \u015ei fiind at\u00eet de pl\u0103cut\u0103 senza\u0163ia de a te sim\u0163i \u00eenviorat \u015fi cu putere, dup\u0103 ce ai fost sl\u0103bit de munc\u0103 \u015fi hran\u0103 ne\u00eendestul\u0103toare, simte omul o atragere pe care n-o poate st\u0103p\u00eeni \u015fi mai bea un pahar \u015fi pe urm\u0103 altul, p\u00een\u0103 ce \u00eencepe descordarea organismului \u015fi otr\u0103virea lui cu alcool<\/a>. O hran\u0103 bun\u0103 \u015fi \u00eendestul\u0103toare ar fi cel mai bun leac \u00eempotriva alcoolismului<\/em>\u201c.<\/p>\nMai mult\u0103 carne \u015fi p\u00eeine<\/strong><\/h6>\nTrec\u00eend la formule, publica\u0163ia de acum 100 de ani calculeaz\u0103 c\u0103 \u201eun \u0163\u0103ran, ca s\u0103 scoat\u0103 materiile trebuitoare arderii organismului s\u0103u, ar trebui s\u0103 \u00eenghit\u0103 m\u0103m\u0103lig\u0103 \u00een cantitate cam de 5 kilograme \u00een timp de 24 de ore!<\/em>\u201c. Dar care s\u00eent aceste substan\u0163e trebuitoare? Ca \u015fi ast\u0103zi: proteinele, mineralele, apa \u015fi fibrele. Autorul recomand\u0103 proteinele din carne \u015fi cele de natur\u0103 vegetal\u0103, recunosc\u00eend c\u0103 acestea ajut\u0103 la cre\u015fterea masei musculare \u015fi a for\u0163ei. \u201eOmului \u00eei trebuie \u00een 24 de ore pentru \u0163inerea organismului: 234 grame carbon, 13 grame azot, 20 grame s\u0103ruri, 2.000 grame ap\u0103. La munc\u0103, \u00eens\u0103, \u00eei trebuie 442 grame carbon \u015fi 25 azot. Carbonul \u015fi azotul le g\u0103se\u015fte \u00een c\u0103rnuri \u015fi vegetale. Dar pentru a avea carbonul trebuitor, s-ar cere s\u0103 consume mult\u0103 carne, iar pentru a-\u015fi putea aduna tot azotul trebuitor s-ar cere s\u0103 m\u0103n\u00eence multe substan\u0163e vegetale. De aceea, hrana omului trebuie s\u0103 fie amestecat\u0103 din substan\u0163e care cuprind mai mult azot, cum e carnea, ou\u0103le, pe\u015ftele \u015fi din substan\u0163e vegetale care cuprind mai mult carbon<\/em>\u201c. Formula alimentar\u0103 ideal\u0103 ar fi: \u201eExperien\u0163a a ar\u0103tat c\u0103 oamenii hr\u0103ni\u0163i \u00een felul urm\u0103tor produc cea mai mare putere: 600 g carne, 550 g p\u00eeine, 1.000 g cartofi,<\/a> 1.000 g bere<\/a>. Dac\u0103 ar avea \u0163\u0103ranul nostru asemenea hran\u0103, c\u00eet de spornic\u0103 i-ar fi munca \u015fi c\u00eet aur n-ar curge din m\u00eeinile lui!<\/em>\u201c Calculele nu s\u00eent total gre\u015fite. Ast\u0103zi consider\u0103m c\u0103 avem nevoie de 0,8 g protein\u0103 per kilogram corp. \u00cens\u0103 cantitatea de p\u00eeine nu trebuie s\u0103 dep\u0103\u015feasc\u0103 200 g pe zi, iar cartofii, 150 grame.