Dacă o persoană suferă modificări de personalitate sau de comportament care durează ani de zile, acesta ar putea fi un indiciu pentru un stadiu foarte timpuriu de demență, potrivit unui grup de experţi americani. Ei propun introducerea unui nou diagnostic denumit „insuficiență comportamentală moderată” şi a unui chestionar cu 38 de întrebări pentru identificarea persoanelor cu risc de Alzheimer.
Prin insuficiență comportamentală moderată, care precede insuficiența cognitivă moderată, se înţeleg unele probleme cognitive la persoane care își pot efectua în continuare activitățile cotidiene. Studii anterioare au sugerat că schimbările emoționale și comportamentale au fost un simptom discret, parte a procesului instalării demenței, care nu poate fi separat de această boală. Ceea ce erodează memoria și abilitățile de gîndire în procesul instalării demenței poate afecta, de asemenea, sistemele creierului de reglare emoțională și de auto-control, susţin specialiştii.
Unii experți se tem că denumirea și screening-ul pentru un astfel de sindrom în stadiu incipient s-ar putea încheia prin catalogarea unui mare număr de oameni în această categorie, presupunînd că vor dezvolta Alzheimer cînd încă nu există încă tratamente eficiente pentru această maladie. Există un beneficiu potențial al diagnosticului precoce, dar, există şi riscul supradiagnosticării, a încadrării în cascadă a pacienților în acest diagnostic pe baza acestui test. Mulți oameni cu noul diagnostic nu dezvoltă demență deplină chiar și un deceniu mai tîrziu, iar mai mult de 20% dintre aceștia au fost considerați ulterior normali cognitiv. Aceasta s-ar putea explica prin faptul că în ziua testării, funcția lor cognitivă a fost mai slabă decît în mod obișnuit, posibil ca rezultat al stresului sau al medicamentelor pe care le-au luat pentru alte probleme de sănătate. Starea de spirit și modificările de comportament au fost mult timp recunoscute ca semne de avertizare timpurie pentru demența frontotemporală, care reprezintă aproximativ 10% din demențe.
Alți specialiști sînt mai entuziaști în legătură cu noul diagnostic. Trebuie să îmbunătățim capacitatea noastră de a identifica persoanele cu risc, mai ales că boala Alzheimer e încă plină de necunoscute. Nu ar trebui ignorate semnalele de avertizare ale acestei maladii și nu ar trebui așteptat ca manifestările cognitive să apară.
Articolul integral în agerpres.ro
comments
Agoniștii receptorilor GLP-1 (glucagon-like peptide-1), precum Ozempic, Wegovy sau Mounjaro, au revoluționat medicina modernă prin…
Ministerul Sănătății face o serie de recomandări pentru populație în contextul temperaturilor extrem de scăzute,…
Dorința de a slăbi repede îi împinge pe mulți către cure-fulger, dar nu toate sunt…
Un nou sondaj arată că în Statele Unite, rata consumului de alcool a atins cel…
De ce ar trebui să mănânci mai des sardine la conservă. Sardinele la conservă sunt…
O legumă cu mai mult calciu decât un pahar de lapte și mai multă vitamina…