Cum ac\u0163ioneaz\u0103 bacteriofagii?<\/b><\/p>\n
O mul\u0163ime de boli infec\u0163ioase, ulceroase sau cardiace s\u00eent provocate de bacterii care nu mai pot fi comb\u0103tute cu antibiotice <\/a>deoarece, \u00een timp, aceste bacterii \u201es-au c\u0103lit\u201c, devenind rezistente p\u00een\u0103 \u015fi la cele mai puternice medicamente cunoscute. Se pare \u00eens\u0103 c\u0103 bacteriile pot fi distruse de anumite tipuri de virusuri, denumite bacteriofagi sau, prescurtat, fagi. Aceste virusuri invadeaz\u0103 bacteriile<\/a> \u015fi le distrug sau le determin\u0103 s\u0103 se autodistrug\u0103.<\/p>\n Exist\u0103 o serie de diferen\u0163e \u00eentre modul cum ac\u0163ioneaz\u0103 bacteriofagii \u015fi antibioticele.<\/p>\n Avantajele fagioterapiei s\u00eent evidente \u00een fa\u0163a antibioticelor, \u00eens\u0103 tratamentul cu virusuri nu e r\u0103sp\u00eendit. Companiile farmaceutice <\/a>s\u00eent primele care contest\u0103 metoda, poate \u015fi pentru c\u0103 de pe urma fagilor nu pot scoate profit, a\u015fa cum reu\u015fesc cu antibioticele. Cu toate acestea, terapia cu virusuri, aplicat\u0103 \u00een pu\u0163ine clinici, continu\u0103 s\u0103 dea rezultate \u00een infec\u0163ii acute \u015fi cronice<\/a>, poate vindeca r\u0103ni infectate sau cronice<\/a>, picioare diabetice, osteomielita, ulcerul tropic. Antibioticele nu mai au efect<\/b><\/p>\n Anul 1945 e anul \u00een care a intrat \u00een produc\u0163ia de mas\u0103 primul antibiotic creat de om: penicilina. Magica penicilin\u0103 \u015fi celelalte medicamente antibiotice care i-au urmat au produs o adev\u0103rat\u0103 revolu\u0163ie \u00een medicin\u0103. Boli grave, uneori invalidante, unele incurabile anterior, puteau fi acum \u00eenvinse. Euforia \u00eenceputurilor a creat iluzia c\u0103 orice infec\u0163ie produs\u0103 de bacterii putea fi vindecat\u0103 dac\u0103 se intervenea la timp cu un antibiotic potrivit. Dar azi, dup\u0103 aproape \u015fapte decenii, epoca de glorie a antibioticelor pare a se apropia de sf\u00eer\u015fit. S-a observat c\u0103 multe infec\u0163ii cu germeni banali nu mai r\u0103spund la tratamentul cu antibiotice. \u00cen cele din urm\u0103, a fost g\u0103sit\u0103 explica\u0163ia: prin diferite mecanisme celulare, bacteriile dezvolt\u0103 rezisten\u0163\u0103 la ac\u0163iunea acestor substan\u0163e, care astfel nu mai au efect asupra lor. Tot mai multe specii de bacterii patogene nu mai pot fi \u00eenvinse cu antibiotice. Avem nevoie de o nou\u0103 linie de ap\u0103rare, de o nou\u0103 strategie defensiv\u0103.<\/p>\n Unii speciali\u015fti cerceteaz\u0103 modalit\u0103\u0163i de a ob\u0163ine antibiotice tot mai puternice sau noi substan\u0163e care s\u0103 combat\u0103 rezisten\u0163a bacteriilor<\/a>, astfel \u00eenc\u00eet antibioticele obi\u015fnuite s\u0103-\u015fi poat\u0103 face efectul. Al\u0163ii caut\u0103 solu\u0163ii dincolo de universul antibioticelor. Iar una dintre metodele propuse la ora actual\u0103 este infectarea bacteriilor <\/a>cu virusuri specifice, a\u015fa-numi\u0163ii bacteriofagi. Ideea, de\u015fi pare extrem de modern\u0103, dateaz\u0103 totu\u015fi de aproape un veac. Consecutiv descoperiri virusurilor<\/a> bacteriofage, \u00een anii 1920, au \u00eenceput deja cercet\u0103rile \u00een domeniul utiliz\u0103rii acestora ca agen\u0163i antibacterieni.