<\/p>\nAnii 30: p\u00eeine \u015fi alcool<\/strong><\/p>\n\u00cen concluzie, \u201epreocuparea pentru hrana \u0163\u0103ranului nu e o simpl\u0103 chestiune umanitar\u0103, ci o problem\u0103 de la al c\u0103rei delegare at\u00eern\u0103 via\u0163a noastr\u0103 ca na\u0163iune. Noi ne s\u0103p\u0103m singuri morm\u00eentul neamului. Noi, ace\u015ftia de la \u00abGazeta S\u0103teanului\u00bb, nu vom conteni de a zice: da\u0163i s\u0103teanului o locuin\u0163\u0103 higienic\u0103<\/a>, da\u0163i-i mijloace de a avea deocamdat\u0103 p\u00eeine la \u00eendem\u00een\u0103 f\u0103c\u00eend brut\u0103rii comunale, da\u0163i-i tot mai mult\u0103 \u015fi mai mult\u0103 lumin\u0103, \u015fi el va fi bogat \u00een \u0163ar\u0103 bogat\u0103<\/em>\u201c. \u00centr-adev\u0103r, p\u00eeinea e un aliment de baz\u0103, \u00eens\u0103 s\u0103 nu uit\u0103m c\u0103 nu e prietena colonului<\/a>, unde r\u0103m\u00eene mult\u0103 vreme \u015fi unde poate crea mari probleme de s\u0103n\u0103tate. \u00cen plus, p\u00eeinea de azi e tratat\u0103 cu aditivi \u015fi nu con\u0163ine coji de gr\u00eeu, ceea ce \u00eenseamn\u0103 c\u0103 nu are nicio valoarea nutri\u0163ional\u0103. Probabil ve\u0163i crede c\u0103 peste c\u00eeteva decenii, alimenta\u0163ia rom\u00e2nilor s-a \u00eembun\u0103t\u0103\u0163it. Nici vorb\u0103! \u00cen 1938, revista \u201eSatul \u015fi \u015fcoala\u201c scria c\u0103 \u201e\u00een general, alimenta\u0163ia locuitorilor se caracterizeaz\u0103 prin lipsa de varia\u0163ie \u015fi a substan\u0163elor hr\u0103nitoare<\/em>.\u201c Ceva mai bine m\u00eencau cei din Ardeal. \u00cen Cluj, de exemplu, \u201ep\u00eeinea este f\u0103cut\u0103 din gr\u00eeu curat sau amestecat\u0103 cu pu\u0163in\u0103 secar\u0103, foarte rar se amestec\u0103 \u015fi cu porumb. Pe l\u00eeng\u0103 bucatele \u0163\u0103ranului nostru, m\u0103m\u0103lig\u0103 cu br\u00eenz\u0103<\/a> \u015fi lapte<\/a>, diferite m\u00eenc\u0103ruri cu cartofi, fasole, varz\u0103, se consum\u0103: carne, legume, fructe, zah\u0103r<\/a>, ou\u0103, \u00eentr-o m\u0103sur\u0103 apreciabil\u0103<\/em>.\u201c De Cr\u0103ciun, \u00een comuna Aghire\u015fu, \u201ese jertfesc 270 porci gra\u015fi a 80-160 kg bucata<\/em>\u201c. Asta nu \u00eenseamn\u0103 c\u0103 alcoolul nu se consuma \u00een cantit\u0103\u0163i impresionante. Anual, \u00een localitate se vindeau: 19.200 l vin, 7.700 l bere, 3.340 l spirtoase, 1.100 l rom, 3.950 l \u0163uic\u0103 \u015fi 2.000 l alte b\u0103uturi. Nemaipun\u00eend la socoteal\u0103 palinca din produc\u0163ie proprie, estimat\u0103 la circa 3.000 l pe an. Consumuri \u00eenregistrate la numai 1.886 locuitori. Cercetarea \u00een r\u00eendul copiilor a relevat c\u0103 13,3% elevi din clasele I-VII erau subnutri\u0163i, cei mai mul\u0163i fiind \u0163igani, iar cei mai pu\u0163ini, unguri.<\/p>\nDe la alimenta\u0163ia ra\u0163ional\u0103, la E-uri<\/strong><\/h6>\nDup\u0103 r\u0103zboi, rom\u00e2nii de la ora\u015f m\u00eencau la fel de prost ca s\u0103tenii. Cump\u0103rau alimente ieftine, \u00een timp ce \u0163\u0103ranii m\u00eencau m\u0103m\u0103liga rece, t\u0103iat\u0103 felii \u015fi pr\u0103jit\u0103 pe j\u0103ratec, peste care se turna ap\u0103 rece \u015fi sare. Po\u015firca, adic\u0103 terciul care r\u0103m\u00eene de la f\u0103cutul \u0163uicii, se m\u00eenca tot cu m\u0103m\u0103lig\u0103. Uneori, se punea