Vinariţa, leac hepatic

Vinariţa este o plantă medicinală, cunoscută din vechime ca tonic pentru ficat şi inimă. Se folosea în loc de tutun de pipă, pentru bolnavii cu afecţiuni ale căilor respiratorii. Mai are şi alte denumiri: asprişoară, aviruţă, buruiana muscului, cucuruz de pădure, dumbravnic, sculătoare, vinărie.

Planta are proprietăţi antiseptice, diuretice şi calmante. Ajută în procesul de digestie, stimulează circulaţia sîngelui. Vinariţa se foloseşte în afecţiuni de ficat, bilă, rinichi, pancreas, splină, în hidropizie, tahicardie, insomnie. Vinariţa conţine uleiuri eterice, substanţe amare, vitamina C, cumarină (care dă plantei uscate miros deosebit). Gustul plantei este amar şi uşor astringent.

Dintr-un pumn de plante proaspăt culese, cu flori, şi un litru de vin alb, se prepară o băutură foarte apreciată. În combinaţie cu frunze de mur, zmeur, fragi şi afin, la sate se prepară lichior.

Maceratul la rece se prepară din două linguriţe de plantă la o cană cu 250 ml de apă rece. Se lasă pînă seara, se strecoară şi se bea înainte de culcare.

Ceaiul se obţine dintr-o linguriţă de plantă la o cană cu apă clocotită, se lasă un minut, se strecoară şi se bea o cană zilnic, repartizată în două doze. Atenţie, poate da dureri de cap dacă se beau mai mult de două căni de ceai pe zi.

Planta crudă, strivită şi aplicată pe frunte, combate combate migrenele. Substanţele conţinute de vinariţă provoacă moartea celulelor canceroase de la nivelul sînilor, uterului, prostatei.

Planta nu e recomandată gravidelor şi celor care iau aspirină.

Comments

comments