<\/p>\n Fagioterapia, din nou \u00een aten\u0163ia cercet\u0103torilor<\/b><\/p>\n Cele mai intense studii au avut loc \u00een Rusia sovietic\u0103, iar la ora actual\u0103, \u0163ara cu cea mai solid\u0103 tradi\u0163ie \u00een domeniu este Georgia. \u00cen capitala ei, Tbilisi, exist\u0103 un institut de cercetare, fondat \u00een 1923, Institutul Eliava, dup\u0103 numele microbiologului gruzin George Eliava (1892-1937), specialist \u00een studiul bacteriofagilor. Aici se desf\u0103\u015foar\u0103 cercet\u0103ri ample privind utilizarea fagilor \u00een lupta contra bacteriilor. De altfel, \u00een Georgia a fost dep\u0103\u015fit\u0103 de mult faza experimentelor in vitro, aici terapia cu fagi fiind aplicat\u0103 efectiv, de decenii, inclusiv la copii foarte mici. \u00cen perioada interbelic\u0103, \u015fi \u00een Occident au fost ini\u0163iate cercet\u0103ri asupra acestei metode de tratament, dar descoperirea penicilinei, apoi sinteza industrial\u0103 \u015fi comercializarea pe scar\u0103 larg\u0103 a antibioticelor au redus interesul pentru terapia cu bacteriofagi. Numai \u00een URSS cercet\u0103rile asupra fagilor au continuat f\u0103r\u0103 \u00eentrerupere p\u00een\u0103 azi. Dup\u0103 decenii de uitare, fagioterapia a revenit \u00een aten\u0163ia cercet\u0103torilor occidentali. Nu din curiozitate, c\u00eet din disperare, dup\u0103 apari\u0163ia tulpinilor rezistente la antibiotice<\/a>. Muta\u0163iile au fost posibile datorit\u0103 accesului facil la antibiotice \u015fi prescrierii haotice a acestora. Toat\u0103 lumea lua antibiotic pentru orice, p\u00een\u0103 c\u00eend bacteriile au \u00eenceput s\u0103 \u00eenve\u0163e s\u0103 le \u0163in\u0103 piept.<\/p>\n Bacterii precum Clostridium difficile (care poate produce severe infec\u0163ii nosocomiale) \u015fi MRSA (un stafilococ c\u0103ruia nu-i vine de hac aproape niciun medicament) s\u00eent azi cauza unor infec\u0163ii rebele, care duc uneori la deces, f\u0103c\u00eend din atotputernicele antibiotice ni\u015fte medicamente inutile. Boli precum tuberculoza<\/a> \u015fi gonoreea<\/a>, relativ u\u015for de vindecat \u00een urm\u0103 cu o jum\u0103tate de veac, se \u00eentorc azi \u015fi lovesc cu for\u0163\u0103 sporit\u0103.<\/p>\n Metoda func\u0163ioneaz\u0103 perfect la alimente<\/b><\/p>\n Virusurile<\/a> s\u00eent cele mai r\u0103sp\u00eendite entit\u0103\u0163i biologice de pe Terra. Se g\u0103sesc \u00een sol, ap\u0103, aer \u015fi \u00een interiorul organismelor. Peste 5.000 de specii au fost descrise p\u00een\u0103 \u00een prezent, iar num\u0103rul lor cre\u015fte mereu. Nu s-a c\u0103zut de acord dac\u0103 s\u00eent fiin\u0163e vii sau nu. Virusurile<\/a> nu au