p\u00eeine \u00een ap\u0103 \u015fi se fierbea \u00een amestec cu br\u00eenz\u0103. \u00cen comunism, a ap\u0103rut conceptul de alimenta\u0163ie ra\u0163ional\u0103, care era de fapt o \u00eenfometare \u015ftiin\u0163ific\u0103. \u00cen 1964 s-au elaborat normele de alimenta\u021bie ra\u021bional\u0103, dup\u0103 criterii medicale, bazate pe indicatori de v\u00eerst\u0103, gen, profesie, consum energetic, stare fiziologic\u0103. Programul implementat \u00een anii \u201980 pentru \u201e\u00eens\u0103n\u0103to\u015firea popula\u0163iei\u201c. Ra\u0163ionalizarea alimentelor a generat cozile interminabile \u015fi alimentarele goale. M\u00eencarea se cump\u0103ra numai pe cartel\u0103, cu por\u0163ia. Ra\u021bia lunar\u0103 pentru o persoan\u0103 \u00een era: 300 g p\u00eeine pe zi, 1 kg carne de pas\u0103re pe lun\u0103, 500 de g carne de porc sau de vit\u0103 pe lun\u0103 (sau conserve din URSS, China sau Cehoslovacia), 800 g mezeluri<\/a> sau pateu pe lun\u0103 (celebrul salam de soia<\/a> sau parizer), 100 g unt pe lun\u0103, jum\u0103tate litru ulei pe lun\u0103, 1 kg zah\u0103r pe lun\u0103, 1 kg m\u0103lai pe lun\u0103 \u015fi 5 ou\u0103 pe lun\u0103. Cei care desf\u0103\u015furau o munc\u0103 grea, primeau \u00een plus 300 g diverse. Cei care lucrau \u00een turn\u0103torii \u015fi medii toxice primeau surplus de lapte. Dup\u0103 Revolu\u0163ie, au \u00eenceput s\u0103 se g\u0103seasc\u0103 de toate \u015fi rom\u00e2nii s-au gr\u0103bit s\u0103 se \u00eenfrupte din toate, exager\u00eend cu cantit\u0103\u0163ile \u015fi uit\u00eend de efectele nocive ale gr\u0103similor. Ast\u0103zi, totul e la liber, dar ne-am \u00eentors singuri la alimenta\u0163ia ra\u0163ional\u0103. M\u00eenc\u0103m mai cump\u0103tat \u015fi cu mai multe legume. Dar nu putem fugi de E-urile uciga\u015fe. C\u0103ut\u0103m dispera\u0163i alimente organice, din legume \u015fi animale crescute natural. \u00cencerc\u0103m s\u0103 m\u00eenc\u0103m ca acum 100 de ani, dar c\u00ee\u0163i \u015ftiu c\u0103 nu e cel mai s\u0103n\u0103tos reper din istorie?<\/p>\n
Mai mult\u0103 carne \u015fi p\u00eeine<\/strong><\/h6>\nTrec\u00eend la formule, publica\u0163ia de acum 100 de ani calculeaz\u0103 c\u0103 \u201eun \u0163\u0103ran, ca s\u0103 scoat\u0103 materiile trebuitoare arderii organismului s\u0103u, ar trebui s\u0103 \u00eenghit\u0103 m\u0103m\u0103lig\u0103 \u00een cantitate cam de 5 kilograme \u00een timp de 24 de ore!<\/em>\u201c. Dar care s\u00eent aceste substan\u0163e trebuitoare? Ca \u015fi ast\u0103zi: proteinele, mineralele, apa \u015fi fibrele. Autorul recomand\u0103 proteinele din carne \u015fi cele de natur\u0103 vegetal\u0103, recunosc\u00eend c\u0103 acestea ajut\u0103 la cre\u015fterea masei musculare \u015fi a for\u0163ei. \u201eOmului \u00eei trebuie \u00een 24 de ore pentru \u0163inerea organismului: 234 grame carbon, 13 grame azot, 20 grame s\u0103ruri, 2.000 grame ap\u0103. La munc\u0103, \u00eens\u0103, \u00eei trebuie 442 grame carbon \u015fi 25 azot. Carbonul \u015fi azotul le g\u0103se\u015fte \u00een c\u0103rnuri \u015fi vegetale. Dar pentru a avea carbonul trebuitor, s-ar cere s\u0103 consume mult\u0103 carne, iar pentru a-\u015fi putea aduna tot azotul trebuitor s-ar cere s\u0103 m\u0103n\u00eence multe substan\u0163e vegetale. De aceea, hrana omului trebuie s\u0103 fie amestecat\u0103 din substan\u0163e care cuprind mai mult azot, cum e carnea, ou\u0103le, pe\u015ftele \u015fi din substan\u0163e vegetale care cuprind mai mult carbon<\/em>\u201c. Formula alimentar\u0103 ideal\u0103 ar fi: \u201eExperien\u0163a a ar\u0103tat c\u0103 oamenii hr\u0103ni\u0163i \u00een felul urm\u0103tor produc cea mai mare putere: 600 g carne, 550 g p\u00eeine, 1.000 g cartofi,<\/a> 1.000 g bere<\/a>. Dac\u0103 ar avea \u0163\u0103ranul nostru asemenea hran\u0103, c\u00eet de spornic\u0103 i-ar fi munca \u015fi c\u00eet aur n-ar curge din m\u00eeinile lui!<\/em>\u201c Calculele nu s\u00eent total gre\u015fite. Ast\u0103zi consider\u0103m c\u0103 avem nevoie de 0,8 g protein\u0103 per kilogram corp. \u00cens\u0103 cantitatea de p\u00eeine nu trebuie s\u0103 dep\u0103\u015feasc\u0103 200 g pe zi, iar cartofii, 150 grame.<\/p>\nAnii 30: p\u00eeine \u015fi alcool<\/strong><\/p>\n\u00cen concluzie, \u201epreocuparea pentru hrana \u0163\u0103ranului nu e o simpl\u0103 chestiune umanitar\u0103, ci o problem\u0103 de la al c\u0103rei delegare at\u00eern\u0103 via\u0163a noastr\u0103 ca na\u0163iune. Noi ne s\u0103p\u0103m singuri morm\u00eentul neamului. Noi, ace\u015ftia de la \u00abGazeta S\u0103teanului\u00bb, nu vom conteni de a zice: da\u0163i s\u0103teanului o locuin\u0163\u0103 higienic\u0103<\/a>, da\u0163i-i mijloace de a avea deocamdat\u0103 p\u00eeine la \u00eendem\u00een\u0103 f\u0103c\u00eend brut\u0103rii comunale, da\u0163i-i tot mai mult\u0103 \u015fi mai mult\u0103 lumin\u0103, \u015fi el va fi bogat \u00een \u0163ar\u0103 bogat\u0103<\/em>\u201c. \u00centr-adev\u0103r, p\u00eeinea e un aliment de baz\u0103, \u00eens\u0103 s\u0103 nu uit\u0103m c\u0103 nu e prietena colonului<\/a>, unde r\u0103m\u00eene mult\u0103 vreme \u015fi unde poate crea mari probleme de s\u0103n\u0103tate. \u00cen plus, p\u00eeinea de azi e tratat\u0103 cu aditivi \u015fi nu con\u0163ine coji de gr\u00eeu, ceea ce \u00eenseamn\u0103 c\u0103 nu are nicio valoarea nutri\u0163ional\u0103. Probabil ve\u0163i crede c\u0103 peste c\u00eeteva decenii, alimenta\u0163ia rom\u00e2nilor s-a \u00eembun\u0103t\u0103\u0163it. Nici vorb\u0103! \u00cen 1938, revista \u201eSatul \u015fi \u015fcoala\u201c scria c\u0103 \u201e\u00een general, alimenta\u0163ia locuitorilor se caracterizeaz\u0103 prin lipsa de varia\u0163ie \u015fi a substan\u0163elor hr\u0103nitoare<\/em>.\u201c Ceva mai bine m\u00eencau cei din Ardeal. \u00cen Cluj, de exemplu, \u201ep\u00eeinea este f\u0103cut\u0103 din gr\u00eeu curat sau amestecat\u0103 cu pu\u0163in\u0103 secar\u0103, foarte rar se amestec\u0103 \u015fi cu porumb. Pe l\u00eeng\u0103 bucatele \u0163\u0103ranului nostru, m\u0103m\u0103lig\u0103 cu br\u00eenz\u0103<\/a> \u015fi lapte<\/a>, diferite m\u00eenc\u0103ruri cu cartofi, fasole, varz\u0103, se consum\u0103: carne, legume, fructe, zah\u0103r<\/a>, ou\u0103, \u00eentr-o m\u0103sur\u0103 apreciabil\u0103<\/em>.