Colesterolul bun nu trebuie să fie prea mic, dar nici prea mare

Un nou studiu, publicat în Clinical Journal of the American Society of Nephrology, arată că nivelurile scăzute și cele ridicate de colesterol HDL cresc riscul de deces prematur, în timp ce valorile intermediare scad acest risc.

Colesterolul este o grăsime de care organismul are nevoie pentru a construi celule. Este transportat prin sînge şi se ataşează de proteine numite lipoproteine. Dacă vasele de sînge sînt deteriorate, colesterolul se depune în zonele lezate, uneori îngustînd drastic lumenul vaselor sanguine. Lipoproteinele cu densitate mare (HDL) formează ceea ce numim colesterolul bun, deoarece ajută la eliminarea excesului de colesterol din sînge şi la transportarea acestuia în ficat. Niveluri mai ridicate de colesterol HDL sînt legate de un risc mai mic de boli de inimă, infarct miocardic, accident vascular cerebral.

Cercetătorii au urmărit relaţia dintre nivelurile de colesterol HDLşi moartea prematură la pacienţii cu boli de rinichi. Ei au studiat retrospectiv 1.764.986 bărbaţi americani. În conformitate cu Centrele pentru Controlul şi Prevenirea Bolilor, nivelurile optime de colesterol HDL ar trebui să fie în jur de 40 mg/dl sau mai mult. Rezultatele studiului indică faptul că atît un nivel de HDL mai mic de 25 mg/dl cît şi niveluri de peste 50 mg/dl au fost legate de un risc crescut de deces prematur. Nivelurile intermediare, situate între 25 şi 50 mg/dl, au redus riscul de deces precoce. În cazurile care prezentau boli renale, proprietățile benefice ale nivelurilor intermediare de HDL nu au fost la fel de puternice, dar au rămas semnificative.

Constatarea a fost o surpriză, deoarece nu a fost raportată anterior în studii epidemiologice mari. Descoperirile ar putea explica de ce studiile clinice care vizează creşterea nivelului de colesterol HDL nu au reușit să demonstreze îmbunătățirea stării de sănătate a pacienţilor.

Sursa: medicalnewstoday.com

Comments

comments