structur\u0103 celular\u0103, nu au metabolism propriu \u015fi nu se pot \u00eenmul\u0163i \u00een afara unei celule. Nu dispun de mecanisme proprii care s\u0103 le permit\u0103 replicarea acizilor nucleici, sinteza proteinelor \u015fi alte procese necesare form\u0103rii de noi particule virale, ci folosesc mecanismele celulare ale gazdei pentru a-\u015fi realiza acest program. Se reproduc inser\u00eendu-\u015fi materialul genetic \u00een genomul gazdei. Exist\u0103 virusuri ale plantelor \u015fi virusuri animale, virusuri care infecteaz\u0103 ciuperci \u015fi altele care infecteaz\u0103 bacterii. Unele atac\u0103 mai multe specii. Altele au ca gazd\u0103 o singur\u0103 specie. De exemplu, virusul variolei este specific omului. Aceast\u0103 specializare \u00eengust\u0103 explic\u0103 de ce programul de vaccinare <\/a>antivariolic\u0103 a avut succes at\u00eet de mare, variola fiind singura boal\u0103 uman\u0103 despre care se poate spune c\u0103 a fost eradicat\u0103 la nivel mondial.<\/p>\n Tratament cu c\u00ee\u0163iva dolari<\/b><\/p>\n Se pare c\u0103 organismul uman e dotat cu fagi. Cercet\u0103torii au descoperit c\u0103 mucusul (substan\u0163a v\u00eescoas\u0103 pe care o g\u0103sim \u00een nas<\/a>, sub pleoape, \u00een gur\u0103, \u00een tractul digestiv) este \u00eenc\u0103rcat cu fagi. \u00cen saliva care \u00eenconjoar\u0103 gingiile s-au descoperit aproximativ cinci bacteriofagi pentru fiecare bacterie. Deocamdat\u0103, folosirea bacteriofagilor \u00een tratamentul direct al infec\u0163iilor la om a fost aplicat\u0103 cu succes \u00een cazuri de diaree sever\u0103 cauzat\u0103 de infec\u0163ii cu E. coli, Shigella sp. sau Vibrio sp., ca \u015fi \u00een infec\u0163ii cutanate produse de stafilococi \u015fi streptococi rezisten\u0163i la antibiotice<\/a>. Mai recent, au \u00eenceput \u015fi test\u0103rile unor bacteriofagi \u00een tratamentul diverselor boli infec\u0163ioase produse de bacterii, precum dizenterie, laringit\u0103, sinuzit\u0103, infec\u0163ii la nivelul din\u0163ilor<\/a> \u015fi al gingiilor, infec\u0163ii cutanate, inclusiv ale unor arsuri sau pl\u0103gi operatorii.<\/p>\n De asemenea, \u00eenainte de o interven\u0163ie chirurgical\u0103<\/a>, \u00een unele spitale<\/a>, se pulverizeaz\u0103 bacteriofagi \u00een camerele de opera\u0163ie pentru a reduce riscul de infec\u0163ie. \u00cens\u0103 singurul loc unde fagioterapia este folosit\u0103 la scar\u0103 larg\u0103 este Tbilisi, capitala Georgiei, fosta republic\u0103 sovietic\u0103. Personalul medical condus de profesorul Guran Gvasalia aplic\u0103 bolnavilor peste o ton\u0103 de bacteriofag zilnic. Procedeul const\u0103 \u00een prelevarea germenului de pe zona infectat\u0103 \u015fi dezvoltarea coloniilor de bacterii<\/a> \u00een vase Petri, apoi acestea s\u00eent atacate cu diver\u015fi bacteriofagi, p\u00een\u0103 se stabile\u015fte care dintre uciga\u015fii de bacterii este cel mai potrivit.