\u201c De Cr\u0103ciun, \u00een comuna Aghire\u015fu, \u201ese jertfesc 270 porci gra\u015fi a 80-160 kg bucata<\/em>\u201c. Asta nu \u00eenseamn\u0103 c\u0103 alcoolul nu se consuma \u00een cantit\u0103\u0163i impresionante. Anual, \u00een localitate se vindeau: 19.200 l vin, 7.700 l bere, 3.340 l spirtoase, 1.100 l rom, 3.950 l \u0163uic\u0103 \u015fi 2.000 l alte b\u0103uturi. Nemaipun\u00eend la socoteal\u0103 palinca din produc\u0163ie proprie, estimat\u0103 la circa 3.000 l pe an. Consumuri \u00eenregistrate la numai 1.886 locuitori. Cercetarea \u00een r\u00eendul copiilor a relevat c\u0103 13,3% elevi din clasele I-VII erau subnutri\u0163i, cei mai mul\u0163i fiind \u0163igani, iar cei mai pu\u0163ini, unguri.<\/p>\nDe la alimenta\u0163ia ra\u0163ional\u0103, la E-uri<\/strong><\/h6>\nDup\u0103 r\u0103zboi, rom\u00e2nii de la ora\u015f m\u00eencau la fel de prost ca s\u0103tenii. Cump\u0103rau alimente ieftine, \u00een timp ce \u0163\u0103ranii m\u00eencau m\u0103m\u0103liga rece, t\u0103iat\u0103 felii \u015fi pr\u0103jit\u0103 pe j\u0103ratec, peste care se turna ap\u0103 rece \u015fi sare. Po\u015firca, adic\u0103 terciul care r\u0103m\u00eene de la f\u0103cutul \u0163uicii, se m\u00eenca tot cu m\u0103m\u0103lig\u0103. Uneori, se punea p\u00eeine \u00een ap\u0103 \u015fi se fierbea \u00een amestec cu br\u00eenz\u0103. \u00cen comunism, a ap\u0103rut conceptul de alimenta\u0163ie ra\u0163ional\u0103, care era de fapt o \u00eenfometare \u015ftiin\u0163ific\u0103. \u00cen 1964 s-au elaborat normele de alimenta\u021bie ra\u021bional\u0103, dup\u0103 criterii medicale, bazate pe indicatori de v\u00eerst\u0103, gen, profesie, consum energetic, stare fiziologic\u0103. Programul implementat \u00een anii \u201980 pentru \u201e\u00eens\u0103n\u0103to\u015firea popula\u0163iei\u201c. Ra\u0163ionalizarea alimentelor a generat cozile interminabile \u015fi alimentarele goale. M\u00eencarea se cump\u0103ra numai pe cartel\u0103, cu por\u0163ia. Ra\u021bia lunar\u0103 pentru o persoan\u0103 \u00een era: 300 g p\u00eeine pe zi, 1 kg carne de pas\u0103re pe lun\u0103, 500 de g carne de porc sau de vit\u0103 pe lun\u0103 (sau conserve din URSS, China sau Cehoslovacia), 800 g mezeluri<\/a> sau pateu pe lun\u0103 (celebrul salam de soia<\/a> sau parizer), 100 g unt pe lun\u0103, jum\u0103tate litru ulei pe lun\u0103, 1 kg zah\u0103r pe lun\u0103, 1 kg m\u0103lai pe lun\u0103 \u015fi 5 ou\u0103 pe lun\u0103. Cei care desf\u0103\u015furau o munc\u0103 grea, primeau \u00een plus 300 g diverse. Cei care lucrau \u00een turn\u0103torii \u015fi medii toxice primeau surplus de lapte. Dup\u0103 Revolu\u0163ie, au \u00eenceput s\u0103 se g\u0103seasc\u0103 de toate \u015fi rom\u00e2nii s-au gr\u0103bit s\u0103 se \u00eenfrupte din toate, exager\u00eend cu cantit\u0103\u0163ile \u015fi uit\u00eend de efectele nocive ale gr\u0103similor. Ast\u0103zi, totul e la liber, dar ne-am \u00eentors singuri la alimenta\u0163ia ra\u0163ional\u0103. M\u00eenc\u0103m mai cump\u0103tat \u015fi cu mai multe legume. Dar nu putem fugi de E-urile uciga\u015fe. C\u0103ut\u0103m dispera\u0163i alimente organice, din legume \u015fi animale crescute natural. \u00cencerc\u0103m s\u0103 m\u00eenc\u0103m ca acum 100 de ani, dar c\u00ee\u0163i \u015ftiu c\u0103 nu e cel mai s\u0103n\u0103tos reper din istorie?<\/p>\n
Anii 30: p\u00eeine \u015fi alcool<\/strong><\/p>\n \u00cen concluzie, \u201epreocuparea pentru hrana \u0163\u0103ranului nu e o simpl\u0103 chestiune umanitar\u0103, ci o problem\u0103 de la al c\u0103rei delegare at\u00eern\u0103 via\u0163a noastr\u0103 ca na\u0163iune. Noi ne s\u0103p\u0103m singuri morm\u00eentul neamului. Noi, ace\u015ftia de la \u00abGazeta S\u0103teanului\u00bb, nu vom conteni de a zice: da\u0163i s\u0103teanului o locuin\u0163\u0103 higienic\u0103<\/a>, da\u0163i-i mijloace de a avea deocamdat\u0103 p\u00eeine la \u00eendem\u00een\u0103 f\u0103c\u00eend brut\u0103rii comunale, da\u0163i-i tot mai mult\u0103 \u015fi mai mult\u0103 lumin\u0103, \u015fi el va fi bogat \u00een \u0163ar\u0103 bogat\u0103<\/em>\u201c. \u00centr-adev\u0103r, p\u00eeinea e un aliment de baz\u0103, \u00eens\u0103 s\u0103 nu uit\u0103m c\u0103 nu e prietena colonului<\/a>, unde r\u0103m\u00eene mult\u0103 vreme \u015fi unde poate crea mari probleme de s\u0103n\u0103tate. \u00cen plus, p\u00eeinea de azi e tratat\u0103 cu aditivi \u015fi nu con\u0163ine coji de gr\u00eeu, ceea ce \u00eenseamn\u0103 c\u0103 nu are nicio valoarea nutri\u0163ional\u0103. Probabil ve\u0163i crede c\u0103 peste c\u00eeteva decenii, alimenta\u0163ia rom\u00e2nilor s-a \u00eembun\u0103t\u0103\u0163it. Nici vorb\u0103! \u00cen 1938, revista \u201eSatul \u015fi \u015fcoala\u201c scria c\u0103 \u201e\u00een general, alimenta\u0163ia locuitorilor se caracterizeaz\u0103 prin lipsa de varia\u0163ie \u015fi a substan\u0163elor hr\u0103nitoare<\/em>.\u201c Ceva mai bine m\u00eencau cei din Ardeal. \u00cen Cluj, de exemplu, \u201ep\u00eeinea este f\u0103cut\u0103 din gr\u00eeu curat sau amestecat\u0103 cu pu\u0163in\u0103 secar\u0103, foarte rar se amestec\u0103 \u015fi cu porumb. Pe l\u00eeng\u0103 bucatele \u0163\u0103ranului nostru, m\u0103m\u0103lig\u0103 cu br\u00eenz\u0103<\/a> \u015fi lapte<\/a>, diferite m\u00eenc\u0103ruri cu cartofi, fasole, varz\u0103, se consum\u0103: carne, legume, fructe, zah\u0103r<\/a>, ou\u0103, \u00eentr-o m\u0103sur\u0103 apreciabil\u0103<\/em>.\u201c De Cr\u0103ciun, \u00een comuna Aghire\u015fu, \u201ese jertfesc 270 porci gra\u015fi a 80-160 kg bucata<\/em>\u201c. Asta nu \u00eenseamn\u0103 c\u0103 alcoolul nu se consuma \u00een cantit\u0103\u0163i impresionante. Anual, \u00een localitate se vindeau: 19.200 l vin, 7.700 l bere, 3.340 l spirtoase, 1.100 l rom, 3.950 l \u0163uic\u0103 \u015fi 2.000 l alte b\u0103uturi. Nemaipun\u00eend la socoteal\u0103 palinca din produc\u0163ie proprie, estimat\u0103 la circa 3.000 l pe an. Consumuri \u00eenregistrate la numai 1.886 locuitori. Cercetarea \u00een r\u00eendul copiilor a relevat c\u0103 13,3% elevi din clasele I-VII erau subnutri\u0163i, cei mai mul\u0163i fiind \u0163igani, iar cei mai pu\u0163ini, unguri.<\/p>\n Dup\u0103 r\u0103zboi, rom\u00e2nii de la ora\u015f m\u00eencau la fel de prost ca s\u0103tenii. Cump\u0103rau alimente ieftine, \u00een timp ce \u0163\u0103ranii m\u00eencau m\u0103m\u0103liga rece, t\u0103iat\u0103 felii \u015fi pr\u0103jit\u0103 pe j\u0103ratec, peste care se turna ap\u0103 rece \u015fi sare. Po\u015firca, adic\u0103 terciul care r\u0103m\u00eene de la f\u0103cutul \u0163uicii, se m\u00eenca tot cu m\u0103m\u0103lig\u0103. Uneori, se punea p\u00eeine \u00een ap\u0103 \u015fi se fierbea \u00een amestec cu br\u00eenz\u0103. \u00cen comunism, a ap\u0103rut conceptul de alimenta\u0163ie ra\u0163ional\u0103, care era de fapt o \u00eenfometare \u015ftiin\u0163ific\u0103. \u00cen 1964 s-au elaborat normele de alimenta\u021bie ra\u021bional\u0103, dup\u0103 criterii medicale, bazate pe indicatori de v\u00eerst\u0103, gen, profesie, consum energetic, stare fiziologic\u0103. Programul implementat \u00een anii \u201980 pentru \u201e\u00eens\u0103n\u0103to\u015firea popula\u0163iei\u201c. Ra\u0163ionalizarea alimentelor a generat cozile interminabile \u015fi alimentarele goale. M\u00eencarea se cump\u0103ra numai pe cartel\u0103, cu por\u0163ia. Ra\u021bia lunar\u0103 pentru o persoan\u0103 \u00een era: 300 g p\u00eeine pe zi, 1 kg carne de pas\u0103re pe lun\u0103, 500 de g carne de porc sau de vit\u0103 pe lun\u0103 (sau conserve din URSS, China sau Cehoslovacia), 800 g mezeluri<\/a> sau pateu pe lun\u0103 (celebrul salam de soia<\/a> sau parizer), 100 g unt pe lun\u0103, jum\u0103tate litru ulei pe lun\u0103, 1 kg zah\u0103r pe lun\u0103, 1 kg m\u0103lai pe lun\u0103 \u015fi 5 ou\u0103 pe lun\u0103. Cei care desf\u0103\u015furau o munc\u0103 grea, primeau \u00een plus 300 g diverse. Cei care lucrau \u00een turn\u0103torii \u015fi medii toxice primeau surplus de lapte. Dup\u0103 Revolu\u0163ie, au \u00eenceput s\u0103 se g\u0103seasc\u0103 de toate \u015fi rom\u00e2nii s-au gr\u0103bit s\u0103 se \u00eenfrupte din toate, exager\u00eend cu cantit\u0103\u0163ile \u015fi uit\u00eend de efectele nocive ale gr\u0103similor. Ast\u0103zi, totul e la liber, dar ne-am \u00eentors singuri la alimenta\u0163ia ra\u0163ional\u0103. M\u00eenc\u0103m mai cump\u0103tat \u015fi cu mai multe legume. Dar nu putem fugi de E-urile uciga\u015fe. C\u0103ut\u0103m dispera\u0163i alimente organice, din legume \u015fi animale crescute natural. \u00cencerc\u0103m s\u0103 m\u00eenc\u0103m ca acum 100 de ani, dar c\u00ee\u0163i \u015ftiu c\u0103 nu e cel mai s\u0103n\u0103tos reper din istorie?<\/p>\nDe la alimenta\u0163ia ra\u0163ional\u0103, la E-uri<\/strong><\/h6>\n