<\/p>\n Se practic\u0103 \u015fi \u00een Rom\u00e2nia<\/b><\/p>\n Fagioterapia pare o solu\u0163ie perfect\u0103, \u00eens\u0103 trebuie spus c\u0103, pe l\u00eeng\u0103 avantaje, are \u015fi dezavantaje, iar unul dintre acestea este chiar costul. Aceste virusuri s\u00eent foarte specifice, \u0163intind anumite tulpini bacteriene, spre deosebire de antibiotice, care au, \u00een general, un spectru de ac\u0163iune mai larg, omor\u00eend f\u0103r\u0103 discriminare at\u00eet bacterii patogene, c\u00eet \u015fi bacterii benefice din intestinul uman. Impedimentul cel mai mare e c\u0103 trebuie identificat fagul potrivit pentru tulpina patogen\u0103 care a produs infec\u0163ia, ceea ce nu e a\u015fa de u\u015for cum pare. Pentru a avea la \u00eendem\u00een\u0103 fagul potrivit, trebuie men\u0163inute culturi permanente de virusuri, c\u00eet mai diversificate \u015fi actualizate, ceea ce e costisitor. Exist\u0103 \u015fi posibilitatea ca bacteriile s\u0103 dezvolte, \u00een timp, rezisten\u0163\u0103 \u015fi la anumi\u0163i bacteriofagi, dar oamenii de \u015ftin\u0163\u0103 consider\u0103 c\u0103 aceast\u0103 rezisten\u0163\u0103 ar fi mai u\u015for de \u00eenvins dec\u00eet cea la antibiotice, gra\u0163ie posibilit\u0103\u0163ilor ingineriei genetice, prin care virusurile pot fi modificate pentru a contracara mecanismele de rezisten\u0163\u0103 ale bacteriei. Interven\u0163iile la nivel genetic<\/a> s\u00eent de asemenea costisitoare, iar sponsorii nu se \u00eenghesuie s\u0103 finan\u0163eze cercet\u0103ri care vor s\u0103 detroneze antibioticele.<\/p>\n Terapia cu bacteriofagi este \u00eenc\u0103 \u00een faza copil\u0103riei<\/a>, \u00een ciuda poten\u0163ialului ei remarcabil. Din fericire, n-a r\u0103mas izolat\u0103 doar \u00een Georgia, ci a \u00eenceput s\u0103 fie practicat\u0103 \u015fi \u00een patru \u0163\u0103ri din Europa: Fran\u0163a, Belgia, Polonia \u015fi Rom\u00e2nia (la Institutul de Boli Infec\u0163ioase \u201eProfesor Doctor Matei Bal\u015f\u201c din Bucure\u015fti). Virusurile nu \u00eenseamn\u0103 doar Ebola, grip\u0103<\/a>, HIV, ci \u015fi alia\u0163i m\u00eenc\u0103tori de bacterii periculoase. Poate c\u0103, \u00eentr-o bun\u0103 zi, fagioterapia nu va mai fi privit\u0103 doar ca o fantezie \u015ftiin\u0163ific\u0103, ci ca o solu\u0163ie de rutin\u0103.<\/p>\n D\u2019Herelle a observat fagii \u00een timp ce trata solda\u0163ii francezi \u00een primul r\u0103zboi mondial. El a filtrat scaunul celor bolnavi de dizenterie \u015fi a izolat particule microscopice care ar putea s\u0103 distrug\u0103 bacteriile cauzatoare de dizenterie. Ideea lui a p\u0103rut extravagant\u0103 pentru majoritatea oamenilor de \u015ftiin\u0163\u0103 p\u00een\u0103 \u00een jurul anilor 1930, c\u00eend microscopul s-a dezvoltat suficient pentru a putea fi observate atacurile asupra bacteriilor. D\u2019Herelle \u015fi-a petrecut tot restul vie\u0163ii \u00eencerc\u00eend s\u0103 transforme fagii \u00eentr-o arm\u0103 medical\u0103 util\u0103 \u00eempotriva infec\u0163iilor bacteriene. Primele teste clinice au ap\u0103rut peste 20 de ani, \u00een Statele Unite \u015fi Marea Britanie.<\/p>\n Se spune c\u0103 \u00eensu\u015fi Stalin, originar din Gruzia, ar fi sprijinit institutul lui Eliava, \u00een perioada \u00een care armata sovietic\u0103 era decimat\u0103 de dizenterie \u015fi era nevoie de un leac urgent. Studiile din ultimii ani certific\u0103 valoarea terapeutic\u0103 a bacteriofagilor \u015fi tot mai multe descoperiri \u00eencurajeaz\u0103 exper\u0163ii s\u0103 reia studiul virusurilor ca arm\u0103 \u00eempotriva infec\u0163iilor f\u0103r\u0103 speran\u0163\u0103.<\/p>\n\n
![\"temperate-phage\"](\"http:\/\/doctorexpres.ro\/wp-content\/uploads\/2016\/11\/Temperate-Phage-300x181.jpg\")
<\/p>\n![\"george_eliava_1892-1937\"](\"http:\/\/doctorexpres.ro\/wp-content\/uploads\/2016\/11\/George_Eliava_1892\u20131937-300x225.jpg\")
<\/p>\n![\"_mg_2930\"](\"http:\/\/doctorexpres.ro\/wp-content\/uploads\/2016\/11\/MG_2930-300x178.jpg\")
\u00cen schimb, virusurile care infecteaz\u0103 bacteriile, bacteriofagii, s\u00eent foarte specifice, unele dintre ele infect\u00eend doar anumite tulpini ale unei specii de bacterie. Din p\u0103cate, aten\u0163ia oamenilor de \u015ftiin\u0163\u0103 a fost \u00eendreptat\u0103 mai mult asupra fagilor care distrug bacteriile nocive specifice fermelor agrozootehnice, de unde pot contamina produsele alimentare (\u00een special, carnea): Listeria, Campylobacter, Salmonella, Lactococcus, Vibrio, Erwinia, Xanthomonas. \u00cens\u0103 \u015fi bolile specific umane au \u00eenceput s\u0103 fie studiate prin prisma fagilor, ca solu\u0163ie terapeutic\u0103.<\/p>\n![\"institute-new-photo1\"](\"http:\/\/doctorexpres.ro\/wp-content\/uploads\/2016\/11\/institute-new-photo1-246x300.jpg\")
Opera\u0163iunea de diagnosticare dureaz\u0103 doar c\u00eeteva ore \u015fi astfel tratamentul poate \u00eencepe imediat, efectele administr\u0103rii virusului terapeutic fiind rapide. Costurile s\u00eent infime, de c\u00ee\u0163iva dolari. Bolnavii care \u015fi-au g\u0103sit aici vindecarea sufereau de infec\u0163ii<\/a> cu stafilococ auriu, colibacil, pseudomonas, proteus.<\/p>\n\n
![\"e_h_hankin\"](\"http:\/\/doctorexpres.ro\/wp-content\/uploads\/2016\/11\/E_H_Hankin.jpg\")
Primele elemente privind un agent cu aparen\u0163\u0103 viral\u0103 \u015fi propriet\u0103\u0163i antibacteriene au fost semnalate de c\u0103tre Ernest Hanbury Hankin (foto), \u00een 1896. Descoperi\u0163i \u00een apele Gangelui, fagii reduceau concentra\u0163iile bacteriei cauzatoare de holer\u0103. A\u015fa s-ar explica de ce apa fluviului sf\u00eent Gange, de\u015fi e at\u00eet de murdar\u0103, nu \u00eemboln\u0103ve\u015fte at\u00eet de mul\u0163i oameni pe c\u00eet ar fi de a\u015fteptat. Natura viral\u0103 a acestor agen\u0163i antibacterieni a fost completat\u0103 de biologul englez Frederic Twort \u015fi cercet\u0103torul canadian Felix d\u2019Herelle, care au descoperit \u00een 1915 \u015fi, respectiv, \u00een 1917, faptul c\u0103 anumi\u0163i fagi erau capabili s\u0103 distrug\u0103 culturi bacteriene.<\/p>\n